1,227 matches
-
fluierari,/ Mațăle la strunari,/ Unghele la păhărari,/ Bălegar la grădinari./ El nimica nu-ș luară/ Luă limba ș-un rărunchi/ În basma lenvăluiară” (Costache-Negri - Galați). Diferența între cerb și ciută este cea dintre animalul ghid și animalul belșug. Sacrificarea cerbului denotă simbioza eroină - vânat, în timp ce împărțirea ciutei construiește o „societate”, nu doar o imagine în miniatură a cosmosului: „Cu cita m-alăturai/ În subsuoară mi-o luai./ Pe mal negru o-aruncai,/ Îngenunchi d-o-ngenunghiai./ Dădui sânge câmpului,/ Iar pielea târgului,/ Tăbăcari s-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
numelor, dar mai sunt mulți alții. Am impresia că România acordă recunoaștere și sprijin doar românilor din țară, traducându-i în diverse limbi, încercând mereu să-i lanseze, etc. și uită că sunt mulți români creativi în diaspora care prin simbioza de existență cu o alta lume ajung să dezvolte forme de expresie artistica mult mai pe înțelesul Vestului, decât cei din țară. Mulți scriitori și poeți eminenți în limba româna nu prea sunt înțeleși aici și din cauza traducerilor de calitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a făcut-o în cazul Adrian Nastase, ca și în multe alte cazuri. Sustinându-l pe Nastase cât mai sus în funcții, Securitatea nouă, SRI, își asigură o existență durabilă, susținere financiară câtă solicită, deci o continuitate "fericită". De fapt, aceasta simbioza s-a văzut de nenumărate ori prin atitudinea lui Adrian Nastase de apărare a securiștilor "patrioți" împotriva deconspirării securității, împotriva CNSAS-ului, până când a găsit soluția: o lichea la conducerea instituției, în apărarea lui Ristea Priboi și alții. Și atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
el, alegând acum un altul numai și numai pentru a mai oferi o informație și pentru că prezintă un interes direct pentru om, anume alimentar; sau un aspect al Întoarcerii tehnologiei Împotriva creatorului ei; sabia are două tăișuri. Anume, modelul e simbioza realizată de plantele leguminoase În special, Între care și post-revoluționar hulita soia, cu bacteriile fixatoare de azot, deci tot un autotrof (planta) și un heterotrof (bacteria). Și tot trebuie să ne mai referim la licheni, pentru că ei au constituit o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au rolul principal de asigurare a apei și sărurilor, iar celulele autotrofe de fotosinteză. Această specializare, celulară, a fost perfecționată de plantele superioare, care specializează organe și unde rădăcina este tot heterotrofă, iar frunza autotrofă. Și acum, putem explica de ce simbioza unei plante cu bacteriile fixatoare de azot se face Întotdeauna la nivelul rădăcinii. În fond, bacteria transformă azotul atmosferic În azot aminic pe care-l oferă plantei, iar planta Îi oferă În schimb hidrații de carbon, condiții În care poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În lipsa bacteriei, planta produce de multe ori doar un sfert și chiar mai puțin din semințe și acelea cu un conținut proteic scăzut. Dar asocierea conferă și o sensibilitate În cazul schimbării condițiilor de mediu. Ca și În cazul lichenului, simbioza În discuție este specifică, ea putând avea loc doar Între anumite specii și, tot ca la licheni, asocierea se face odată pentru totdeauna. Ca atare, asociația nu se poate adapta, În felul unei biocenoze obișnuite prin schimbări calitative, la schimbarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În felul unei biocenoze obișnuite prin schimbări calitative, la schimbarea condițiilor de mediu. Ca urmare, o degradare a mediului, chiar și o Încercare insuficient studiată de a corecta o degradare anterioară, poate duce la dereglarea relațiilor biocenotice la nivelul acestei simbioze. Stressați fiind, cei doi protagoniști vor acționa pe cont propriu, În afara relației, căutând supraviețuirea individuală. Referindu-mă, Într’un capitol anterior, la lichenii puși În situația de a reacționa la poluare, am discutat atât deplasarea mediului de la normal spre reducere
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reducătoare. Ca urmare, degeaba planta e stimulată, dacă n’are la dispoziție azotul necesar. În ambele cazuri deci, asocierea se destramă și În consecință, fixarea azotului Încetează; odată cu aceasta, scade productivitatea, fapt concretizat Într’o recoltă slabă. De aceea, această simbioză este foarte sensibilă la excesul de Îngrășăminte și pesticide, toate inducând modificarea caracterului redox al solului. Dici atât ceea ce Înseamnă În general o poluare (oxidarea) dar și depoluarea (reducerea) sunt nocive pentru simbioză atunci când sunt excesive. Evident, biosfera, caracterizată de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Într’o recoltă slabă. De aceea, această simbioză este foarte sensibilă la excesul de Îngrășăminte și pesticide, toate inducând modificarea caracterului redox al solului. Dici atât ceea ce Înseamnă În general o poluare (oxidarea) dar și depoluarea (reducerea) sunt nocive pentru simbioză atunci când sunt excesive. Evident, biosfera, caracterizată de o mult mai mare complexitate, este mai stabilă la stressul chimic, dar asta nu dă nimănui dreptul de a Încerca până unde poate merge aceasta. Și subliniez, numai bunăvoința nu e suficientă. E
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
văzusem la Începutul micii mele expediții: temelia casei era verde. La Iași, același microscop avea să-mi lămurească vinovatul: algele, mai precis Chlorella. Ici-colo, câte o pată ruginie, un lichen, indica locul unde au aterizat, Între alge, sporii unei ciuperci. Simbioza Între algă și ciupercă sau, cum o văd eu, biocenoza În expresia ei cea mai simplă, adică lichenul, se formase. De acolo a plecat spre a acapara acoperișul, unde se simte mai În largul lui. Acolo, În acel sat, oamenii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cărui randament a ajuns deja la 80%. Plantele știu să disocieze apa, numai că folosesc hidrogenul pentru sinteza substanțelor reducătoare precum glucidele. Unele microorganisme, care utilizează enzima nitrogenaza, Între care bacteriile fixatoare de azot, și care trăiesc de regulă În simbioză cu unele plante superioare, realizează procesul invers, producând hidrogen din glucide. Cantitățile sunt mari; se apreciază că numai lanurile de soia - plantă simbiontă cu astfel de bacterii - din SUA elimină În atmosferă vreo 30 miliarde m3 de hidrogen annual. Totul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a pornit. Pe acest traseu, talia organismelor scade continuu, ajungând ca ultimele să fie microscopice. Pe acest traseu, descendent, al descompunătorilor, se situează și ciupercile, Înșirate pe un segment destul de larg. Ciupercile pot Întreține relații diverse În biocenoză, Începând cu simbioza cu rădăcinile plantelor, alcătuind micoriza, continuând cu parazitarea plantelor vii și Încheind cu viața saprofită, de descompunere a biomasei moarte, folosind deci, Întotdeauna, o sursă de energie chimică. Această energie chimică e și ea foarte diversă În ceea ce privește purtătorul ei material
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sălbăticie, el consuma preponderent graminee, cu semințe cu tot; mai bine-zis, alegea doar partea superioară a plantei. Iuțeala Îi permitea să aleagă. Restul plantei Îl consumau rumegătoarele, mai lente, ce-i veneau În urmă. Iar ele sunt adaptate În stimularea simbiozei cu microorganismele, valorificând foarte bine celuloza. Mai mult, aceleași microorganisme simbionte realizează chiar și sinteza proteinelor, folosind pentru aceasta ureea ori amoniul anorganic. Calul află proteinele doar În grăunțe. Spre deosebire de rumegătoare, calul nu poate căpăta din acest rest al plantei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unei dezvoltări slabe pentru mac, cum s’ar Întâmpla dacă cele două specii ar trăi separat. Cred că e clar că e greșit a considera macul drept o buruiană În lanul de grâu. De fapt e vorba de o subtilă simbioză. Nu e cazul cu alte plante dicotiledonate, ce invadează lanul de grâu, profitând de satisfacerea aceleiași nevoi de sol reducător, dar fără a contribui la neutralizarea acestui efect reductiv al vieții grâului. Și fără a-l proteja. În astfel de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Relația de interdependență dintre activitățile politice și de afaceri corupte și legitime amplifică problema identificării și analizării corupției. Multe părți ale lumii sunt caracterizate prin interdependența organizațiilor corupte și celor legitime. Într-o afacere criminală de succes se creează o simbioză între corupție și legitimitate, susținută și dezvoltată de configurațiile politice care marchează unele țări ca fiind deosebit de propice întreprinderilor criminale. De exemplu, asocierea dintre băncile centrale slabe și cele private puternice prezintă dificultăți majore de reglementare în unele părți din
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
și pe de alta reflectă de asemenea faptul că, cu cât rețeaua este mai mare și mai sofisticată, cu atât mai numeroase sunt portițele de scăpare spre afacerea legitimă pe care le oferă, și cu atât mai mare este, așadar, simbioza între noțiunile de ,,criminal" și ,,legitim". Întreprinderile criminale și legitime se deosebesc cel mai puternic în procedurile de implementare. În cazul organizațiilor criminale, acestea reflectă inevitabil faptul că nu beneficiază de recursul la lege, care este însă disponibil corespondentelor legitime
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
singur, Înconjurat de stranietate, de nebunia lumii din jur. În eseul său, Meditații despre Don Qujote, José Ortega y Gasset scria, În miezul reflecțiilor sale, „Eu sînt eu Însumi și Împrejurările mele“, care a fost adesea Înțeles ca suma sau simbioza a doi factori. Se mai poate Înțelege și ca o dilemă În care „eu“ sau „eu Însumi“ exprimă acești doi factori ca fiind separați, distanțați, deși sînt Într-o legătură strînsă. Această dilemă apare și În memoriile lui Che din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
căutam. Aflam astfel că viața pe care o trăim în plan material reprezintă doar o etapă în evoluția unei entități nemateriale (suflet) pe care o reprezentăm aici pe pământ, entitate legată de un trup material. De ce este nevoie de această simbioză? Pentru că acest suflet în starea sa naturală nu simte durerea, iar într-o anumită etapă a evoluției sale este necesar să fie atașat unui corp material. Corp material care prin simțurile sale simte starea de durerea, durere care în principal
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
fel în clasele mici, iar în venele mele curgeau „toate visele-ndrăznețe“ cu care ne ali mentau în acea perioadă. Apoi, cînd am mai crescut, nu mai eram ce-i drept așa de devotat cauzei, dar trăiam într-o bună simbioză cu manifestările regi mu lui. Chiar și situațiile nefericite (impuse de sus) puteau fi transformate, la vîrsta aceea, în chestii mișto. E adevărat, spre sfîrșitul adolescenței am ajuns și eu să mă revolt împotriva sistemului. Dar era, de fapt, o
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de la insistența cărora n-aș ști vreodată să mă sustrag), nu mi-am putut clarifica impresiunile. Pentru întâiași dată acum, mă văd în sfârșit în stare să privesc liniștit în mine, să verific substanța legăturilor mele cu Iașul, să recunosc simbioza care explică tot ce e comun în existențele și în destinele noastre. Odată, vorbind de plecarea mea din Iași, am spus: Plecând, am știut că duc cu mine fructul copt al vieții mele, hrănit din seva solului Moldovei, format în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei...” <endnote id=" (129, p. 98)"/>. Spre deosebire de alte dăți, Eminescu admite de data aceasta faptul că numărul mare al cârciumarilor evrei este efectul, și nu cauza fenomenului socio- economic În discuție. Modelul simbiozei economice era foarte simplu și el a fost consemnat, de pildă, În jurnalul mitropolitului Neofit I Cretanul. În 1746, inspectând o moșie a Mitropoliei din județul Călărași, acesta a notat succint următoarele : „Aici niște evrei au o povarnă și mitropolia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
una din frazele șarjate ale lui Matei Călinescu din Cinci fețe ale modernității se afirmă că „Încă o dată, progresul este decadență și decadența este pro- gres” . Afirmația rezistă atât timp cât înțelegem în această echivalență un raport dialectic, sau mai precis o simbioză, sau dacă acceptăm cele două identități ca expresie a meta- bolismului modernității. Fraza lui Caragiale pune sub semnul progresului descoperirea acestor noxe cu ajutorul științei. Numai că știința progresează descoperind dezastrul și falimentul umanității care constituie nu doar simptomul, ci și
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Prima, totodată și punct de foca- lizare, o constituie farsa tragică 1 Aprilie cu care închide filmul, Celalaltă axă, totodată camera de rezonanță a fil- mului, o constituie piesa D’ale Carnavalului. Această primă dimensiune a sintezei filmice o constituie simbioza perfectă între tragic și comic, însă tragicul nu rezidă doar din farsa invocată, ci se constituie ca un sublimat al întregului. De asemenea, o altă dimensiune a sintezei o constituie osmoza dintre dramaturgie și momente. Filmul a incorporat o serie
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
oferă uimirii căscate și curiozității tâmpe o teratologie de circ. Ceea ce constituie dimensiunea lui „simț enorm și văz monstruos” ține însă de transferul în același registru al enormului, al grandilocvenței elanului patriotic și a sublimului erotic aflate într-o perfectă simbioză și într-o proximitate infecțios-derizivă cu ordura. În spectacolul grotesc de commedia dell’arte pe care-l oferă acest arlechin degradat, Nae Girimea, se pot citi toate deformările. Lupta cu cocoși este însoțită de o mascaradă cu căței îmbrăcați în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
să mă concentrez asupra mișcării, a obiectelor din jur, a relației fizice pe care într-o primă etapă trebuie s-o stabilesc față de partenerii din scenă. Acest lucru face ca memoria vizuală să ajute memoria afectivă, realizându-se astfel o simbioză care va pune în mișcare întregul mecanism al creației propriu zise. Așa e, pe scenă trebuie să simți ca-n propria casă; dacă ești mereu obsedat de ce se întâmplă dincolo de rampă, nu vei afla confortul de care ai nevoie pentru
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]