2,448 matches
-
urmărească. Se simțea umilit și ticălos. Își spuse: „Am să mă duc totuși la ea, nu-mi pasă de nimic!“ — Hello, Tom! Era Alex. Dansară unul în jurul celuilalt, în apa caldă, atingându-se ușor, ca doi balerini care încearcă să simuleze o partidă de box. — Atunci vrei să ne întoarcem acasă? o întrebă Pearl, puțin cam enervată, pe Hattie. Pearl și Hattie, din fericire, nu aflaseră încă nimic despre planul lui John Robert, întrucât filozoful nu întocmise încă scrisoarea prin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
magic, dar și politic, transmis în afara clanului. Nu era vorba de cultivarea frumosului ca atare, cum se va proceda în lumea laică mult mai târziu. Tot începând de pe-atunci, politicienii vor folosi semne (simboluri) care să atragă simpatia mulțimii, simulează chiar munca, „lucrarea Domnului”, afecțiunea, dacă nu chiar iubirea. Așa se face că unii au apropiat politicul de eros. Ei susțin și astăzi că Adolf Hitler era un escroc sentimental și un violator în masă. Cine știe... La fel era
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Manea Mănescu îi pupa mâinile lui Nicolae Ceaușescu, înainte ca “mult iubitul” să fugă cu elicopterul. Mâna este de fapt prima unealtă a omului, care face legătura între gând și faptă. Încă din vechime, politicianul a folosit-o pentru a simula și el lucrarea lui Homo Faber. Negru Vodă ridică mâna nu pentru a zidi, ci pentru a porunci distrugerea schelelor Meșterului Manole, ipostază mai recentă a lui Homo Faber. (Și ce ironii stupide fac unii astăzi pe seama acestei balade fabuloase
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bine-n patru scânduri...” Disimularea politicului va submina spiritul creativ al lui Homo Faber. Și uite-așa, de la Ecleziast încoace, „totul e deșertăciune”. În mitologia cosmogonică a românilor, Dumnezeu nu se supără pe Cel-de-pe-Comoară, care încearcă mereu și mereu să simuleze și să-i distrugă Lucrarea. Dimpotrivă. Tratează totul cu un umor universal și etern. După epuizanta creație, Dumnezeu adoarme istovit și Ucigă-l-Toaca îl ia în brațe și vrea să-l arunce în marea fără de margini. Ca să-l „mântuie”, ca să-l
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și eu să-l păcălesc pe el." Premiat de Ion Ceaușescu! După mai multe aventuri, pe la 20 de ani se întoarce la Barcea, își ia actele, face armata la marină, bate crunt mai multe cadre militare, care l-au umilit, simulează nebunia ca să scape de batalionul disciplinar, după care se însoară "cu cea mai frumoasă fată din sat". "Pe-atunci eram arătos. Acum, îs mai urât ca doi măgari". Se face băiat cuminte și se angajează la o fabrică din Tecuci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
N-are pe nimeni. Într-adevăr, mai târziu, când toți erau strânși în salon (afară plouase) și Simion își broda perna în semiântuneric, ușa se deschise, și un bărbat și o femeie, tineri amândoi, apărură. Aglae și Aurica întoarseră capul, simulând surpriza. - Olimpia! tu ești? exclamă Aglae cu o solicitudine încare voia să pună totuși o ușoară supărare. G. Călinescu Olimpia se lăsă sărutată de Aglae pe amândoi obrajii, în vreme ce mâna acesteia era sărutată cu un respect afectat de Stănică. Cei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Marina. Acesteia însă îi cerea o cotă mai mică: - "Tanti" Marina! dă-mi doi lei. - N-am, fugi de-aici, n-am decât o băncuță.Îl prinse într-o zi chiar pe Felix, singur acasă. - Nu-i nimeni? întrebă el, simulând desperarea. - Nimeni! - Ce ghinion! Soția mea e grav bolnavă, și n-am un ban încasă. Mă-mpușc. N-ai dumneata măcar cinci lei? Însă victima de predilecție a lui Stănică era Aurica (în onoarea ei își numise copilul Aurel), admiratoare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ascultând cursul blajinului profesor, Felix se refăcu. Nu se poate să nu existe reputația, de vreme ce el stimează pe profesor ca pe o ființă deasupra comunului. De altfel, și ceilalți arătau cel puțin deferență pentru maestru. Prin urmare, indiferența colegilor e simulată, e mai mult de formă, de invidie. Felix își strânse pumnii pe ascuns. Jură să lucreze și să studieze atât, încît la vârsta când unii își dau doctoratul el să aibă îndărătul lui o activitate publicistică remarcabilă. Și se hotărî
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu broderie. Părul fetei, înfoiat în chip florentin pe umeri, își arunca unele fire pe obrazul lui Stănică, gâdilat în mod plăcut. La început, Stănică strânse talia fetei automatic, indiferent, acum începu s-o palpeze mai atent cu vârfurile degetelor, simulând jocul barabanei. " O fetiță, o scârbă, gândi el, și ce șolduri, ce talie! Domnișoară de măritat în regulă. Serie nouă. Așa e când huzurești. Hrănite bine, plimbate, cum să nu crească?" - Câți ani ai tu, Lili? întrebă el tare, strîngînd-o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
te simți tu, Costache, să stau aici să-ți ajut? Trebuie să te îngrijești, Marina asta nu se pricepe la nimic. Moș Costache răspunse posac: - N-am nevoie de nimic, las', că are cine sa vadă de casă!Stănică, dezamăgit, simulă entuziasmul: - Bravo, moș Costache, ura, să îngropi toți doctorii, carenu știu nimic. Doctorii mi-au omorât pe îngerașul meu! Dumneata și bolnav! A fost acolo o oboseală, un pic de insolație. Aș da tot să am eu sănătatea dumitale! În
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să vă vadă pe toți, cu egală dragoste. Uite, nici n-ai pus cartea jos. Nu e așa, cocoană Aglae? - Vorbește și Aurica din capul ei, observă Aglae. - Ei, mamă, vorbesc și eu ce văd, spuse Aurica, plină deparapon, dar simulând gingășia. Pe mine nu m-ai luat nici la moșie, nici la Paris. N-am nici o pretenție, eu nu mai cer nimic de la viață, atâta zic, că numai din prietenie nu face un bărbat atâtea sacrificii. Din partea dumitale e frumos
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
doctorul dădu iar pe la bolnav și recomandă celor de față atenție pentru pacient. - Cum este, domnule doctor? spuneți-ne sincer! - Este iarăși în afară de pericol și, cu liniște, poate să-șirevină, deși cu mai multă greutate, fiindcă are membrele prinse puțin. Stănică simulă entuziasmul, neurmat deloc de ceilalți: - Domnule doctor, sunteți providența noastră, încă o dată ați săvârșit o minune, redîndu-ne pe bunul nostru unchi. Vă vom fi în veci recunoscători. ("Mama ta de pezevenghi, gândi Stănică, în sinea lui, te-a adus grecoteiul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe foc, ai nenorocit un client și m-ai nenorocit și pe mine. În lucrurile mele să nu umbli absolut deloc. Îți interzic formal. De altfel trebuie să fac imposibilul să-mi găsesc un birou, ca să lucrez în liniște. Ca să simuleze lipsa de bani, Stănică se făcu că cere împrumut Aglaei o sută de lei, se mulțumi cu jumătate, minți că a mai căpătat din altă parte și-și luă cu chirie două odăi, prin jurul Cișmigiului, mobilîndu-le, și punând afară o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
parcă s-au zguduit conștiințele. Populația, care i-a cunoscut riscurile s-a solidarizat cu ei În mod expres. Însăși membrii familiei Tăcu au devenit mai Îndrăzneți. De unde până atunci Alexandru Tăcu, tatăl, era mai prudent, În măsura să-și simuleze, uneori, convingerile pentru a-și proteja copiii și soția, devenise un altfel de om. Cel care Înainte de 1948 iubise și crease poezia, o difuzase În cercurile literare și la șezătorile duminicale dar nu avusese niciodată acces să o publice, să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
În boașe; după asemenea trata ămânea leșinata pe podea ore Întregi; 11. Prinderea mâinilor Între două mese și bătaia la palme deasupra meselor; 12. Țipetele de groază și gemete, Înregistrate pe benzi de magnetofon și apoi redate cu intensitate maximă, simulând anchete În camere vecine, pentru a Îndupleca pe anchetat să facă mărturisiri complete și mai repede; 13. Bătaia În cap cu ciomagul; 14. Bătaia cu ciomagul pe spate; 15. Bătaia cu sacul de nisip a victimei legate și culcata pe
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să facă mărturisiri; 20. Anchetă cu o pisică introdusă sub cămașă victimei; 21. Bătaia cu cablul de cupru peste gambele picioarelor; 22. Bătaia pe plăgi deschise; 23. Bătaia cu ciomagul și apoi aruncarea victimei pe o cale ferată pentru a simula sinuciderea; 24. Smulgerea unghiilor de la mâini și de la picioare; 25. Bătaia cu ciomagul, În fiecare zi, pentru menținerea disciplinei, practicată În Închisori și administrată deținuților condamnați pe viață sau termene lungi de Închisoare; 26. Bătaia cu ciomagul aplicată deținuților puși
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se cațără cu dexteritate. Aruncă o scurtă privire afară și se dumirește imediat. Încă e pauză. — Dar mulțimea asta? — Au chemat în arenă tineri din rândul spectatorilor și i-au înarmat. — De ce? întreabă Pusio lăsându-și obosit brațele în jos. Simulează manevrele unei oștiri în mers, răspunde plic tisit Rufus. — Ce fel de manevre? — Cască și tu ochii și nu mă mai pisa atâta, replică Rufus nervos. Germanul nu așteaptă să-i zică a doua oară. Sare cu agilitate pe buștean
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și-ți ia partea ta de glorie: tu n-ai făcut decât să creezi, eu te-am corectat“. Noi, care facem să se nască nașterile altora, ca și actorii, n-ar trebui să fim Înmormântați În pământ sfințit. Dar actorii simulează că lumea, așa cum este, merge altfel, În timp ce noi simulăm, din universul nesfârșit de lumi, pluralitatea celor simultan posibile... Cum poate fi atât de generoasă viața, ce se Îngrijește de o răsplată atât de sublimă pentru mediocritate? 12 Sub umbra alarum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ai făcut decât să creezi, eu te-am corectat“. Noi, care facem să se nască nașterile altora, ca și actorii, n-ar trebui să fim Înmormântați În pământ sfințit. Dar actorii simulează că lumea, așa cum este, merge altfel, În timp ce noi simulăm, din universul nesfârșit de lumi, pluralitatea celor simultan posibile... Cum poate fi atât de generoasă viața, ce se Îngrijește de o răsplată atât de sublimă pentru mediocritate? 12 Sub umbra alarum tuarum, Jehova. (Fama Fraternitatis, În Allgemeine und general Reformation
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
lua de la capăt. Nu mai purtam cravată, aruncam cât colo trenci-ul ca să ne cumpărăm o pufoaică uzată, unii și-au dat demisia din slujbă ca să nu-i mai slujească pe patroni...” Își aprinse o țigară și se prefăcu că simulează mânia, pentru a-și scuza această ieșire. „Și ați cedat pe toate fronturile. Noi, prin pelerinajele noastre la locurile de pocăință unde nemții i-au masacrat pe antifasciști și pe evrei, la catacombele ardeatine, refuzam să inventăm un slogan pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de vas, Încălzindu-se și scăpând prin aceste cioculețe laterale, ar face-o să se Învârtească. Instrument magic, pe care-l foloseau chiar preoții egipteni În sanctuarele lor, după cum ne-o repetă atâtea texte ilustre. Ei Îl foloseau pentru a simula o minune, iar mulțimile venerau minunea, dar adevărata minune e În legea de aur care Îi reglează mecanica tainică și simplă, aeriană și elementară, aer și foc. Iar În ea e acea Înțelepciune pe care au avut-o strămoșii noștri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Cui îi pasă? Mie, nu. — O să-ți pese dimineață. A fost o remarcă necugetată. Marinarul capătă brusc un aer belicos și face eforturi să se țină singur pe picioare. — Ticălosule mic! Bobby îi dă drumul și marinarul se prăbușește greoi, simulând o luptă scurtă și prost coordonată. Restul drumului continuă în același fel și când în sfârșit reușește să-l depună la docurile guvernamentale, în fața a ceva ce arăta a vapor, ceasul lui (cadou de la alt marinar beat) arată opt fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
niște hangare vaste care domină pavilioanele mai mici, câte unul pentru fiecare colonie a imperiului. Jonathan își petrece dimineața rătăcind prin fața exponatelor, oprindu-se în fața spațiilor demarcate să se uite la chinezoaicele care confecționează evantaie și la Inuiții canadieni, care simulează că scot intestinele unei căprioare împăiate. În cele din urmă, se trezește aplecându-se peste un gard, uitându-se la un grup de negri îmbrăcați în șorturi kaki, stând posaci în jurul focului în fața unei colibe conice. Pe eticheta lor, stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
le mai văzuse niciodată. De peste creastă, luna aruncă o lumină albalbăstrie, luminând ca ziua. În timp ce trupele de securitate din BicazChei și Bicazul Ardelean s-au regrupat în urmărirea lor, ei s-au strecurat pe cursul abrupt al Bistrei, spre izvoare, simulând că se retrag pe Piatra Neagră ori pe Toaca. Înșelați, urmăritorii cu forțe sporite au asaltat Piatra Neagră și Toaca,... în timp ce ei într-o goană bezmetică au trecut Bistricioara, și au început să urce pe cursul prăpăstios al Grințieșului, spre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și unele trăiri asemănătoare cu ale lui Leon, atunci când am ajuns în Jena, pentru prima dată în 1961. Intimitatea orașului m-a cucerit. Am colindat împrejurimile și am început să cunosc orașul îndeaproape, astfel că, urmărind la planetarium lăsarea nopții, simulată de aparatura sofisticată, am avut bucuria recunoașterii tuturor formelor de relief care se conturau treptat la orizont. A fost pentru mine o trăire afectivă deosebită, mai ales că locurile mi se păreau familiare și intime. Mai mult decât atât, chiar
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]