5,222 matches
-
afirmăm că nici Noua Bucătărie Franceză nu este una inocentă, care cultivă doar naturalețea culinară. Înstrăinarea de materia primă se face la fel de sistematic, numai că, în gramatica practicii culinare, ea nu mai are loc la nivelul morfologic, ci la cel sintactic. Bucătăria chineză lucrează direct asupra fiecărui ingredient, modificându-l radical în raport cu starea sa primară, naturală, iar școala lui Escoffier obține același efect de înstrăinare prin mascarea alimentului; ambele demersuri se produc la nivelul ingredientelor, adică al „cuvintelor“ care alcătuiesc preparatul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
albă". 85 În anul precedent a fost creat Ubu-Rege (Ubu-Roi) a lui Jarry, piesă care instituie modernitatea, așa cum vom arăta în capitolul următor. 86 Fr., paravan pentru prostie. (n. tr.) 87 Autorul face referință la inversiunea ca tip de construcție sintactică dar și poetică, specifică limbii franceze (n.tr.). 88 Hugo, după patru drame în versuri, Cromwell (1827), Hernani (1830), Marion de Lorme (1831), Le Roi s'amuse (1832), dă trei drame în proză: Lucrèce Borgia, Marie Tudor (1833), Angelo, tyran
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și Eugen Ionescu aduc pe scenă personaje caracterizate prin discontinuitate, dezarticulare, amețeală, nebunie, pierderea identității. Similitudinile sunt extinse la procesul de comunicare, în ansamblu. Caragiale a sesizat "uzura expresiilor verbale, convenționalitatea limbajului, capcanele automatismelor" verbalizate. Nonsensurile, gluma absurdă, agramatismul construcțiilor sintactice sunt indicatori cu valoare caracterizantă. Fracturarea sintaxei, digresiunile haotice, noncomunicarea nu caracterizează numai vidul sufletesc al personajelor, inaptitudinea lor de a judeca și raționa. Micșorează distanța temporală și augmentează semnificațiile valorice existente în creațiile amândurora. Loredana Ilie insistă asupra înrudirii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de conformația specifică epopeii, romanței, epigramei, psalmului etc. devin prin imitare caricaturală atât surse de umor cât și reproșuri exegetice. Pastișarea Psalmilor arghezieni, de pildă, implică și surăsul condescendent al criticului în măsură să reproducă tocmai acele dislocări și amputări sintactice, acele subite redistribuiri de valori gramaticale ale cuvintelor, prin care Arghezi forța limbajul să se împrospăteze, dar care, prin condeiul parodistului dobândesc efecte comice nebănuite: Ajuns acum la pragul tău, mă iată. Cremene dură, mă putui în pisc Să mă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o situație complet diferită, de tristă strâmtorare financiară. Dintre tipurile de ironie precizate de Heinrich F. Plett, cel preferat de Caragiale este asteismul. Un exemplu elocvent și edificator și în privința superiorității ironiei caragialiene în ceea ce privește mânuirea în proporție ideală a semnalelor sintactice și stilistice pentru menținerea echivocului, îl oferă schița Savantul din ciclul Moftangii. În combinație cu paramologia, diasirmul atrage cititorul pe drumul sinuos între justificare și blamare, între admirație și dispreț, primul termen fiind revelat prin antifrază, cel de-al doilea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Discursul înverșunatului Mitică din Situațiunea pune în lumină valențele comice ale anacolutului, iar expozeul incoerent și găunos al lui Farfuridi este o neîntrecută "demonstrație" de prolixitate. În aceeași preocupare a autorului de a exploata în registrul comicului greșelile de construcție sintactică, se înscriu și mostrele de stil birocratic: C.F.R. Raport către șeful mișcării din partea șefului unei gări, În stilul și cu sintaxa" Monitorului Oficial". Pe de altă parte și concentrarea abuzivă, conducând la omiterea unor termeni esențiali pentru clarificarea sensurilor, generează
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sublim dispreț. — Vouă vă place să glumiți. Dar n-ați înțeles. În limba sacră se numește ta te-hen, pământul și cerul, adică mintea omului care se înalță în căutarea divinității și se luminează când o întâlnește. Folosea vocabule și construcții sintactice care duceau cu gândul la autorii antici; cunoașterea sa aulică a limbii grecești se datora probabil cărților. — Dacă veți călători mult în sus pe fluviu, veți ajunge într-un loc numit Muntele Morților. Veți vedea două statui ale unui vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-mi ofere o provocare, cineva care să Înțeleagă faptul că, inventând limba asta a mea, Încerc, de fapt, să creez o nouă realitate. —Înțeleg. — Problema e că, atunci când Încercam să-ți trezesc interesul cu roluri semantice și gruparea de funcții sintactice, n-ai părut foarte pasionată. Sunt sigur că din multe puncte de vedere nu ești o persoană plictisitoare, dar... Stai puțin, ți se pare că eu sunt plictisitoare? — Doar puțin, poate, dar nu pune chestia asta la inimă. Nu mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
von Montau. El și pustnica gotă. Eforturile lui pentru sanctificarea ei. Monseniorul era cuprins de euforie de îndată ce cura ei de slăbire devenea tema abordată de noi. Cu mare ușurință se lăsa momit să abandoneze țarcul în care creșteau severele structuri sintactice ale limbii latine; era suficient să întrebi de acea Dorothea, sacră pentru el. Ce anume i-a compromis căsnicia cu făurarul de săbii. Ce minuni îi pot fi atribuite. De ce s-a lăsat zidită de vie în domul de la Marienwerder
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
exact, oferă senzația limbii vechi. Simplă iluzie estetică, stilistică. În acest decor de mucava, Înseși „costumele“ sunt o iluzie optică, oferită nouă după canon, În limitele verosimilului și ale necesarului. Asumând argoul, Borbioy concede, În planul unei deloc exagerate ingeniozități sintactice, rang stilistic evaziunilor lexicale și poeticii substitutive a argoului. În plus, și spre deosebire de Sadoveanu, Borbioy scrie astfel doar ca să se distreze, bucurându-se cu voluptate de propriul joc hedonist. Pe de altă parte, la fel cum În romanele istorice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
să copieze realitatea, care, așa cum s-a demonstrat În emisiune, e mai falnică decît orice imaginație, și au inventat un text ce surprinde existența obiectivă, materia ce există În afara conștiinței omenești și independent de ea pentru Pintilie, scriind un scenariu sintactic ca o găletușă. Filmul Începe cu o Înmormîntare de douăsprezece minute. Nu-i iertat nici un amănunt, vedem tot, inclusiv mortul, pe Mihăiță. SÎntem inundați cu tradițiile noastre populare de Înmormîntare la bloc. Doar la groapă, simțind pericolul ca atîtea minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
riguros și greu de consecințe corpus modal din muzica românească, corpus concretizat în Cartea modurilor. Dar interesul teoretic nu s-a oprit asupra categoriilor de organizare spațială (hors temps, cum le numea Xenakis), ci s-a răsfrânt și în ceea ce privește paradigmele sintactice ori parcursul componistic în general. Abordarea sistematică a sintaxelor muzicale (în prelungirea exegezelor lui Ștefan Niculescu), precum și analiza dinamică a structurilor monodice, privite ca produs al unui produs creator specific, au condus la determinarea tipurilor de coeficienți corelativi, care reprezintă
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
expresiv. Exemplu: "Vîjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie Urlă câmpul și de tropot și de strigăt de bătaie.” Anacolutul este o construcție gramaticală greșită constând în lipsa de legătură dintre începutul și sfârșitul unei idei sau în întreruperea construcției sintactice începute și continuarea frazei cu altă construcție. În operele literare, anacolutul este folosit adesea ca mijloc de caracterizare a unor personaje. Exemplu: " Eu, dom*judecător, reclam, pardon, onoarea mea, care m-a-njurat, și clondirul cu trei chile mastică prima, care venisem
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
am oftat, Iar în zarea grea de plumb Ninge gri". ( G. Bacovia- Gri) Măsura -numărul silabelor unui vers. Exemplu: "Doină, doină cântic dulce". (8 silabe) (Doină) Accentul - pronunțarea mai apăsată a unei silabe sau a unui cuvânt dintr-un grup sintactic, silaba accentuată susținând unitatea cuvântului. Exemplu: "Venea un om cu jale zicând în gândul lui". ( V. Alecsandri- Sergentul) Rimă - procedeu poetic care constă în potrivirea versurilor în silabele lor finale, începând cu ultima silabă accentuată. Exemplu: "Și gândirea mea furată
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
mării.” În prezentarea aceluiași aspect, Z. Stancu se remarcă prin atitdinea lirică. Propozițiile sunt concise, unele eliptice de predicat ("Nu toți.”). În tot textul există o singură frază, și aceea formată doar dintr-o principală și o subordonată. Această structură sintactică impune narațiunii un ritm sacadat, emoția intensă părând a întrerupe din loc în loc relatarea faptelor. Aceeași emoție, care se manifestă la scriitor în momentul povestirii cu aceeași forță ca în momentul trăirii directe a evenimentelor, determină reluările obsesive ale unor
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
indirect, condensat, ideea solidarității mute a soldaților cu răsculații, prin plasarea la început a imaginii "cu fețe de pământ.” Funcția stilistică a elementelor lexicale și gramaticale După cum cuvintele nu au, în general, valoare estetică în sine, nici elementele morfologice și sintactice nu dispun de valențe stilistice decât atunci când sunt situate într-un anumit context și când sunt adecvate temei operei și tipului de mesaj transmis de ea ( exemplu: exprimarea unui personaj trebuie să corespundă personalității sale, rolului pe care îl deține
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
rol de epitet, unele din ele marcând superlativul absolut: "cumplit de dezolantă înfățișarea lumii”, "urcau într-o după-amiază, cu sufletul la gură, spre crestele atât de fantastic apropiate de cer ale muntelui.” (Geo Bogza- Cartea Oltului) Aspectele stilistice de natură sintactică sunt numeroase. Aceasta pentru că vorbirea umană constă din sintagme. Cel mai frecvent fenomen cu valoare stilistică rezultă din nerespectarea normelor privitoare la construcția frazei: schimbarea topicii, elipsa, repetiția etc. Inversiunea topicii, cu valoare stilistică, se realizează atât la nivelul propoziției
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
noapte furtunoasă între casa cu numărul 6 și cea cu numărul 9, încurcăturile facilitate de portul măștilor din D-ale carnavalului ilustrează comicul de situație. Comicul de limbaj se realizează la nivelul foneticii, al lexicului, al formelor morfologice și structurilor sintactice. El apare datorită deformării pronunției, necunoașterii sensului exact al unor termeni folosiți, pleonasmului, confuziei între cuvinte, automatismul manifestat prin ticuri verbale, utilizării excesive sau în contexte inadecvate a unor regionalisme, barbarisme, arhaisme sau neologisme, folosirii jargonului și argoului sau a
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
putea fi nici vorbă măcar. Tot astfel se urmează astăzi în școalele evreiești pentru copii mici, în cari aceștia traduc, din cuvânt în cuvânt și-n acelaș șir, originalul ebraic într-o nemțească de două ori stricată - și fonetic și sintactic - din care cauză evreii, chiar cei mai civilizați, se cunosc în vorbă prin guturalizarea semitică a limbei pe care o vorbesc și prin greșeli de sintaxă ce se pot reduce la obiceiul, contractat în copilărie, de-a rândui cuvinte germane
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în orașul sau chiar în satul în care trăiau, vor avea o importanță dialectologică, arătând diferințele ce existau în același timp, dar în locuri deosebite; fonetică, pentru că scriitorii, lipsiți de cultura ortografică, se sileau a reda în scris pronunția lor; sintactică, pentru că espresiunea liberă a cugetării nu era împiedecată prin tirania vreunui text străin. D. Hasdeu ne dă seamă în introducere despre mijloacele ce le-a întrebuințat pentru a fi cât se poate de credincios în transcrierea texturilor. Pentru a caracteriza
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
putea fi nici vorbă măcar. Tot astfel se urmează astăzi în școalele evreiești pentru copii mici, în cari aceștia traduc, din cuvânt în cuvânt și-n acelaș șir, originalul ebraic într-o nemțească de două ori stricată - și fonetic și sintactic - din care cauză evreii, chiar cei mai civilizați, se cunosc în vorbă prin guturalizarea semitică a limbei pe care o vorbesc și prin greșeli de sintaxă ce se pot reduce la obiceiul, contractat în copilărie, de-a rândui cuvinte germane
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în orașul sau chiar în satul în care trăiau, vor avea o importanță dialectologică, arătând diferințele ce existau în același timp, dar în locuri deosebite; fonetică, pentru că scriitorii, lipsiți de cultura ortografică, se sileau a reda în scris pronunția lor; sintactică, pentru că espresiunea liberă a cugetării nu era împiedecată prin tirania vreunui text străin. D. Hasdeu ne dă seamă în introducere despre mijloacele ce le-a întrebuințat pentru a fi cât se poate de credincios în transcrierea texturilor. Pentru a caracteriza
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mijloc nou de vexare, o unealtă nouă de neliniște și de nemulțumire, spre paguba culturii naționalităților și fără vrun folos real pentru naționalitatea egemonă. Cauzele sânt deosebite. Întâi, limba maghiară, fiind radical deosebită de limbile ario-europee, e în privire lexicală, sintactică și fonologică foarte grea, încît pentru învățarea ei se cer opt, nouă ani de zile, așa că în cercul restrâns al școalei primare rurale ea ar juca rolul pe care limba germană [2o]2 [îl] joacă în școalele rurale din Bucovina
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a fost român neam de neamul lor ar pricepe cu greu adâncimea vorbei țărănești, căci oamenii de țară se-nțeleg chiar între străini cari le știu limba, nu doar dând cuvintelor un înțeles arbitrar, ci punîndu-le numai într-o ordine sintactică alta decât cea obicinuită și așezând accentul logic pe unele vorbe. Se-nțeleg prin accente, căci au dorința de-a se înțelege. Deci nu pe terenul acestei înțelegeri pe care discută oameni ce au dorința de a se convinge și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gradul în care își asumă responsabilitatea față de aceasta. Discursul este determinat de reguli. În lipsa regulilor, un discurs nu poate fi decât o simplă înșiruire de fraze, de cuvinte sau chiar de sunete. Ca să poată fi enunțat, un discurs presupune reguli sintactice, minimal pe cele gramaticale, superior și pe cele ale enunțurilor, iar apoi, pe un alt palier, un text devine discurs atunci când se repliază într-un anumit context enunțiativ care să îi confere sens. În aceste condiții, discursul este un sistem
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]