89,574 matches
-
toamna pe cîmp" sau: "Dobrogea sonoră ca lemnul de vioară" sau "priveliștea lenevește-n păuni". Tropismul lui nu se dezminte nici în poezia maturității. Vinea e un poet prin oglinzile lăuntrice ale căruia trec multe din priveliștile poetice dintre războaie. Simpla citare a celor mai frapante ne arată diversitatea paletei. Se cuvine să precizăm totuși, înainte de a ilustra, că o scriitură puternică și deopotrivă delicată, limpede și totodată concisă, înzestrează aceste netăgăduite ecouri cu o muzică proprie: Arghezi ("Oprește ora mîna
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
rîndul lui, în Poemul românesc în proză, așezîndu-le în tradiia prozei lui Macedonski și Anghel. Nu ating însă nivelul acelora. La un om cultivat și fin ca Vinea, este stupefiant prostul gust de care dă dovadă în cîteva dintre ele, simple anecdote triviale. întîmplările sînt de obicei erotice iar comportamentele, excesive și pitorești. Firescul lipsește de pretutindeni. Același lucru îl putem spune și despre cele trei narațiuni din Paradisul suspinelor. în ciuda falsității lui, micul roman titular a fost raportat la Strindbeg
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
aurii... nici ea nu știe cum fac să te iubesc mai mult, desi timpul nu-mi da voie să te am! tot simplu voi trăi, tot simplu te voi iubi! tu, septembrie, eu, octombrie, tu, vita-de-vie, eu, iedera, cel mai simplu drum! visând clipă care nu piere, iubind... ce nu as da să pot visa cu ochii deschiși, cel mai frumos curcubeu! 22 august 2008, 19:52
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
care te așteaptă".) Poezia ca o cristalizare, atât a scrisului dar și a vieții, prin intuiție, prin exersarea apropierii de lucruri și de întâmplări, a sensibilității de a reține semnificațiile hazardului, ale amănuntelor, a detaliilor gestuale sau ale celei mai simple întoarceri în memoria copilăriei. Înțelegerea drept în inimă e poemul de dragoste zilnic(ă) al fetei care își notează emoțiile, trăirile și gândurile într-un laconic dar expresiv și esențial "jurnal de viață". (Din Postfață aflăm că titlul inițial al
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
îi place să fie trist, să se bălăcească în gunoiul lui. Suferința se poate transforma. Ca apa în vin." Un dublu trist, orgolios, nerăbdător, fricos sau viclean pe care încearcă să-l domine oferindu-i ca leac credința unei poezii simple, cu tropi binecunoscuți și uneori riscant de elementari, o poezie luminoasă și tonifiantă prin curățenia și familiarul pe care le degajează. Background-ul - textual dar, mai ales, spiritual - este, cum spuneam, Cântarea Cântărilor. Confesivul glisează pe alocuri în retorica ascezei
Jurnal de viață și dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12639_a_13964]
-
armistițiul ar fi fost ușor de obținut: tu iei partidul, eu Cotroceniul, tu Scroviștea, eu Vila Lac, tu Snagovul, eu Neptunul, și așa mai departe. Astfel de împărțeli nu mai sunt acum posibile: aspirațiile "greilor" partidului trec cu mult peste simplele avantaje ale serviciilor de protocol. Oricare dintre ei (baroni sau simpli hrebenciuci) pot obține astfel de beneficii doar cu mărunțișul avut prin buzunare. Lupta din interiorul PDS vizează cu totul altceva decât acapararea unui fotoliu sau altul. E vorba de
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
Cotroceniul, tu Scroviștea, eu Vila Lac, tu Snagovul, eu Neptunul, și așa mai departe. Astfel de împărțeli nu mai sunt acum posibile: aspirațiile "greilor" partidului trec cu mult peste simplele avantaje ale serviciilor de protocol. Oricare dintre ei (baroni sau simpli hrebenciuci) pot obține astfel de beneficii doar cu mărunțișul avut prin buzunare. Lupta din interiorul PDS vizează cu totul altceva decât acapararea unui fotoliu sau altul. E vorba de perpetuarea puterii și banilor în anii și deceniile ce vin. Nu
Adriano Furioaso by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12654_a_13979]
-
Ceea ce face, în fond, și singularitatea acestei ediții, singularitate transformată într-o ciudățenie. Oricum, semnalând încălcarea caracterului sistematic, nu pot să nu subliniez calitatea științifică a îngrijirii textului, datorată unui specialist al domeniului. La o reeditare, pentru înlăturarea inconsecvenței, soluția simplă ar fi redistribuirea materialului antologat în volumul III în compartimentele corespunzătoare din volumele IV-VII. Nici ediția din 2000 de Opere Ion Creangă (CXIX+1396 p.) nu este una fundamental nouă. Nu ar fi avut cum, dacă apreciem ediția critică Iorgu
Clasicii - mereu aceiași? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12625_a_13950]
-
la noi în curte ca să-și mai tragă sufletul sau să ceară milostenie. Moscova era atunci un oraș vechi, de-a dreptul pictural. Noul se rezuma doar la câțiva mastodonți staliniști din anii '30, construiți pentru clasele privilegiate, în timp ce oamenii simpli ocupau fiecare cotlon din vechile case boierești (care aveau intrări principale și intrări de serviciu, scări de marmură cu balustradă din fier forjat, coridoare de înălțimi amețitoare, dar și firide întunecoase) sau din casele foștilor negustori, ocupau toate subsolurile, beciurile
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
satisfacție intelectuală, pe Evola), iar Mircea Eliade nu întreprinde absolut nimic pentru o eventuală convertire. Dimpotrivă, cum spuneam, el bagatelizează, minimalizează rolul extremei drepte chiar și în raport cu propria sa existență. Or, trebuie să dăm crezare acestei atitudini, fie și pentru simplul motiv că, în momentul în care a scris aceste scrisori, profesorul nu avea cum să-și imagineze că într-o zi ele vor ajunge să fie citite de marele public. Relaxarea sa politică este atît de mare încît, în scrisoarea
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
sponsorizare! Dacă Dumitru Chioaru știe vreo una, îl somez să-i dea titlul, editura și numele sponsorului. Dacă nu va reuși să producă această dovadă, îi rămâne șansa de a-și cere scuzele de rigoare (pot fi și în formă simplă, nesponsorizate de Năstase!) Fac aceste precizări pentru că, dincolo de infatuare, rândurile sale trădează o stupefiantă mentalitate capitulardă ("intrarea în normalitate" - care normalitate, Mitică?!). O mentalitate care a condus la situația jenantă ca Adrian Năstase să-și lege numele de truda unor
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
nașteri", alături de generația Nichita Stănescu, ca VIP-uri și modele ale anilor '60. Numele lor sunt singurele care se identifică, azi, cu Cercul literar de la Sibiu. Scormonirea prin �rufele vechi" (și murdare!) ale istoriei literare e o treabă nu tocmai simplă, în nici un caz plăcută. Dar e singura cale de a răsturna o parte din vechile ierarhii - nu în funcție de notorietatea populistă, ci ținând cont de contribuția autentică la funcționarea intricatei (și foarte sensibilei) mașinării a Cercului. Universitarul timișorean merge pe firul
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
impus la scară mondială. Efectele îi sunt fie derutante și stranii - adevărate reușite! - fie perverse - eșecuri insuportabile. Imaginea retransmisă nu interesează decît în măsura în care produce poezie grație tensiunii dialectice pe care o instalează cu prezența actorilor, altfel se reduce la o simplă retransmisie în care doar vorbele o diferențiază de un program televizual. Lupta cu un dușman, o știm, e periculoasă în măsura în care el dispune de o teribilă putere de contaminare! Spectacolul lui Porllesch a fost una din marile decepții tocmai din cauza unui
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
muzicologie, cei aplecați mai mult spre cercetare și analiză au uneori probleme de a se adapta stilului radiofonic. Ei învață să scrie și mult mai puțin să vorbească, să se adreseze accesibil, să strecoare informații de valoare într-un discurs simplu, clar, eventual presărat cu poante. Pericolul este să nu poată ieși ușor din mecanismele exprimării scrise, docte, poate prea complicate uneori, să nu poată improviza, să nu-și poată valorifica spontaneitatea. Dimpotrivă, unii studenți sau absolvenți ai secțiilor de pedagogie
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
o cântă pentru ei înșiși?" sau pentru alții?" etc. Să nu ne așteptăm să găsim în paginile cărții " atât în suita de "taifasuri" cât și în interesanta expunere teoretică ce le premerge " răspunsuri tranșante (adeseori nici chiar răspunsuri pur și simplu) la întrebările pe care tocmai le-am înșiruit. Ezitări, contradicții, răspunsuri vagi, clișee, termeni sau noțiuni înțelese sau explicate variabil de unul sau altul dintre cei interogați întrețes aproape toate convorbirile. Astfel că, cel puțin pentru moment, încercerea de a
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
cu txtele lor: "Merită oare făcut efortul de a reciti prozatorii perioadei comuniste? Să nu mi se spună că trebuie să cunoști ceva mai întâi (auzi pretenție, n.n.) ca să poți avea o opinie despre acel ceva. Uneori e suficientă o simplă privire". Oare așa să fie? Atunci de ce toată strădania depusă de Vatra în acest număr, pe care tocmai am elogiat-o? Pericle Martinescu memorialist Punctul de interes maxim al revistei constănțene EX PONTO (nr. 2/2004) îl reprezintă cele câteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
destinului omului aflat în imposibilitatea de a depăși un destin care îl condamnă la înstrăinare și nefericire. Multă vreme noi, viețuitorii în vasta închisoare care era România lui Ceaușescu i-am invidiat pe cei care au avut șansa să emigreze. Simpla plecare din țară echivala pentru cei rămași în țară cu intrarea în paradis a celui în cauză. Cartea Gabrielei Melinescu demonstrează însă, cu o impresionantă forță epică, faptul că sentimentul de înstrăinare a fost, cel puțin la fel de apăsător și pentru
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
privire de balcanic, care întîrzie leneș asupra detaliilor, bîrfește poetic lumi banale, construiește poeme cu inventar pitoresc și sumar de cuvinte. Un poem descrie imaginea seacă a unui peisaj rural. Poetul nu intervine, contururile fizice ale imaginii se adună din simpla enumerare a părților componente care, individualizate prin sacadarea impusă de ritmul versului, nu refuză totuși să alcătuiască un întreg: "Case de chirpici, piatră seacă, ferestre și uși/ umplute cu mortar,/ bovine și oi, paie, bălegar, oameni stînd pe vine la
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
Totul mi se pare a fi/ de o mai mică importanță/ decît faptul că încă exist. Nici un sistem filosofic/nu poate egala/ curățenia și sălbăticia cărnii. Aici e albastru. Exist în afara oricărei practici romantice."( În afara oricărei practici romantice) Poezia aceasta, simplă în formă și săracă pînă la urmă din punct de vedere tehnic, e reversul unei atitudini polemic-contemplative în fața descoperirii, deloc fascinate, a spectacolului vieții. Ioan Flora polemizează, în chip puțin așteptat, cu romanticii. Titlul unuia dintre volumele sale - cel mai
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
supusă de-structurării. Lasă că încrustarea muzicii în partitură restrânge și constrânge, dar iată că această încrustare lansează și invitația la destrămarea scrierii respective. Ceea ce duce, inevitabil, la deturnarea comunicării mesajului artistic. Merleau-Ponty crede despre comunicare că nu este un simplu recurs al creatorului la anume semnificații care ar face parte dintr-un a priori al spiritului uman: "comunicarea este cea care le suscită prin antrenare sau printr-un fel de acțiune oblică. în cazul scriitorului, gândirea nu dirijează limbajul din
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
dar poate eroda însăși semnificația opusului. Tehnicile de-constructiviste au făcut ochi în clipa în care structura sonoră a devenit însuși obiectul creației componistice, faptul muzical ca atare, încetând a mai fi un instrument euristic, un mijloc de receptare, o simplă metodă de lucru. Hegemonia structurii, a schemei de construcție reclamă, desigur, de-structurarea, fie prin de-formare ori preformare, fie prin reformare sau transformare. Orice proces de reglare structurală presupune oricând un altul de dereglare. Compoziția muzicală, sub impulsul unor
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
inacceptabile, măcar privirea istorică și judecata critică pot readuce, cît de cît, în spațiul vizibil al artei românești, imaginea unuia dintre cei mai importanți și mai profunzi pictori din ultimile decenii. Pentru Florin Mitroi pictura nu a fost doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea era un amplu și complicat ceremonial tehnic, un
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
picioare este de neconceput.) Model de manifestare artistică deja clasicizat, taberele de sculptură în aer liber continuă să atragă artiști, de la proaspeți absolvenți ai academiilor de artă la consacrați, și să fie un teritoriu al investigației artistice, care merge de la simplul exercițiu de construcție spațială până la experimentul autentic creator. Între 11 și 19 iunie a avut loc, la Bistra Mureșului, Simpozionul de sculptură în lemn �Ion Vlasiu", organizat de sculptorul Simion Moldovan, deja versat în organizarea unor astfel de manifestări al
SIMPOZION "Ion Vlasiu" by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/12687_a_14012]
-
și alte studii din același domeniu, al culturii române. În volumele combinate 17-18 ale anuarului lipscan al Seminarului românesc apare în 1911, în germană, teza lui Horia Petra-Petrescu, rămasă până astăzi ca și necunoscută și transformată cu timpul într-o simplă fișă de informație bibliografică, literă moartă într-o arhivă ce părea depărtată în timp și spațiu. Profesorul universitar orădean Ioan Derșidan, prefațatorul expert al lucrării, a făcut un gest recuperator întru totul lăudabil, sprijinit eficient de colaborarea profesorilor germani Klaus
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
va apărea mai surprinzătoare dacă voi aminti că el își începuse cercetările încă din 1906, deci la 22 de ani, ceea ce e o performanță. Pe deasupra, era o premieră absolută abordarea monografică și tânărul cercetător nu avea ca model sau ca simplă referință de control un precedent pe același subiect. În introducere, expune ca un motiv principal necesitatea de a-l face cunoscut publicului german pe I. L. Caragiale, ca o complementaritate firească la biografia germană a lui Eminescu redactată de Ioan Scurtu
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]