4,438 matches
-
Sărăria, cu căsuțe mici de țară și ogrăzi mari, înverzite și-ngrijite. Bojdeuca lui Creangă, din Mahalaua Țicăului, de prin apropiere, amintind de vremurile de mai înainte, de marii scriitori ai neamului românesc, de sub un cer albastru și cinstit, precum simțirea a tot ce era curat și bun și frumos acolo. Nu c-aș fi eu un mare băutor, dar cârciumile din anii studenției mele, surâdeau și fremătau. Se făcea, desigur, și atunci și acolo literatură. Și dacă nu se discuta
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Prin urmare, tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, creștinii de astăzi trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală și capacitatea de a dori să rămână mereu tineri
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
pipa care se stinsese. - Mi-am revenit și am văzut cum în jurul meu roiau câțiva mineri cu lămpașele în mână (erau din trupa care trebuia să intre în șut în tura a doua), în încercarea de a mă readuce în simțiri. „Haide băiete, trezește-te, vino-ți în fire !” - îmi spuneau ei. Când au văzut că sunt viu au răsuflat ușurați. „Da’ știi ce sperietură am tras din pricina ta ?” - zise unul dintre ei. Eram din nou eu, dar simțeam o durere
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
aș replica mie însumi că, de fapt, el vorbea - adică picta - metaforic, simbolic, și dădea glas unui înțeles filozofic al lucrurilor, al vieții. Un înțeles decantat, poate chiar secret, după multă meditație, după un întreg proces creator, în care talentul, simțirea și cultura se împreunau ca să ne arate ceea ce nu se vede imediat... Suferea, dar nu credea în suferința sa imediată, credea poate în destinul său superior... Iți vorbeam de optimisul său. Iată un alt exemplu, pe care mi-l amintesc
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
prin ore să mergi, memorând- Mecanica ceasului nostru-pereche, Eu secunde să visez, creștinând, Lumea vibrațiilor atât de-nțelepte... Noi zid ridicarăm din fir de nisip, Clepsidra în timp se va zbate, Și ceasul, ce-n noi stă ogoit, Ne știe simțirile toate... Doar noi acest timp îl vom iubi, Și scurgerea lui pe ochi ne mai doare, Cu pleoapele limpezi se va zări Castel de sclipiri, pe sub soare... LILIA MANOLE Referință Bibliografică: POEME DE DRAGOSTE / Lilia Manole : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEME DE DRAGOSTE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367788_a_369117]
-
cinstea cuvenită Creatorului sau Ziditorului său, adică să îndumnezeiască lumea, creația. Aceasta corespunde, de fapt, definiției sau consistenței răului, care constă în „necunoașterea cauzei celei bune a lucrurilor”9. Aceasta, ne relatează Sfântul Maxim, orbind mintea omenească dar deschizând larg simțirea, l-a înstrăinat pe om cu totul de cunoștința pătimașă a lucrurilor care cad sub simțuri. În aceste condiții protopărinții noștri au părăsit frumusețea dumnezeiască menită să alcătuiască podoaba lor spirituală și au socotit zidirea văzută drept Dumnezeu, îndumnezeindu-o
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
de cunoștința pătimașă a lucrurilor care cad sub simțuri. În aceste condiții protopărinții noștri au părăsit frumusețea dumnezeiască menită să alcătuiască podoaba lor spirituală și au socotit zidirea văzută drept Dumnezeu, îndumnezeindu-o datorită faptului că e de trebuință pentru simțirea trupului; iar trupul propriu legat prin fire de zidirea luată drept Dumnezeu, l-au iubit cu toată plăcerea. Și așa, prin grija exclusivă de trup, au slujit cu toată sârguința zidirii în loc de Ziditor”10. În acest mod, ajungem la una
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
materiale, descoperindu-i paguba ce o are din iubirea față de ele”36. Scopul lor este, așadar, profund duhovnicesc: - evitarea mândriei și dobândirea smeritei cugetări. Ele au scopul de a dobândi conștiința neputinței noastre și conștiința puterii dumnezeiești, de a dobândi simțirea curată, duhovnicească a harului Duhului Sfânt 37. Sfântul Isaac Sirul spune că răsplata nu se dă virtuții, nici ostenelii pentru ea, ci smereniei ce se naște din ele. Dacă aceasta lipsește, dacă încercările sau necazurile nu îl conduc pe pătimitor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
duce, în final, la restabilirea stării noastre harice naturale, inițiale, de transparență față de lucrarea și conlucrarea cu el. Sfântul Maxim Mărturisitorul mai vorbește depre o întristare interioară și o întristare exterioară sau despre ascunsă în suflet și alta arătată prin simțire. Cea dintâi este urmarea bucuriei din suflet, iar cea de-a doua este urmarea plăcerii trăită cu simțurile. Cea din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
din simțuri este urmare a patimilor de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu și le mai poate procura. Cea din suflet sau din minte se produce din lipsa bunurilor sufletului. Spre deosebire de întristarea din simțuri, pe care o provoacă patima, întristarea cea după Dumnezeu
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
Sfântul Maxim consideră că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
că toate felurile de părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
părăsire sunt mântuitoare și pline de iubirea de oameni a lui Dumnezeu 54. Întristările ne sensibilizează la lucrarea harului. Acesta, spune Sfântul Isaac, vine în minte înainte de încercări și ne ajută, însă în simțire, după acestea. Simțirea încercărilor vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
vine înaintea simțirii harului, pentru dobândirea libertății noastre, căci harul nu forțează niciodată. Tot așa, el nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva să plece de aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
se poate sătura vorbind despre un subiect ca acesta. Sfântul Vasile cel Mare alcătuiește un adevărat tratat despre teologia Duhului Sfânt pe baza textelor scripturistice, iar Sfântul Simeon Noul Teolog recurge la o terminologie doxologică și poetică proprie, vorbind despre simțirea prezenței Duhului Sfânt în viața creștinului.Vom limita această expunere la câteva aspecte principale ale învățăturii despre Duhul Sfânt în tradiția ortodoxă: Mai întâi, prezența și lucrarea Duhului Sfânt sunt situate în cadrul unei soteriologii trinitare. Duhul Sfânt are o mare
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
noi, Nu facem parte din vreun protocol Al celor care vor să ne zdrobească Și să ucidă ce ne-a mai rămas Din moștenirea dulce strămoșească, Vor să ne-atârne sufletul... de-un ceas. Ne-au pus impozite și pe simțire Metafora din ei a dispărut Noi tot vom scrie ce ne stă în fire Suntem plămadă din destin durut. Lor nu le pasă că pășim tăcuți Ori că strigăm spre Cer cu disperare, Cuvântul care-ncunună pe frunți Speranțele, ne-
SUFLETUL NOSTRU NU-I DE RĂSTIGNIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367017_a_368346]
-
jertfe vii bine mirositoare.37 Trupul Domnului nostru Iisus Hristos a devenit prin moarte, înviere și înălțare plin de viață dumnezeiască, o membrană străvezie și comunicantă prin care se transmite viața Lui spirituală: Trupul Domnului, cel viu, cel plin de simțiri curate și de viață dumnezeiască, în care sunt reflectate simțirile și viața sufletului Lui și prin aceasta viața dumnezeiască imprimată în sufletul celor care se împărtășesc de El, curăția și viața dumnezeiască din sufletul Domnului Iisus Hristos. „Deci, unindu-ne
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
a devenit prin moarte, înviere și înălțare plin de viață dumnezeiască, o membrană străvezie și comunicantă prin care se transmite viața Lui spirituală: Trupul Domnului, cel viu, cel plin de simțiri curate și de viață dumnezeiască, în care sunt reflectate simțirile și viața sufletului Lui și prin aceasta viața dumnezeiască imprimată în sufletul celor care se împărtășesc de El, curăția și viața dumnezeiască din sufletul Domnului Iisus Hristos. „Deci, unindu-ne prin Sfânta Împărtășanie toți cu Iisus Hristos pentru a ne
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
nu o eco-teologie". Din această perspectivă filocalică Părintele Dumitru Stăniloae l-a comentat și pe Sfântul Maxim Mărturisitorul în textele ce evidențiau o concepție liturgică asupra lumii. Sfântul Maxim indică trei mișcări ale sufletului: după minte, după rațiune și după simțire. Prima e simplă și cu neputință de cuprins. Mișcarea prin rațiune ni-L descoperă pe Dumnezeu ca fiind Cauză a lucrurilor. Simțirea este o mișcare compusă, deschisă către cele din afară, adunând rațiunile din lucruri. Simțirea care reține rațiunile duhovnicești
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
o concepție liturgică asupra lumii. Sfântul Maxim indică trei mișcări ale sufletului: după minte, după rațiune și după simțire. Prima e simplă și cu neputință de cuprins. Mișcarea prin rațiune ni-L descoperă pe Dumnezeu ca fiind Cauză a lucrurilor. Simțirea este o mișcare compusă, deschisă către cele din afară, adunând rațiunile din lucruri. Simțirea care reține rațiunile duhovnicești din lume, unificate prin mijlocirea rațiunii, duce la starea simplă a minții care se odihnește în Dumnezeu. În acest traseu duhovnicesc sfinții
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
după rațiune și după simțire. Prima e simplă și cu neputință de cuprins. Mișcarea prin rațiune ni-L descoperă pe Dumnezeu ca fiind Cauză a lucrurilor. Simțirea este o mișcare compusă, deschisă către cele din afară, adunând rațiunile din lucruri. Simțirea care reține rațiunile duhovnicești din lume, unificate prin mijlocirea rațiunii, duce la starea simplă a minții care se odihnește în Dumnezeu. În acest traseu duhovnicesc sfinții prin îndumnezeire exprimă la modul concret reciprocitatea dintre Dumnezeu și om, și am putea
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
păpuși?/ Tu, chiar tu,/ sprijinind false uși?!/ Duhul sfânt va rosti acel Nu/ acea stigmă în palme ce scrie/ o veșnicie/ ca și limba ce știe-a rosti/ și abies, și puer și fratre.../ Antime, hai frate,/ învață-ne toate simțirile-n neam!/” Acest gen de poezie patriotică modernă este semnat de talentatul Petrache Plopeanu care adaugă talentului său vasta sa instruire culturală. Dragii mei, vă doresc un AN Nou liniștit cu Mulți ani plini de sănătate! La mulți ani, 2017
BINECUVÂNTATA VACANŢĂ DE IARNĂ de MARIANA VICKY VÂRTOSU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367033_a_368362]
-
Sfânt. Iubirea nu e uniformă. Sensibilitatea Tatălui față de Fiul ia chipul ipostatic mângâietor al Duhului Sfânt. Tatăl se bucură împreună cu Duhul, de Fiul. Dar această mângâiere ipostatică a Tatălui, îndreptată spre Fiul, face și pe Fiul să răspundă cu o simțire intensificată a iubirii Tatălui față de El” . 3. Despre intersubiectivitatea divină Părintele Profesor Dumitru Stăniloae arată că în Sfânta Treime este trăită subiectivitatea pură. Fircărui Subiect treimic îi sunt interioare celelalte două. Intersubiectivitatea treimică exprimă reciproca afirmare, transparența și interioritatea desăvârșită
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Homiakov - este în comuniunea credinței; dacă cineva iubește, este în comuniunea iubirii; dacă cineva se roagă, este în comuniunea rugă �ciunii". Fiecare trăiește prin Biserică într-o comuniune duhovnicească și fiecare este legat de celălalt frate al său printr-o simțire comună. Sfântul Vasile cel Mare zicea: "Mădularele se îngrijesc împreună de același lucru și unele de altele și au o comuniune duhovnicească, existând între ele o supremă sim �țire". Credinciosul trebuie să fie în comuniune și cu cosmosul întreg, pentru că
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
pe care, în anul 2009, Mariana a găsit posibilitatea de a-l publica, la editura băimăreană Eurotip. Așa a fost să fie: să vedem cartea numai noi, nu și cel care și-a adunat în rime gândurile zdrumicate între pietrele simțirii și ale împăcării. Scrâșnetul s-a eliberat în vorba-vers blând-amară a Poetului pe care toți și-l amintesc... vesel și plecau de la el încărcați de optimism. Numai el știa cu ce preț. „Mă simt ca o cârtiță împotmolită-n stele
POETUL SĂTMĂREAN-MARAMUREŞEAN CU „DEPUNERE DE CHICIURĂ PE VISE” – IOAN BRAN de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367056_a_368385]