5,259 matches
-
acolo, Și pe prinț într-un copac l-a transformat. Deci,un mândru chiparos răsare, Ca o săgeată spre cer avântat, Însă vârful plecat spre cărare, Plânge pe amicul ce-a decedat. Iar Apollo a decis de atunci, Chiparosul să simbolizeze: Doar prezența durerilor adânci, Și în cimitire să vegheze. Ovidiu Publius Naso a lăsat O legendă a chiparosului Și în „Metamorfoze ”ne-a redat Chiar această variantă a lui. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LEGENDA CHIPAROSULUI / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN
LEGENDA CHIPAROSULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376750_a_378079]
-
lipsesc nici oițele, măgărușii, păstorii. Ba chiar și prin boschetele „ieslei” nu-i exclus să dai peste surprize. Poartă ghinion dacă nu ascunde într-un colț silueta chircită a unui personaj surprins de solemnitatea evenimentului într-un moment nepotrivit. Micuțul simbolizează nevinovăția copilului nou-născut și, într-un fel, propria noastră mărginire față cu măreția și miracolul vieții. Dacă, nouă, luarea în derâdere a Nașterii Domnului ni se pare un sacrilegiu, spaniolii sunt lejeri. Comercianții inventivi profită de moda inedită și scot
MAGII CUM SOSIRA de GABRIELA CĂLUŢIU-SONNENBERG în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375133_a_376462]
-
de lăngă grădina familiei. Flăcările, înalte de peste doi metri, au luminat chipurile participanților și marii copaci din jur, iar scânterile, țâșnind la peste cinci metri, dădeau impresia unui izvor de cu mii de miracole strălucitoare tinzând spre înaltul cerului. Ele simbolizau freamătul de bucurie din inimile participanților, ca un fel de memento al clipelor de încântare trăite la manifestările dedicate limbii române. Cântecele nu au lipsit nici cu acest prilej. Astfel, Adrian Toader-Williams, acompaniat de un casetofon instalat în propria mașină
REVISTA STARPRESS A ORGANIZAT A TREIA EDIŢIE A SĂRBATORIRII ZILEI LIMBII ROMÂNE LA MÂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU DE LA SÂMBĂTA DE SUS de GHEORGHE NOVAC în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375208_a_376537]
-
cu colindul, nu am văzut nici măcar un grup anul trecut. Octavian CURPAȘ: Dar Anul Nou? Georgia BLIDAR: De anul nou, chilienii zic că trebuie să te prindă anul cu bani în buzunar, cu fasole, cu tot felul de lucruri care simbolizează bogăția, ca să fie așa de bine și anul viitor, cam ca la români. Octavian CURPAȘ: Cum apreciezi mass-media din Chile? Georgia BLIDAR: Mass-media este ca peste tot în lume, prinsă de febra ratingului, tot ceea ce se vede sunt emisiuni de la
INTERVIU CU GEORGIA BLIDAR, O ROMÂNCĂ DIN CHILE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372667_a_373996]
-
de armonie. E acea armonie interioară, izvor limpede care o determină să îmbrățișeze cu doruri poezia. Cel mai frumos veșmânt al poetei este haina de fericiri țesută prin vers și brodată cu metafore de o profunzime aparte. Munții, de altfel, simbolizează puterea și măreția pe care o deține: „Am fost prin roua poleită-n taină De un izvor imens de apă vie, Crescută-n munți și îmbrăcată-n haină De fericiri... ascunse-n poezie”. (Debut) O frumoasă povață este aceea de
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
meleag, spre taina nopții Ori spre răsărit să-nceapă dimineața. Refren Sfinții neamului, adormiți întru Hristos Care ne veghează cu sacră dăruire Din cerul lor, revin aici, în neamul păcătos Să ne rugăm cu toții pentru mântuire! Refren *frunzele de nuc simbolizează limbile de foc ale Duhului Sfânt, de aceea sunt duse la biserică la Rusalii 30 mai 2015 Referință Bibliografică: Moșii de vară / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1611, Anul V, 30 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright
MOȘII DE VARĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373177_a_374506]
-
Iisus Hristos pe cruce, un gest de mulțumire și recunoștință față de Tatăl ceresc, față de părinți și eroi ai neamului”. De altfel, prea cinstitul paroh a stropit cu agheasmă inclusiv vița-de-vie existentă lângă troiță, aducându-i binecuvântarea sa, apreciind că ea simbolizează sângele Domnului, viața însăși. Se întâmpla în ziua de 24 septembrie 2009... Mergând în lungul gardului, am lăsat poarta în urmă pentru a mă opri să admir și să fotografiez, în stânga acesteia, o altă lucrare în lemn, la fel de înaltă și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ’’ MISS LIBERTY’’ Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 1646 din 04 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ideea de a crea o frumoasă sculptură care să simbolizeze frăția dintre Franța si Statele Unite ale Americii în înverșunata lor luptă pentru libertate, din timpul războiului de independență a început să-l preocupe pe Frederic-Auguste Bartholdi în anul 1865, când trupele Confederației s-au predat la sfârșitul războiului civil. Traversarea
’’ MISS LIBERTY’’ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372248_a_373577]
-
placată cu aur de 24 de carate, iar tăblița din mâna stângă poartă data ndependenței americane 4 iulie 1776, scrisă cu cifre romane. Toga de pe corp comemorează republica romană, primul ’’ experiment’’ democratic din istorie,iar lanțul rupt de la picioarele sale simbolizează victoria asupra sclaviei. Construită între zidurile fortului Wood care există pe insula Bedloe pentru a proteja portul New York, Statuia Libertății a fost mai întâi administrată de United States Lighthouse Board, apoi responsabilitatea a fost transferată la Ministerul de Război și
’’ MISS LIBERTY’’ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372248_a_373577]
-
interzicerea oricărui neam care vine cu gând rău, ascuns, asupra patriei noastre, iar pe de altă parte trecutul, un trecut zbuciumat, plătit cu sânge pentru ca noi, astăzi, să ne numim cu mândrie români, trăind liber; - galben, culoare a bogăției ce simbolizează pe de o parte bogăția materială a țării reflectat în lanurile ce transformă grâul în ,,pâinea noastră cea de toate zilele" și în aurul care lucește în ochii străinilor dornici de a-l avea cât mai ieftin până la epuizare, iar
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
înțeles, este menită să ne arate chipul adevăratei pocăințe; ce este, în ce constă și cum trebuie făcută spre a fi într-adevăr mântuitoare, pentru a fi „bucuria îngerilor și a oamenilor”, mai întâi a Tatălui Ceresc - pe care-l simbolizează tatăl din această pildă. Este bine venit ca, mai întâi, să arătăm că termenul de pocăință, ca de altfel multe alte cuvinte din limba noastră, cu vremea, au suferit o schimbare, o modificare de sens și de înțeles, ba unele
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
chip spiritual pe omul credincios din marea „Pâine care S-a coborât din cer” , pâinea rotundă și caldă care se preface la Sfânta Liturghie în Trupul lui Hristos și este împărțită în chip mistic tuturor credincioșilor, laolaltă cu vinul care simbolizează Sângele Domnului. Numărul mistic 12 are multiple alte semnificații sacre. Ca fir de legătură între înțelepciunea lumii și credinciosul de astăzi prezent în Biserică, autorii antologiei au ales categoriile, valorile morale care consfințesc viața de creștin, virtuțile teologale așezate în
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
imaginației mele. M-am văzut măritată și înconjurată de copii, căci dintr-o dată, instinctul matern înflorise în toată splendoarea lui, iar de aici și până la a-l considera bărbatul potrivit, nu mai fusese decât un fleac, adică inelul de logodnă, simbolizând predilecția amâdurora pentru viitoarea viață de familie. Mă gândeam cine a fost nesăbuit: el sau eu? Unde am greșit eu și când? Unde a greșit el și de câtă vreme? Mă intriga până la paroxism faptul că ne certasem la trei
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
Iată o celebră pictură realizată în 1889, , Noaptea stelelor'' în limba olandeză, , De sterrnnacht''-este expusă la Muzeul picturii moderne din New York. Pictura descrie orașul Saint-Remi din Franța În spatele unor copaci înalți de chiparos se află micul orășel din Province, simbolizat prin Casa de cultură populară. Fundalul e compus din un lanț de dealuri. Ceea ce impresionează spectatorul e cerul cu numeroasele stele de un galben emoționant. Privind acest cer avem impresia unei mișcări continuu, repezi și cu sclipiri pline de o
VAN GOGH de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371740_a_373069]
-
norocului, spicul de grâu este simbolul prosperității, în timp ce coada de păun este simbolul frumuseții, iar crucea nu ne poate duce cu gândul decât la spiritualitatea ocrotitoare. În afara acestora, în Bucovina sunt trei elemente de bază: soarele și apa - elemente vitale - simbolizează chiar viața, care este „reprezentată întotdeauna de brâul oului pentru a sugera intimitatea vieții”. De altfel, simbolul vieții nu apare numai în Bucovina, ci și în alte zone ale țării, precum Oltenia sau Maramureșul. El apare chiar la unele popoare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
miezul vieții, - statornicie pe care poetul o are în sânge și în care se redescoperă. În crepusculul cuvântului descoperim, uneori, durerea ascunsă, regretul că totul se transformă în ruină. ” Să nu se surpe totul sub prundiș” Iată un vers care simbolizează ruinarea, destrămarea a tot ce există. Poetul nu poate să rămână nepăsător în fața acestui peisaj dezolant care se conturează ochilor înlăcrimați, încercând să eternizeze în vers frânturi din trăirile ce-i răscolesc sufletul. Și în fața acestor tânguiri ” Doar gândul mai
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind învierea, L-au întâmpinat." (Rugăciunea binecuvântării sălciilor). Înnoirea duhovnicească este pârga învierii noastre cea de obște, simbolizată prin ramurile de copaci și stâlpările de fenic și arătată mai înainte prin învierea lui Lazăr: "Învierea cea de obște mai înainte de Patima Ta încredințând-o, Hristoase Dumnezeule, pe Lazăr din morți l-ai sculat. Pentru aceasta și noi ca
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
înflorită în Duminica Stâlpărilor a numit sărbătoarea, Duminica Floriilor sau simplu Floriile, aceasta pentru a exprima bucuria mare a sărbătorii, pe oare o trăiește și mai ales, mesajul teologic - bisericesc al sărbătorii: înnoirea, învierea pe care nu poate să o simbolizeze și s-o exprime în chipul cel mai plenar decât floarea. Firea omului pământului nostru strămoșesc, firea florei țării noastre clocotește în chip tainic și izbucnește în mod vădit de bucuria primăverii, atât a celei a firii neraționale cât și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
în vedere și cele patru elemente fundamentale: apă, aer, pământ, foc, dar și aspecte care țin de microcosmos și macrocosmos, în interdependență cu Tăcerea. Un element, aparent banal - piatra, are o strânsă legătură cu sufletul. Ea desacralizează lucrarea divină și simbolizează acțiunea umană ce se substituie energiei creatoare, prilej de înălțare: „Cu fața-ntoarsă spre Tăcere, obosit de atâta viață netrăită, las capul pe piatră și-ndur, recrut fidel al pierderii, sfielnic, inima mea nevinovată, comite sperjur ... ” sau „Cerșetor de Tăcere, Cuvântul
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
crinii amintirilor!” Desăvârșirea fără cusur, perfecțiunea, sufletul, inima, cupa vieții, iubirea sunt atributele trandafirului. În iconografia creștină, trandafirul este fie potirul în care a picurat sângele Mântuitorului, fie o transfigurare a picăturilor de sânge, fie semnul rănilor lui Hristos. Trandafirul simbolizează, aici, pasiunea, puritatea, înțelepciunea divină, iubirea. Trandafirului roșu sau alb îi alătură trandafirul albastru, semn al imposibilului devenit posibil: „De acum, plâng și mă rog pentru istovul trandafirului albastru, de acum nu mai sunt eroul propriei mele vieți, ci doar
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
acum deștepții lumii noastre. Și totuși proorocia s-a împlinit întocmai, magistral tâlcuită de Sf. Ioan Gură de Aur, patru veacuri mai târziu. Acesta ne încredințează ca mânzul asinii pe spinarea căruia Iisus Hristos a fost purtat spre Ierusalim nu simbolizează altceva decât Biserica cea nouă a creștinilor, iar asana, mama acestui mânz, reprezintă vechea credință iudaică și mozaică, care pășește în istorie pe urmele odraslei sale... Mai mult, Iisus Hristos nu călărește direct pe spinarea mânzului, ci I s-au
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
pline, anume împărtășind aceleași vise, taine și doruri. “Vei fi atent la saltul cu rubine, / Știu că e peste brațul tău și dacă / De-acum pocalele cu vin sunt pline / Înseamnă că-mpărțim aceeași arcă.” Poeta se îndreaptă spre nord, simbolizând încrederea și puterea. E hotărâtă să ajungă la destinația unde simte că își poate îndeplini menirea. Simte însă temeri, fiindcă cel care îi este camarad nu poartă aceeași siguranță în pașii săi. Dar poeta știe că, pentru a reuși, e
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
al însingurării și oază în mijlocul apelor, evocare a paradisului și spațiu fără ieșire, insula reunește simbolurile vieții ce se naște și totodată sensurile morții, căci la Eliade, «apa reprezintă în foarte multe tradiții haosul primordial de dinainte de creație», pe când «insula simbolizează manifestarea, Creației»“14. Referitor la simbolistica zborului, amintim de filosofia indiană, de zborul lui Buddha către misterioasele insule albe. Această transcedere mitică se va repeta întocmai și în roman, tot către o insulă situată în afara timpului. Mircea Eliade afirma despre
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
despre acest spațiu că: „Este un tărâm paradiziac, calitativ deosebit de zona înconjurătoare, în care beatitudinea vieții adamice nu exclude beatitudinea «morții frumoase»; și una și alta sunt stări în care condiția umană drama, durerea, devenirea a fost suspendată [...]. Insula poate simboliza și un tărâm transcendent, participând la realitatea absolută și deosebindu-se, ca atare, de restul Creației stăpânite de legile devenirii și ale morții. O asemenea insulă transcendentă este fără îndoială Śvetadvīpa, în care nu se poate ajunge decât «în zbor
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
decât cei care au depășit condiția umană întocmai după cum insula lui Euthanasius este inaccesibilă celor care nu se întorc în stare adamică, paradiziacă.“15. În Imagini și simboluri, Eliade afirma că imaginea exemplară a oricărei creații este insula, iar apa simbolizează suma universală a virtuților; cufundarea în apă, simbolizeaza regresiunea în preformal, în vreme ce ieșirea din apă repetă actul cosmogonic al manifestării formale, așadar Dorina va săvârși atât regresiunea, cât și repetarea cosmogoniei. În existența sa onirică, ea va trece dincolo: „Dorina
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]