1,404 matches
-
autorilor pe care îi discută pentru puținul interes care li se acordă de către critica literară; el pierde însă din vedere faptul că suita de articole scrise la vârste diferite ale maturității sale critice, chiar dacă reunite între copertele aceleiași cărți și sistematizate prin așezarea lor în ordine cronologică, nu rezolvă impasul exegetic amintit. Îi amintim așadar criticului că suntem încă în așteptarea promisei monografii Leonid Dimov de o mie de pagini, pe care mărturisea că visează să o scrie. Nu mică va
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
fine, de luat în seamă, ca argument, istoria bogată a receptării lui Jules Verne în România, a traducerilor, a adaptărilor, a comentariilor din reviste și ziare, istorie de aproape un secol și jumătate. în carte Hobana examinează această materie, o sistematizează și o pune în relație cu întreaga operă a lui Jules Verne. Ne avertizează totodată că subiectul cercetării sale nu poate fi considerat închis. Pot apărea date noi cărora alții și el însuși vor trebui să le acorde atenție. Adresează
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
ne intră în cap faptul că Joseph d'Hémery își dădea osteneala de a asculta sute de informatori, de a lua parte la interogatorii, de a citi mii de pagini, de a conspecta gazete, de a face statistici, de a sistematiza o parte din informații în formulare standard, de a dicta cuiva rapoartele sale săptămînale (mereu în prima zi a săptămînii și a lunii!) numai din vocația unui Balzac mititel care se prepară pentru Comedia umană. Darnton socotește că rapoartele nu
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
în activitatea ulterioară, cu dorința presantă de a face ordine în valori și de a impune un nou canon. Programul de revizuiri a fost declanșat în iulie 1915 în revista "Flacăra", l-a continuat imediat după război și l-a sistematizat în seria volumelor de Critice, reluată cu mari modificări în trei ediții (1909-1929). A face ordine în literatura anterioară însemna a impune acele revizuiri necesare, argumentate în perspectiva critică asupra secolului al XIX-lea. A scris extrem de lucid și sever
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
oameni ai partidului comunist, în România postbelică, dezvăluie un tip de metamorfoză, care se va repeta, cu tîlcurile ei cu tot, și în anii '60". Scânteii i se acordă o caracterizare exclusiv semită: "Ziarul lui Silviu Brucan și Nestor Ignat sistematiza ideologic cu acest prilej ceea ce revistele "Orizont" și "Răspîntia", conduse de Sașa Pană și, respectiv, I. Ludo, făcuseră din mers, fără suficientă metodă". Cărții, e drept, apologetice, a lui Felix Aderca, închinate lui C. Dobrogeanu-Gherea i se dibuie același substrat
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
Japoniei s-a putut obține numai prin detonarea celor două bombe atomice la Hiroșima și Nagasaki. Pentru cei care au văzut destule filme de război, filmul nu oferă nimic spectaculos, regizorul nici nu și-a propus asta și nici să sistematizeze ororile războiului. Ci să-l cunoască pe inamic. În război este aproape imposibil să-l cunoaști pe inamic altfel decît ca inamic, iar un inamic bun este un inamic mort. Îmi imaginez lucrul la film pentru Eastwood ca o confruntare
Visând la eroi - Scrisori din Iwo Jima by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9569_a_10894]
-
altfel, prezent la sfârșitul lunii septembrie la București și la Timișoara, unde a sustinut mai multe concerte subsumate Festivalului British Days. an ceea ce privește selecția de filme prezentate anul acesta, ea nu a mai urmărit - ca an cei anteriori, să sistematizeze - pe cicluri tematice sau an prim-planuri de creatori, tendințele din cinematografia britanică postbelică. A fost o selecție mai degrabă pragmatică, orientată spre producții de data recentă ("cea mai veche" fiind Pianul - 1993 - și cea mai nouă Wonderland (lansată an
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
Cultural Român a apărut, de curînd, un impozant album al pictorului Marin Gherasim, eveniment care marchează încă o dată aniversarea celor șaptezeci de ani pe care artistul i-a împlinit anul acesta. Iconografia, textele și imaginile documentare pe care albumul le sistematizează într-un discurs care cuprinde itinerariul unei vieți și al unei opere exemplare sînt, simultan, repere care îl privesc direct pe artist, dar și embleme ale unei întregi generații. În fața unui obiect editorial atît de consistent, apărut în condiții tehnice
Marin Gherasim și albumul unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9148_a_10473]
-
mai reconstitui, pentru că nu acesta e scopul meu. Mă interesează cealaltă listă, a scriitorilor demni. Voi pune în paranteză anul în care au murit, pentru a da o idee de supraviețuirea lor în condițiile regimului comunist. Dacă ar fi să sistematizez pe categorii, aș distinge următoarele situații: 1. disidenții și oponenții anticomuniști; 2. exilații; 3. evazioniștii sau indiferenții; 4. victimele regimului comunist; 5. cei care nu au fost membri ai PCR. Mă voi referi numai la câteva situații. V. Voiculescu (1963
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
Călinescu interpretat de...), altul după 1989, alcătuit de Petre Gh.Anghel și Rodica Pandele. Cea mai completă reconstituire o datorăm lui Nicolae Mecu,1993, reluată în 2004 în Între fapte și sens de la Editura Enciclopedică, de unde citez. Am încercat să sistematizez, dacă termenul nu e prea pretențios, principalele obiecții ale detractorilor. Printre ei, și câțiva contestatari. Obiecțiile intră în două sau trei categorii, în funcție îndeosebi de epocă. Prima categorie le cuprinde pe cele de la apariție și sunt, cum le consideră
G.Călinescu și detractorii săi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3313_a_4638]
-
domeniul personalității acordă o importantă crescută nu doar formulării teoriilor ci în egală măsură și modalităților de evaluare a acesteia. O teorie asupra personalității sugerează modalitățile prin care o mare varietate de date privind persoană pot fi puse alături și sistematizate pentru a dobândi astfel coerență și inteligibilitate. Atunci când ne propunem să studiem sistematic și intensiv indivizii, în fapt noi vrem să știm ce sunt ei, de ce se comportă într-un anumit fel și cum au devenit ceea ce sunt. Ca atare
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
protestelor FSLI Astfel, între 11.00 și 13.00, în Piața Victoriei, va avea loc un miting, în spațiul delimitat Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff și breteaua din prelungirea Bulevardului Iancu de Hunedoara. Pe durata desfășurării acestuia, circulația rutieră va fi sistematizată pe principiul dublu sens pe Bulevardul Aviatorilor. Pe Șoseaua Kiseleff se va circula normal până în momentul plecării în marș. În intervalul 13.00 - 15.00, va avea loc un marș pe traseul Piața Victoriei - Calea Victoriei - Pod Națiunile Unite - Bulevardul Națiunile
Mii de profesori protestează în Piața Victoriei pentru bani mai mulţi pentru Educaţie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63221_a_64546]
-
spațiul public cu expoziții mereu noi și se angajează direct în bătălia cu lenea și cu promiscuitatea din jur. Pictor format în cultura tradițională a imaginii, - aceea care se hrănește constant din structurile constituite ale lumii vizibile și care a sistematizat expresia în genuri, adică a identificat imaginea drept peisaj, natură statică, portret, compoziție etc. -, Dan Bota a căutat permanent soluții de evaziune din enunțurile preexistente, dar a păstrat continuu distanța optimă față de logica lor elementară. Astfel, pictura lui se manifestă
Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
-
Mircea Mihăieș Întrebarea din titlu sună, desigur, emfatic, apăsat retoric, ba chiar (Doamne ferește!) sentimentaloid-dramatic. Ce înseamnă, de fapt, "a avea un Andrei Pleșu"? În ce constă unicitatea sa? Fiind evidente, însușirile sunt greu de sistematizat. Să constatăm doar norocul culturii și-al țării sortită să plămădească un astfel de amestec de inteligență, umor, rațiune, detașare, talent, generozitate, demnitate și - sper să nu fie un cuvânt prea puternic - vizionarism. Orfevrier al spiritului, n-am descoperit încă
Vom mai avea un al doilea Pleșu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7378_a_8703]
-
ne cuprinde în pragul iernii, la sfîrșit de an, de Sărbători, precum și o dorință de a căpăta nimic altceva decît tot ce e mai bun în domeniu. Și pentru că sîntem în anul de grație 1999, pasiunea de a strînge și sistematiza nu se mai limitează la un singur an, nici la zece, ci la ultimii o sută. Astfel că volumul care ar fi trebuit să reunească și în acest noiembrie cele mai importante nuvele ale anului, oferă mult mai mult decît
Cele mai frumoase povestiri ale veacului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17456_a_18781]
-
a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații estetice este bruscarea ontologică, dizlocarea obiectului din funcția, din natura și chiar din existența sa. Operînd exclusiv cu semne și cu structuri preexistente, deja sistematizate în arhiva noastră mentală și semnificate în orizontul cunoașterii, artistul explorează, în principal, patru căi de acreditare a formei și tot atîtea strategii de manipulare a privitorului; prima cale este aceea a imitației directe (cazul paginii scrise, al cărții, al
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
lui B.P. Hasdeu și la modul în care a fost receptată de-a lungul timpului de către exegeții scriitorului, precum Iuliu Dragomirescu, Gh. Adamescu, Mircea Eliade, George Munteanu, Ovidiu Papadima, Mihai Drăgan și alții. Deosebit de util este capitolul final de Indicii, sistematizând cuprinsul revistei după semnăturile articolelor, după titlurile acestora, orânduind alfabetic operele și numele citate în revistă. În substanțialele sale comentarii, I. Oprișan reconstituie și împrejurările în care a apărut Aghiuță. După ce a fost destituit din postul de profesor de istorie
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
acord cu această dezertare, iar rezultatele s-au văzut. Fotografii care au imortalizat străzile și clădirile din București între 1881 și 1914 (volumul al II-lea) scot la lumină o cu totul altă realitate. Fața orașului este alta, Dâmbovița este sistematizată, la tot pasul se vorbește franțuzește, doamnele pășesc elegante pe trotuar, cu umbreluțele în mână, domnii se salută ridicându-și jobenul, pe străzi au apărut tramvaiele, se circulă mai mult cu caleașca, dar ici-colo, privit la început cu mare scepticism
Nostalgii bucureștene by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10008_a_11333]
-
și personajele vieții diurne: colegele, călugărițele, plimbările în barcă, cei doi maeștri compozitori și profesori, don Giulio și don Antonio Vivaldi. Aducerea conținutului traumatic al celeilalte vieți, onirice, în orizontul conștiinței este chiar condiția vindecării eroinei. Romanul Ceciliei, o formă sistematizată de delir autoscopic, este de fapt viața propriei minți, acest sanctuar în care existența dobândește valoare, în care ies din ascundere dorințele și spaimele eroinei, în care dă expresie liberă anxietății, construiește himere simultan cu desfășurarea vieții obișnuite, cu automatismele
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
Tudor Călin Zarojanu Științele, fie ele pozitive, sociale sau umaniste, sînt menite să constate și să sistematizeze domeniul la care se referă. Ele nu sînt menite să impună legi, ci să le identifice. Obiectele aflate în proximitatea unei planete nu sînt atrase de aceasta pentru că așa a vrut Isaac Newton. Tot astfel, dacă în română, spre deosebire de engleză
Cum protejăm limba română ? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15236_a_16561]
-
fost ea făcută de către partea franceză, o Panoramă... și, dacă da, care sînt criteriile după care specialiștii francezi au ,,panoramat" arta românească? Este acest criteriu unul intrinsec artei românești, pe care selecția l-a identificat și, mai apoi, l-a sistematizat în expunere sau, mai curînd, este un criteriu exterior, oarecum neutru, care îi reprezintă mai puțin pe selecționeri, încă și mai puțin arta românească, dar care flatează orizontul de așteptare, estetică și comercială, a consumatorului de artă francez și european
„De la București la Paris“ și retur (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7439_a_8764]
-
pricini conjuncturale. Mi-au trecut pe la urechi până acum numele câtorva critici de încredere care ar fi gata să-și asume selecția. Toți branșați la fenomenul poetic actual, dar (poate tocmai de aceea) nu atât de ambițioși, încât să-l sistematizeze. Pe undeva, îi și înțeleg. Mă-ntreb ce nevoie ar avea niște tineri autori, oricum instalați pe poziții cheie în orizontul de așteptare, de un certificat de calitate în plus. Publică la edituri importante și vizibile, sunt comentați asiduu în
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
metaforă, îmi vine să spun că, până la urmă, succesul acestei intenții rămâne înjumătățit. Avem înainte, la finalul studiului, doar vagi întredeschideri. Fără să ofere o informație completă sau măcar o atmosferă coerentă asupra anilor acestora de mijloc și fără să sistematizeze, de la înălțimea monografiei, opera celui care a scris Der Sand aus den Urnen (Nisipul din urne), Petre Solomon se mărginește să indice posibile direcții. Nu e, acesta, un reproș intransigent. Ci doar o pregătire echilibrată a corectei așezări în context
Obsedanții ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8229_a_9554]
-
marxista în acești ultimi ani, dar, la urma urmelor, ea poate continua, căci marxismul nu se epuizează în comunismul așa cum l-am cunoscut; marxismul e un determinism, un mod de a explica faptele culturale prin condiții economice și sociale care, sistematizate la extrem, se adeveresc a fi false, dar care conțin o parte de adevăr; deci, nu e deloc imposibil să se scrie noi lucrări în această optică... Dar aș vrea să vă spun, într-un mod mai general, ca critică
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
temeinice, ci în același timp în urma unei participări directe la mișcările de gândire indiene".5 Printre cele zece studii consacrate de Constantin Noica operei lui Eliade, un loc important îl ocupă cel intitulat Yoga și autorul ei. Rezumând, parafrazând și sistematizând - recenzentul desprinde esențialul, ilustrându-l prin citate caracteristice. Cea de-a doua parte a monografiei îi oferă prilejul de a demonstra originalitatea autorului. Se oprește asupra dezvoltării practicilor yoga din sacrificiul vedic; infiltrația lor în Upanisade și în întreaga literatură
Yoga de Mircea Eliade și receptarea critică by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8101_a_9426]