2,018 matches
-
iluministe, nutrea credința că numai reformele culturale ar putea contribui la îmbunătățirea stării morale și materiale a poporului. Preocuparea pentru situația învățământului românesc se reflectă și în cuvântările pe care le ține cu prilejul festivităților școlare. Aceste discursuri, însuflețite de simțăminte și elanuri nobile, au o elocvență caldă și convingătoare. A publicat în „Curierul românesc”, „Muzeu național”, „Gazeta Teatrului Național”, „România”, „Cantor de avis și comers”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Vestitorul românesc”, „Trompeta Carpaților”. Articolele lui conțin, îndeobște, sfaturi
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
și ca redactor-șef la „Cutezătorii”. Debutează în 1953 la „Tânărul scriitor”, și editorial în 1962, cu placheta de versuri Nopțile albe ale orașului. Stăpân de la început pe elementele prozodiei clasice, N. se înscrie și tematic în linia tradiției, liricizând simțăminte trezite de iubirea de țară, nu fără a comunica și altele, generate de străbaterea meleagurilor mai îndepărtate. Imagini din ținuturile românești, care compun, de pildă în volumul Desfrunzirea uitării în vântul auriu de septembrie (1979), ciclul Ave, iarba din Transilvania
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
politic de o extracție superioară. Lui Agapet, de pildă, iubirea de patrie îi era absolut indiferentă. Pentru N. B., cel care căuta în istorie rosturile ascunse ale curgerii lumii, patriotismul nu putea veni din sursele bizantine, care ignorau, în bună măsură, simțământul, ci este propriu acestui text, cum era propriu sufletului autorului. Dragostea pentru țară devine o exigență fundamentală în programul de formare a urmașului și trăsătura capitală a modelului monarhic. Este o prezență care așază umanismul lui N. B. pe o platformă
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
Epoca”, „Foaia interesantă” (Orăștie), „Les Annales roumaines”, „Dezrobirea”, „Drum drept”, „Săptămîna” (Râmnicu Sărat), „Apărătorii patriei”, „România nouă”, „Calendarul literar al României Mari”, „Gloria României”, „Săgetătorul”. Împreună cu Oreste, a compus un poem alegoric, Zile de purpură (1916), însuflețit de un ardent simțământ patriotic. În boema bucureșteană a începutului de secol, sonetele lui P., la fel și epigramele, se bucurau de succes. Nici critica, de la cea emisă de prieteni până la câteva condeie ilustre, nu le-a trecut cu vederea. Dacă E. Lovinescu, apreciind
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
redacției - Să stăm de vorbă”, „Copiii noștri”, „Viața religioasă” ș.a. Prin deschiderea promovată, M. n. se vrea un mijloc de unire a românilor de pe toate meridianele, dar în primul rând a celor din America de Nord. „Revista noastră - se susține - vine cu simțămintele profunde ale mirificului nostru spațiu mioritic să umple golul anilor de exil pe alte meleaguri: America, Canada sau de pretutindeni. Coloanele ei se vor deschide curatelor sentimente românești, evitându-se polemici de orice natură.” Pentru cultivarea mândriei de a fi
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
Bardă - Treziți-vă, români! (1936) și Iuda (1937) - ș.a. Poezia lui s-a vrut o amplă „cântare” a „neamului”, însă între „versetele” acesteia se vor strecura, în numele unui naționalism excesiv și destule accente xenofobe. Omul își va proba, de altminteri, simțămintele patriotice în momentul izbucnirii celei de-a doua conflagrații mondiale, implicându-se fără ezitări în campania pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei. Fostul combatant pe frontul antisovietic va fi inculpat de autoritățile noului regim instaurat în România și în 1959 Tribunalul
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
Gobineau și definită de Mißosz ca fiind o strategie complexă prin care intelectualii trăitori în regimul comunist, rămânând în mod ostentativ fideli retoricii oficiale, o subminau totuși printr-un „joc pe care îl jucau pentru a-și apăra gândurile și simțămintele”. În acest fel, intelectualii își păstrau (sau cel puțin așa credeau ei) libertatea spirituală interioară chiar atunci când articulau (mimau) discursul puterii. Vezi masa rotundă despre Gândirea captivă moderată de Robert Faggen, cu contribuții ale lui Andrzej Walicki, Irena Grudzinska-Gross, Adam
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de opțiune. Când însă această prioritate întâmplătoare și în mare măsură imaginară se transformă într-o dogmă, atunci ia naștere protocronismul. Pentru cei ce, în loc să zâmbească în fața unor astfel de teorii, le iau în serios, protocronismul devine un vehicul al simțămintelor antioccidentale și un sprijin pentru autohtonismul izolaționist. Se pare că Eliade îl încuraja pe Papu să-și continue cercetarea în această direcție. În mod cert, expatriatul român Iosif Constantin Drăgan, fost membru al Gărzii de Fier devenit multimilionar în Italia
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
briza prielnică nu fusese decît o amăgire. între timp, Starbuck - oricare ar fi fost gîndurile sale tainice - nu scosese nici un cuvînt, decît pentru a împărți ordinele cerute; iar, Stubb și Flask, care păreau să-i împărtășească într-o oarecare măsură simțămintele, se supuseră și ei, fără să crîcnească. Cît despre marinari, deși unii dintre ei mîrîiau, teama lor de Ahab era mai mare decît teama de Destin. Doar harponiștii păgîni rămîneau, ca de obicei, impasibili sau, dacă simțeau ceva, asta se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cabină. O, vei, care credeți în bunătatea zeilor și în răutatea oamenilor, iată cum zeii atoateștiutori nici nu se sinchisesc de suferința omului și cum omul, chiar cînd n-are minte și nu știe ce face, e încă bogat în simțăminte alese, de iubire și de recunoștință! Vino, băiete! Mă simt mai mîndru că-ți strîng mîna neagră, decît dacă-aș strînge-o pe; aceea a unui împărat! Ă Acum se-duc doi nebuni! murmură bătrînul de pe insula Man. Unul, înnebunit de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înfășurate în melancolie, tema morții revine, în jurnalul lui A., Jurnalul unei ființe greu de mulțumit (1991), în străfulgerări premonitorii. E un efect al oboselii care se adună, dar și al dezamăgirilor ce contrariază sufletul ei încărcat de iluzii. Un simțământ apăsător al inutilității, al zădărniciei agravează răul indefinit de care suferă și care, între plictisul crâncen și disperările în pragul urletului, atinge când și când cota insuportabilului. Până și plenitudinea, în asemenea clipe, îi pare însămânțată de dezastre. Un „narcotic
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
felul cum și-a prezentat eroina, mai mulți dintre participanții la discuție au vorbit despre „tovarășa” Ana Roșculeț, ceea ce Înseamnă că au simțit-o aproape de sufletul lor, că autorul a reușit să zugrăvească un om viu, Înzestrat În parte cu simțămintele și năzuințele caracteristice muncitorilor de la noi. I s-a recunoscut În special scriitorului meritul de a fi redat puternic exploatarea burgheză, mizeria și Înapoierea la care vechea orânduire condamna oamenii muncii, mai ales femeile muncitoare. Tovarășii Z. Marcel, responsabilul cultural
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de rezultatul muncii sale. Într-o scrisoare din 1947, el recunoaște deschis această trăsătură: Una dintre particularitățile și problemele mele ca scriitor este că nu renunț la nimic. Nu pot trece cu vederea faptul că am avut un motiv, un simțământ pentru a-l scrie, pentru a începe să scriu, și să fiu al naibii dacă n-am să-i dau de capăt (Chandler, 1977, p. 75). Amestecul de febrilitate și perfecționism, de nerăbdare și detașare circumscriu un spațiu al nevrozelor
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Cluj, d-na Maria Baiulescu la Brașov în numele Uniunii Femeilor din România și a societăților de femei din Brașov. Eliza Dr. Pavel la Beiuș, d-na Hainăroșie la Brăila. Asociația feministă din Constanța a înțeles din primul moment să afirme simțămintele sale față cu patriotica inițiativă. La 5 noiembrie, în ajunul marei întruniri de la București, a trimis următoarea telegramă d-lui Stelian Popescu fost ministru: „Asociația pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Constanța ia parte cu toată însuflețirea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nepricepere, și uneori, poate, din lipsa acelei siguranțe interioare pe care o dă numai judecata obiectivă - dezinteresată. Ea va fi astfel legătura nu numai naturală, dar și spirituală între generații. Nu mai puțin important e rolul ei în instrucțiunea copiilor. Simțământul dureros al copiilor ce se izbesc de ignoranța mamelor și mai ales de lipsa de interes și de fervoare pentru problemele ce le frământă mintea - acest simțământ ce duce, pentru o vreme, la rupturi între copii inteligenți și mame fără
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
spirituală între generații. Nu mai puțin important e rolul ei în instrucțiunea copiilor. Simțământul dureros al copiilor ce se izbesc de ignoranța mamelor și mai ales de lipsa de interes și de fervoare pentru problemele ce le frământă mintea - acest simțământ ce duce, pentru o vreme, la rupturi între copii inteligenți și mame fără curiozitatea minții - dispare în familia intelectualei. Ea nu se întemnițează pe viață într-o părere și într-o teorie, ci, alături de copiii ei, învață, dându-le pilda
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
interferente, puncte de reper în peisaj (exterior și interior), apar disputate de viață și de fantasmaticul ei dublu. Și în nebuniile de-o clipă ale lui Șefki, în învălmășeala gândurilor, în visele sale treze, reverberează concomitent impulsul spre viață și simțământul zădărniciei. Cea mai rezonantă și somptuoasă imagine a întâlnirii vieții cu nemișcarea o răsfrânge un personaj, Vicie, neguțătoare de aur și nestemate. Din bocceaua ei, destăinuită cu gesturi încetinite, după anume reguli și dichisuri, ies la iveală neprețuite veșminte de
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
sau ca și pasiunea ce străbate versurile învecinate cântecului popular ca simplitate ale Mariei Banuș; sau ca și energia și dinamismul strunit în cuvinte și imagini sigure, bine elaborate ale lui E. Jebeleanu; sau ca și apriga combativitate alternând cu simțăminte de gingășie și de duioșie a lui Eugen Frunză; sau ca și suplețea în exprimare unduioasă ca un izvor ce-și face loc printre pietre, a Veronicăi Porumbacu; sau ca și precizia de redarea imaginilor a lui Mihu Dragomir sau
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
întreabă de ce se aude atât de șoptit glasul original al unora dintre poeți, de ce sună versurile lor atât de inexpresiv. Nicăieri nu se pot găsi exemple mai convingătoare asupra «răcelii», atitudinii «glaciale» a unor poeți în exprimarea propriilor meditații și simțăminte, decât referindu-se la poeziile cu teme evident mai «personale» cum ar fi de pildă, poeziile de dragoste (...). În țara noastră crește un tineret nou, care muncește și construiește cu voioșie, care se bucură de viață și de munca sa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
roșu-i arzător/ Întotdeauna! Și în cea de-a doua poezie De fericit ce sunt, se străvede o anumită tendință de simplificare a complexității vieții sufletești a oamenilor, pentru a nu lăsa impresia că dragostea este privită doar ca un simțământ intim «prea personal». Mult mai reușit este cel de-al treilea cântec de iubire al poetului, De va fi să fim vreodată: Despărțiți în calea grea/ Steagul luptei ne-nfricată/ Să-l urmezi, iubita mea./ Să nu uiți izbânda floare/ Ce
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poetului pentru o ființă asasinată de nemți, și ura împotriva asasinilor nu e obligatoriu să împieteze asupra imaginii eliberării. Se pare că pe cronicar îl supără «duioasele aduceri aminte», sentimentele de tristețe sau de durere. Sunt oare nelalocul lor aceste simțăminte în poezia realist-socialistă, atunci când prin ele autorul transmite un mesaj de idei înaintate?(...) Tendința scolastică, unită cu unele confuzii estetice, l-a condus pe critic la «rețete» literare. Acestea nu pot decât dăuna dezvoltării lui Aurel Rău. Critica literară, pentru
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
constantinopolitan, în timp ce arta populară evreiască din Țările Române își trage seva, cum spune un avizat cercetător contemporan, „din dublul strat al înțelegerii românești și evreiești a frumosului, contopit câteodată în neașteptate sinteze, rod al unei conviețuiri de veacuri, în care simțământul omeniei, resimțit ca atare de români și de evrei, a fost pecetea fundamentală ce a marcat toate operele de artă”. Poate că cea mai plauzibilă formă de înțelegere a istoriei continentale a evreilor o dobândim în momentul în care pășim
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ilustrul său profesor (ale cărui cursuri le urmase în anii 1762-1764), Herder cultivă toate domeniile de studiu ale timpului: filosofia istoriei, istoria culturii și a umanismului, evoluția marilor culturi antice și renascentisto-moderne, istoria vechilor limbi. El va propaga revoluția ideatică. „Simțământul pentru măreție” - spune filosoful - „este așadar orientarea sufletului meu; după ea se îndreaptă dragostea, ura, admirația mea, visul meu de fericire și nefericire, intenția mea de a trăi în lume, expresia, stilul, ținuta, fizionomia mea, conversația, ocupația mea, totul”. Din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să se mai teamă. Din câte știu eu sentimentele nu sunt redate de câte un singur cuvânt. Nu cred În „tristețe“, „bucurie“ sau „regret“. Poate că dovada cea mai bună că limba e patriarhală este faptul că simplifică peste măsură simțămintele. Aș vrea să am la dispoziție sentimente hibride, complicate, construcții germanice stil vagon, cum ar fi, de exemplu, „fericirea dinaintea dezastrului“. Sau „dezamăgirea de a te fi culcat cu iubitul ideal“. Aș vrea să arăt cum „aluziile la moarte evocate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
iar corpul lui va lăsa lama să treacă nestânjenită prin el. Același lucru și cu She'le'ri. Degeaba. De ce? De ce a trebuit să moară? "Și voi?" Sfetnicii îi simțeau durerea și o găseau copleșitoare. Îi incapacita. Tânjeau ei după simțăminte și viață, dar durerea ei era prea mare și mult prea mult pentru o bucată de suflet atrofiat de atâta vreme! La început, erau fascinați de o asemenea oportunitate și au abuzat de ea, dar apoi îi invadase. Au rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]