3,370 matches
-
cu venin Lumi, care din gustul banului absoarbe O apă tulbure, cu iz de îmbălăcire, Sporovăind în limbi, ce nu-i se cade, Se îndobitocește în lipsuri mercantile. Acestei lumi, cu dinții puși pe ducă, Înaintea sufletului parcă-i un sicriu, În care se deschid cu ochi, ce se bifurca Pustiurile inimii și- al vieții lor pustiu. Din coaja frunzei de măslin, ce se uscase Pe unde pasul mă conduse, îndurerat, Mi- am fiert o băutură, în care se spălase Tot
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
mult înflămânzite cu veninLumi, care din gustul banului absoarbeO apă tulbure, cu iz de îmbălăcire,Sporovăind în limbi, ce nu-i se cade,Se îndobitocește în lipsuri mercantile.Acestei lumi, cu dinții puși pe ducă,Înaintea sufletului parcă-i un sicriu,În care se deschid cu ochi, ce se bifurcăPustiurile inimii și- al vieții lor pustiu.Din coaja frunzei de măslin, ce se uscasePe unde pasul mă conduse, îndurerat,Mi- am fiert o băutură, în care se spălaseTot sufletul meu simplu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
făcut un semn al crucii iar eu am plecat la joacă însă peste câteva zile l-a luat Dumnezeu. Nu prea îmi era mie foarte clar ce s-a petrecut cu tataie al meu însă, când m-am apropiat de sicriul în care se afla întins cu același zâmbet bun imprimat pe figură m-a fascinat vânătaia pe care o avea în mijlocul frunții. Mulți dintre cei veniți ca să se despartă de el s-au întrebat de la ce o fi acea vânătaie
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
ce se tot agită aiuriții ăștia/ ciudați, visători și fără bani»/ și vor răspunde ei, hărăziții/ creatorii de imagini, metafore/ emoții și speranțe/ uite-așa de-ai naibii, pentru a vă arăta vouă/ că muriți proști, îmbuibați/ cu mâinile în afara sicriului/ și fără să vi se mai știe numele”. La o idee „prinsă” de la Mircea Horia Simionescu, poetul adaugă propria semnificație referitoare la condiția tot mai umilă a creatorului în condițiile unei societăți tot mai îndepărtate de valorile spiritului. Revelații-le
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
place în the Upper Hutt Poetry competition. În 2015 her poem “Timing” won first place în the Upper Hutt Poetry Competition. “Dawn of the Moon” and “Ishtar, my Ishtar” were published în Blackmail Press 39. *** ZORI DE LUNA Salța capacul sicriului tău, ridică-te și ieși. Nu stă întins în mătasurile tale că o floare ofilita. Trezește-te, trezește-te. Temerile tale nu au aer să respire. Scoate-ți pijamaua și arunc-o departe. Poartă haine de piele și stacojiu, poartă
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de SANDI KING în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374449_a_375778]
-
Dumnezeul meu,/ de ce m-ai părăsit?” (Poemul 2, p. 8-9) Mesajul Nirvanei a fost și enunțat într-un ritm alert, ca și cum autorul s-ar fi grăbit să își desăvârșească opera înainte de a-și respecta cuvântul de rămas bun rostit lângă sicriul soției, prin sticla căruia îi mângâia “chipul de ceară și miere”: “Adio, iubito! La/ curândă vedere.” (Poemul 25, p. 42) Universalitatea durerii-doliu, accesibilitatea limbajului și unitatea stilistică a Nirvanei atrag nu numai compasiunea, ci și empatia cititorului, stârnind dorința acestuia
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
ce fericire-i în cântecul păsării - pășesc pe vârfuri printre florile de dovleac un trandafir - bondarul nehotărât câmp cu păpădii - caii ciulesc urechea ascultând zborul strada timpului - non - stop doar la firma de pompe funebre pe noul afiș promoții la sicrie - ultimul chilipir Referință Bibliografică: Haiku / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2026, Anul VI, 18 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
HAIKU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373623_a_374952]
-
Cel pe care l-am zărit în umbră întinzând funii grele. Sera: Care umbră? (Malu se ridică de pe canapea și se apropie de dulap. Se uită cu atenție la colțul peretelui ce se intersectează deasupra mobilierului.) Malu: Umbra dulapului, umbra sicriului de lemn ce-și poartă tăcut povara. Sera se apropie și ea de dulap și privește spre colțul umbrei ce dansa între dulap și perete.) Sera: Un păianjen! În urmă cu trei zile i-am doborât pe toți. Malu: Nu
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
în plasa morții. Fiara îi aude muzica și vine. Sera: O muscă. Malu: Clopotul a fost tras, s-a clătinat firul sacru. Îl văd. Balaurul se aproie de pradă. Ea îl așteaptă speriată. Se teme de sărutul morții. Acum țese sicriul pe măsura făpturii ca o mângâiere a unei speranțe de lumină lipsită de libertate. O sărută. Sărutul morții anulează orice rază a înșelăciunii. Durerea amețitoare o ustură pe osândită în toate organele. Acum se depărtează de opera sa pentru a
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
Sera: Nu mănânci? Malu (absent): Mi-a dat miezul. Coaja trebuia să rămână. E semnul celui ce-a răbdat durerea închisorii. (Gustă din măr.) E acru. Sera: Nu-i înțelegi dulceața. Malu: Dulceața lui, o clipă de zbucium într-un sicriu de borangic. Sera: Niciodată nu ai știut să te bucuri de tot ceea ce ai. Malu: Am avut o femeie. Nu am înțeles-o. Mi-a oferit un măr și am urmat-o în ținutul pânzei. Acum aștept umbra să-mi
PĂIANJENUL de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373548_a_374877]
-
și bătută aproape seară de seară. Apoi, nici nu știu ce-or fi dus și în beciul acela. --Cum adică, vrei să spui că nu ai cheia de acolo? Să nu-mi spui că tata a plecat cu cheia în sicriu, sau Ghiță a luat-o la pușcărie. --Să mă bată Dumnzeu dacă știu unde au pus ei cheile. Nu mă ating de nimic ce-au ascuns ei în curtea asta. Ăla mă omoară când o să iasă din pușcărie, dacă află
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
Alteța Sa Regală Principele Radu al României („Ieri”, 17 noiembrie 2012), „pe străzile însorite ale Tiranei, mii de oameni au așteptat demn și răbdător să ajungă la «Palatul Brigăzilor», reședința Regelui Zog în anii 1930, pentru a-și pleca fruntea în fața sicriului defunctului rege. Ceremonia înhumării a fost onorată de focuri de tun, de discursul de omagiere al Președintelui Albaniei și de cel al Șefului Familiei Regale albaneze. La ridicarea sicriului pe umerii soldaților Albaniei de astăzi, ofițerul a oferit drapelul național
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
Regelui Zog în anii 1930, pentru a-și pleca fruntea în fața sicriului defunctului rege. Ceremonia înhumării a fost onorată de focuri de tun, de discursul de omagiere al Președintelui Albaniei și de cel al Șefului Familiei Regale albaneze. La ridicarea sicriului pe umerii soldaților Albaniei de astăzi, ofițerul a oferit drapelul național care acoperise coșciugul Principelui Leka al II-lea, gest aplaudat de întreaga mulțime”. Sicriul Regelui a fost așezat în Mausoleul Regal reconstruit după demolarea lui de către comuniști, pe același
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
de omagiere al Președintelui Albaniei și de cel al Șefului Familiei Regale albaneze. La ridicarea sicriului pe umerii soldaților Albaniei de astăzi, ofițerul a oferit drapelul național care acoperise coșciugul Principelui Leka al II-lea, gest aplaudat de întreaga mulțime”. Sicriul Regelui a fost așezat în Mausoleul Regal reconstruit după demolarea lui de către comuniști, pe același plan arhitectural. Repatrierea și înhumarea Regelui Zog are pentru poporul albanez și din perspectiva reprezentării sale internaționale, semnificația reconsiderării și reconcilierii naționale. În memoria Regelui
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
ai Crucii Roșii, USAID, ai diverselor organizații, cluburi sportive etc. „A plecat prea tânăr, ca o legendă!”, rostea, mișcat până la lacrimi, premierul Macedoniei, Nikola Gruevski! Un idol național înmormântat cu onoruri oficiale de stat, inclusiv ceremonii militare de onoare, cu sicriul acoperit de drapelul național, cu funeralii naționale transmise de televiziunea națională a prăbușit în doliu Balcaniul! Școli, universități, cluburi sportive și companii de afaceri s-au alăturat spontan pentru comemorare în piața din Skopje. Astfel de adunări au avut loc
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
aprinse. Rând pe rând rudele, prietenii, vecinii au venit la priveghi. Gazdele îndoliate în veșminte negre i-au servit cu prăjituri, cozonac, țuică, vin sau suc. În a treia zi, a avut loc procesiunea de înhumare. După slujba din casă, sicriul a fost scos de patru bărbați puternici, apoi pus în dric. Întregul alai s-a deplasat încet pe străzi către biserică. Preoții și cântăreții i-au urmat pe cei ce purtau steagul bisericesc, sfeșnicul cu lumânări și crucea de lemn
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
servicii funerare, iar în spate se oprește mașina călăuzei. - Ascultă aici, care este!...am apelat la relațiile, care este...aici și mi-au trimis această mașină, care este...aici, în față...servicii funerare...are tot ce trebuie, care este...inclusiv sicriu, care este. Când ajung în București, care este...o să scot de la bancă două sute de milioane de lei, care este...și ți-i trimit poștal la Maglavid, care este...să te ocupi cu înmormântarea lui nea Fane, care este...nu vreau
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.5 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373941_a_375270]
-
aceea că ouăle adunate în perioada postului de dinaintea Paștilor pur și simplu se conservă mai bine dacă sunt fierte tari. Însă, legat de datinile străbune, una dintre cele mai șocante amintiri din copilăria mea la țară rămâne cortegiul înmormântării, cu sicriul purtat pe umeri de bărbați puternici, dar frânți din șale sub povara greutății atât fizice cât și psihice a tristeții despărțirii. La fiecare colț de stradă se făcea o pauză, în care preotul intona cuvinte neinteligiblie pentru auzul meu de
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
procesiunii de Paști din localitatea spaniolă în care locuiesc acum. Nimeni nu interzice fotografierea celebrelor „Procesiones” (care pot dura până la 13 ore!) dar sobrietatea participanților și gravitatea momentului seamănă leit cu experiența alaiului funebru din copilărie. Izbitoare e suprapunerea cu ”sicriul” împodobit bogat cu flori, de fapt un piedestal pe care e purtată statuia lui Isus, imortalizat în ipostaze de suferință crâncenă. Pentru Fiul Domnului, încă se mai practică străvechiul ritual, cu convoiul însoțit de vestitele femei îmbrăcate în negru, supranumite
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > NE MOR PILOȚII Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ne mor piloții, ne mor zburătorii Sicrie de plumb se înalță și întunecă zorii, Au strâns pe fruntea lor căldura zborului și dorul Dar au capotat iubind stema și poporul. Doar oamenii politici o țin pe veselie Fraudă, minciună, furt din visterie Au obrazul gros și nu
NE MOR PILOȚII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371999_a_373328]
-
mârâie. Înaintez prin laptele urban. Cearcănele lunii fac țăndări inimile rebele. Tunetele trag fermoarele temătorilor. Florăriile mi se par niște nave spațiale ce claustrează holocaustic gingășia și parfumul terestru. Simt coroanele cu flori artificiale cum îmi behăie prin mărțișor. Simt sicriele de pe 13 Decembrie , smălțuindu-mi identitatea. Ce noapte excelentă! Excelentul meu e totul: o mască, două măști, trei, patru, totu-i pentru mine excelent! Ignoranțele noncuvintelor parentale...un tort excelent! Un plus infinit excelent! Am tendințe excelente...și discursurile ultimei
MIHAELA DOINA DIMITRIU [Corola-blog/BlogPost/372392_a_373721]
-
mârâie. Înaintez prin laptele urban. Cearcănele lunii fac țăndări inimile rebele. Tunetele trag fermoarele temătorilor. Florăriile mi se par niște nave spațiale ce claustrează holocaustic gingășia și parfumul terestru. Simt coroanele cu flori artificiale cum îmi behăie prin mărțișor. Simt sicriele de pe 13 Decembrie , smălțuindu-mi identitatea. Ce noapte excelentă! Excelentul meu e totul: o mască, două măști, trei, patru, totu-i pentru mine excelent! Ignoranțele noncuvintelor parentale...un tort excelent! Un plus infinit excelent! Am tendințe excelente...și discursurile ultimei
MIHAELA DOINA DIMITRIU [Corola-blog/BlogPost/372392_a_373721]
-
mârâie. Înaintez prin laptele urban. Cearcănele lunii fac țăndări inimile rebele. Tunetele trag fermoarele temătorilor. Florăriile mi se par niște nave spațiale ce claustrează holocaustic gingășia și parfumul terestru. Simt coroanele cu flori artificiale cum îmi behăie prin mărțișor. Simt sicriele de pe 13 Decembrie , smălțuindu-mi identitatea. Ce noapte excelentă! Excelentul meu e totul: o mască, două măști, trei, patru, totu-i pentru mine excelent! Ignoranțele noncuvintelor parentale...un tort excelent! Un plus infinit excelent! Am tendințe excelente...și discursurile ultimei
ELOGIU DESPRE EXCELENT! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372388_a_373717]
-
societatea românească are încă, paradoxal sau nu, nostalgia presei cumincioare din perioada dictaturii, unde condeierul nu mai era o personalitate, ci o persoană. Asta nu înseamnă că vom încuraja dezvăluirile fără chiloți, eseurile de cearceaf sau transmisiunile în direct din sicriu. Desfidem, totodată, amatorii de calciama la poker și în viață, am zice că numai pentru un băut scurt. Greii de odinioară și-au aruncat destul în dreptul ventilatoarelor olițele de noapte, ajungând toți niște dalmațieni de cacao, perfect decredibilizați. Sunt și
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
colegă care locuia în drum spre casa noastră, dar, de cele mai multe ori eram singură. Aproape de casă traversam un cimitir al eroilor, părăsit. Descoperisem acolo unele morminte a căror capace din beton erau date puțin la o parte și puteam zări sicriele din lemn putrezite și oasele din sicrie. Curiozitatea copilului era atât de mare, încât mai zăboveam lângă acele morminte, uitându-mă mai atent, la lumina zilei, înăuntrul lor. A fost primul meu contact cu existența morții și mi se părea
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]