4,643 matches
-
este discretă, fiind ignorată de bolnav. Spre sfârșitul perioadei preicterice, scaunul pacienților începe să se decoloreze, devenind hipocolic, cu consistență scăzută, iar urinele devin hipercrome. Odată cu apariția icterului sclero-tegumentar, pacientul intră în perioada de stare a bolii, moment în care simptomatologia perioadei prodromale diminuă în intensitate, pacientul resimțind o stare de bine aparent. Examenul clinic mai evidențiază o hepatomegalie elastică, ușor dureroasă și splenomegalie. Durata perioadei icterice este variabilă, fiind în medie de 14-21 de zile. Odată cu scăderea intensității icterului sclero-tegumentar
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
intră în faza de convalescență a bolii, refacerea capacității funcționale a ficatului fiind un proces lent, ce se întinde pe o durată de mai multe luni. Uneori, în această perioadă, pot apare unele reacutizări ale infecției virale, traduse prin reapariția simptomatologiei sau a icterului sau doar prin modificarea testelor biochimice. Cauza acestor recăderi este dificilă de apreciat, în cele mai multe cazuri fiind implicată reluarea bruscă a eforului fizic susținut sau folosirea unui regim alimentar solicitant. Virusul hepatitic A aparține familiei Picornaviridae, are
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
fluid of HCV-infected patients. J Clin Microbiol. 2005;43(9):4413-7]. După infecția cu VHC, marea majoritate a pacienților (75%) dezvoltă forme asimptomatice de boală, fiind descoperiți ulterior, uneori întâmplător cu o formă cronică de hepatită. În cazurile ce dezvoltă simptomatologie, aceasta apare în medie la 6-9 săptămâni de la contactul infectant. Manifestările clinice nu diferă semnificativ față de alte hepatite acute, dar nivelul maxim al transaminazelor este în general mai redus, iar formele anicterice, ca și cele prelungite, sunt mai frecvente. Spre deosebire de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
funcționale diurne. Policitemia reacțională, de exemplu, apare în formele de SAOS sever datorită hipoxemiei prelungite. Pe de altă parte, tulburările sexuale de tip hipogonadic sau enurezisul pot apare până la aproximativ 40% din subiecții diagnosticați cu SAOS. Un loc important în cadrul simptomatologiei apneilor de somn revine sindromului metabolic. 3. Tulburările metabolice Datele din literatură arată că apneea de somn reprezintă un factor de risc pentru apariția intoleranței la glucoză, rezistenței la insulină și diabetului de tip 2. SAOS este frecvent asociat sindromului
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
erectile. Un alt aspect asociat este reprezentat de creșterea în greutate, mai ales odată cu agravarea tabloului clinic, astfel încât cei mai mulți dintre pacienții cu sindromul apneii de somn de tip obstructiv sunt supraponderali. După instalarea sindromului, scăderea în greutate duce la ameliorarea simptomatologiei. Sintetizând aceste elemente, putem distinge simptome nocturne și diurne ale SAOS. SIMPTOME NOCTURNE • Sforăitul este produs de vibrația părților moi ale faringelui și de edemul acestora. La majoritatea pacienților, sforăitul apare cu mulți ani înaintea dezvoltării obstrucției. Sforăitul este deranjant
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
după câteva luni de folosire a CPAP. Indicațiile tratamentului cu presiune pozitivă nazală (CPAP) • pacienți cu cel puțin 15-20 de evenimente respiratorii pe ora de somn; • pacienți cu un număr mai mic de evenimente pe ora de somn, dar cu simptomatologie importantă (somnolență la volan, afecțiuni cardiovasculare, etc.); Complianța pe termen lung la tratamentul cu presiune pozitivă este de 50-80% și este corelată cu severitatea bolii. Avantajele tratamentului cu presiune pozitivă nazală (CPAP): •conduce la o diminuare considerabilă a somnolentei diurne
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
efectelor substanței (scandaluri cu partenerul). Simptomele nu au atins niciodată, pentru această clasă de substanțe (criteriile dependenței la o substanță). Intoxicația cu substanțe psihoactive: este determinată de consumul În cantități foarte mari a unei substanțe cu potențial nociv asupra organismului. Simptomatologia specifică intoxicației vizează: Dezvoltarea unui comportament dezadaptativ reversibil, determinat de tipul de substanță consumată, de proveniență exogenă; Simptomatologia psihică datorată consumului de substanță psihoactivă și care generează tabloul dezadaptativ este constituită din: labilitatea dispoziției, a emoțiilor, a sentimentelor, stări de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o substanță). Intoxicația cu substanțe psihoactive: este determinată de consumul În cantități foarte mari a unei substanțe cu potențial nociv asupra organismului. Simptomatologia specifică intoxicației vizează: Dezvoltarea unui comportament dezadaptativ reversibil, determinat de tipul de substanță consumată, de proveniență exogenă; Simptomatologia psihică datorată consumului de substanță psihoactivă și care generează tabloul dezadaptativ este constituită din: labilitatea dispoziției, a emoțiilor, a sentimentelor, stări de afect, tulburări cognitive, de judecată, perturbarea inserției sociale, fenomene ce apar la puțin timp după utilizarea substanței; Tulburările
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
identificării diagnosticului dual sunt necesare utilizarea combinată a interviurilor structurate (de persoanele abilitatea: psihiatri / psihologi), a screening -ul toxicologic al urinei și informații furnizate de familie sau de alte persoane care vin În contact direct și constant cu persoanele prezentând simptomatologie duală. Criterii diagnostice În detectarea diagnosticului dual: studiile cele mai valide se referă la criteriile diagnostice ale schizofreniei și abuzului de substanțe din clasificările internaționale: ICD-10, DSM -III-R, DSM -IV. Utilizarea interviurilor structurate pentru diagnosticele din DSM-IV și ICD-10 ameliorează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pune granițe de ordin cronologic diagnosticului de farmacopsihoză, În sensul că persistența simptomelor care depășesc 6 săptămâni de la instalarea sevrajului trebuie reconsiderate psihiatric. Astfel, un interval de 6 luni de sevraj este indispensabil pentru a exclude diagnosticul de farmacopsihoză de simptomatologia psihotică apărută În contextul unui abuz de substanță. După cum arătă cercetările În domeniu, diferențierea diagnosticului de schizofrenie și farmacopsihoză pusă pe seama exclusivă a consumului de substanțe nu se poate face cu ușurință și numai prin monitorizarea acelor subiecți după o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din perspectiva interacțiunii părinte-copil însă găsește o altă motivație. Conform teoriei comportamentaliste din acea perioadă, copilul autist este blocat într-o rețea de reîntăriri negative dezvoltate de un mediu parental nociv. Goshen ( 1963 ) studiază copii cu autism și concluzionează că simptomatologia acestei afecțiuni se datorează insuficientei stimulări mentale pe care mama i-a oferit-o copilului în primele 6 - 18 luni de viață. Studiile de specialitate din anii ’70 vor clarifica definitiv problema etiologiei autismului în relația copil-familie stabilind că personalitatea
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
asupra autismului, de la introducerea termenului în psihiatrie de către Bleurer până la autorii contemporani permite astăzi atât o identificare a cazurilor, pe baza unei grile de simptome și manifestări comportamentale acceptate pe plan internațional dar și dezvoltarea unor metode recuperatorii. Clasificare și simptomatologie Tulburările de spectru autist (TSA) aparțin categoriei tulburărilor pervazive de dezvoltare (Pervasive Development Disorder, PDD) și cuprind: * Autismul infantil (Tulburarea autistă/ Autism infantil precoce tip Kanner/ autism clasic); * Autismul atipic sau PDDNOS (Pervasive Developmental Disorder Not Otherwise Specified, Tulburare pervazivă
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
au antrenat și evoluția terapiei acestora, în special, în domeniul chirurgiei reconstructive valvulare, centrată pe scăderea mortalității perioperatorii. Cu toate progresele marcante în cardiologie, chirurgia cardiovasculară, anestezie terapie intensivă etc., urgențele valvulare continuă să suscite un real interes prin variata simptomatologie clinică de debut care implică un diagnostic diferențial amplu și, uneori, erori de diagnostic regretabile, prin metodele terapeutice medicale, intervenționale, tehnici de chirurgie cardiovasculară, multiple, dar nelipsite de riscuri și, uneori, controversate. Prin magnitudinea patologiei leziunilor valvulare, considerăm aceast subiect
URGENTE VALVULARE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Mihai Dan Datcu, Dan Iliescu, Viviana Aursulesei, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1029]
-
tensiuni mari cu riscul apariției necrozei ischemice. Clinic se manifestă prin tumefacție locală, durere vie, pulsatilă; tegumentele sunt congestive sau palid cianotice (ischemia). Frecvent se asociază limfangită și adenopatie satelită. Evoluția spontană este fie spre fistulizare, cu remiterea parțială a simptomatologiei, fie spre osteită falangiană. Tratamentul este conservator până la apariția puroiului cu aplicarea tuturor măsurilor descrise. În faza de supurație, intervenția chirurgicală are indicație absolută practicându-se incizie și drenaj. Se vor evita inciziile și exciziile mari, delabrante care se soldează
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
diminuarea durerii, reapariția posibilității de extensie a degetului, însă starea generală se agravează, iar local apar semnele extinderii infecției. Tratamentul. În caz de dubiu asupra prezenței puroiului se începe cu antibioterapie și imobilizarea degetului pe atelă. Dacă după 48-72 ore, simptomatologia nu cedează, se recurge la tratament chirurgical constând în incizia sinovialei sub anestezie generală, antibioterapie locală și sistemică, imobilizare pe atelă. Dacă după deschidere persistă semnele inflamatorii, înseamnă că puroiul nu se evacuează în totalitate, existând colecții etajate care trebuie
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
departe de locul lor de origine. De exemplu, în cadrul morbului Pott poate exista un abces rece întins de la a XII-a vertebră dorsală până pe fața internă a coapsei, în triunghiul lui Scarpa, migrând pe teaca mușchiului psoas (fig. 7.1). Simptomatologie: Ca tip, vom descrie abcesul rece al țesutului celular subcutanat. Abcesul rece evoluează în două faze: o fază de cruditate și o fază de cazeificare (ramolisment). Astfel el debutează în faza de cruditate printr-o tumefacție de consistență fermă, omogenă
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Astfel el debutează în faza de cruditate printr-o tumefacție de consistență fermă, omogenă, nedureroasă, care crește progresiv în volum, fără semne de inflamație acută. În faza de ramolire, tumefacția devine progresiv fluctuentă. în localizările profunde, abcesul rece va împrumuta simptomatologia organului afectat. Atât timp cât abcesul este închis, el nu va prezenta semnele generale de inflamație. Evoluție: Odată constituit, abcesul rece poate avea două modalități evolutive: spre vindecare spontană, prin închistare, transformare fibroasă sau calcificare, transformânduse astfel într-un mic vestigiu fibros
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
face la nivelul plăgilor cutanate ale picioarelor, produse prin așchii de lemn, spini, sau orice alt corp traumatizant. După o perioadă de latență care se poate întinde de la câteva luni la câțiva ani, încep să apară primele simptome de boală. Simptomatologie: Simptomele apar la locul de inoculare, sub forma unei nodozități bine limitate, dure, care în curând se va acoperi de o flictenă care se va ulcera și va crea mici orificii fistuloase prin care se scurge puroiul grunjos caracteristic. Încet
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Tumefacția edematoasă este palidă, gelatiniformă, semitransparentă, galbenă sau uneori violacee cu deformarea trăsăturilor și imposibilitatea deschiderii pleoapelor. 9.4.4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Cărbunele se confundă adesea cu furunculul și mai ales cu furunculul antracoid, care este însă mai dureros, cu simptomatologie locală amplă și fără un răsunet general atât de important. Rareori confuzia este posibilă și cu un șancru sifilitic care are însă o evoluție mai lentă și mult mai benignă. Flegmonul lemnos localizat în regiunea cervicală anterioară apare de obicei
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
confuzia este posibilă și cu un șancru sifilitic care are însă o evoluție mai lentă și mult mai benignă. Flegmonul lemnos localizat în regiunea cervicală anterioară apare de obicei după abcese sau extracții dentare cu indurație edematoasă extensivă, dar cu simptomatologie estompată și evoluție lentă. Gangrena subcutanată progresivă Meleney apare ca o zonă cianotică deasupra unui flegmon infecțios banal datorită trombozei vasculare ce determină necroze în placard urmate, după căderea escarelor, de ulcerații anfractuoase. 9.4.5. TRATAMENT Tratamentul profilactic, se
Capitolul 9: FORME ANATOMO-CLINICE PARTICULARE DE INFECŢII CHIRURGICALE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
sunt bine delimitate de țesutul din jur (de regulă), cel mai adesea, prin existența unei capsule; nu se extind la organele vecine pe care, însă, le pot comprima; nu determină adenopatii și nici metastaze; nu determină, de regulă, decât o simptomatologie locală; nu recidivează după extirpare. 2. Tumorile maligne au următoarele caracteristici: nu se aseamănă, nici macroscopic și nici microscopic, cu țesutul de origine, având o cito arhitectură și o celularitate monstruoasă și mitoze frecvente; au o evoluție rapidă; nu sunt
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
se aseamănă, nici macroscopic și nici microscopic, cu țesutul de origine, având o cito arhitectură și o celularitate monstruoasă și mitoze frecvente; au o evoluție rapidă; nu sunt delimitate, invadând și distrugând țesuturile vecine; determină adenopatii și metastaze; determină o simptomatologie generală; recidivează după extirpare. Denumirile tumorilor în funcție de țesutul de origine sunt prezentate în continuare (tabelul 17.1). 17.2. ETIOPATOGENIE Cauzele neoplaziilor sunt, încă necunoscute. Au fost descriși multipli factori cauzatori: fizici, chimici, virali și genetici. Mecanismele prin care aceștia
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
celule, detașate din tumoră, cu viabilitate păstrată sunt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate, putându-se fixa oriunde pe suprafața seroasei. Mai sunt descrise și căi particulare: de-a lungul nervilor, prin lumenul bronșiilor, a trompelor uterine. 17.4. SIMPTOMATOLOGIE Manifestările clinice ale tumorilor sunt foarte variate în funcție de tipul, localizarea și stadiul evolutiv al acestora. Tumorile benigne se manifestă, în general, printr-un sindrom lezional local, (formațiune bine delimitată, fără invazia organelor vecine, fără adenopatie sau metastaze, cu evoluție lentă
Capitolul 17: TUMORILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
acționează fie perpendicular pe țesuturi, iar leziunea rezultată este mai profundă și mai gravă, dar pe întindere mai redusă, fie tangențial când leziunea este mai întinsă dar mai puțin gravă. 12.2.3. FIZIOPATOLOGIE Fenomenele fiziopatologice ale contuziilor, care explică simptomatologia lor clinică, sunt variabile ca manifestare și strâns legate de: starea fizică a agentului traumatic agenții traumatici pot avea stări fizice diferite, ceea ce explica variabilitatea modificărilor anatomice pe care le determină: un corp solid produce leziuni total diferite de cele
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
leziuni ale creierului și învelișurilor sale, sunt diferite ca importanță anatomo-clinică fiind legate de particularitățile anatomice ale regiunii lezate. Anatomic se constată necroze și distrugeri la locul leziunii, hematoame și tulburări circulatorii, modificări în circulația lichidului cefalorahiadian, fenomene ce explică simptomatologia clinică în care domină alterarea stării de conștiență și semnele de suferință ale trunchiului cerebral cu afectarea respirației și aparatului cardio-circulator, etc. b. Plăgile gâtului sunt mai frecvente decât contuziile și mult mai grave datorită prezenței în această regiune a
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]