4,821 matches
-
principiului accesibilității articulării (cu prioritate pe acele cuvinte de care copilul este interesat în realizarea comunicării verbale) etc. Dincolo de aceste poziții, principala problemă se referă la metodologia prezentării acestor cuvinte, astfel încât ele să devină noțiuni integratoare și utile în perspectiva sistematizării și continuității în dezvoltarea vocabularului copilului demutizat. În acest sens, decizia cu privire la modul de abordare a procesului educativ‑recuperator de demutizare aparține specialistului în ortofonologie, care va încerca să identifice „centrul de greutate” al programului de intervenție prin analiza particularităților
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
degenerative ale unor agenți chimici sau fizici, explozii, afecțiuni provocate de excesul unor medicamente, leziuni traumatice etc.); - alterări ale câmpului vizual; - tulburări ale vederii binoculare (strabism, paralizii oculomotorii); - alterări ale simțului cromatic; - tulburări de adaptare la întuneric și lumină. O sistematizare operativă a cauzelor deficiențelor de vedere include: a) malformații congenitale: - anomalii ereditare - genopatii (mutații cromozomiale); - anomalii neereditare - gametopatii (lezarea celulelor germinale înainte de fecundare), blastopatii (leziuni produse în perioada blastogenezei - primele 15 zile după concepție), embriopatii (leziuni produse între săptămânile 2
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
activitatea educativ‑recuperatorie trebuie să ținem seama de relația existentă între învățare și nivelul de dezvoltare al elevului, cu respectarea particularităților individuale, a naturii interioare și a personalității educatului și valorificarea optimă a potențialului intelectual și aptitudinal al acestuia. • Principiul sistematizării, structurării și continuității - acest principiu vizează necesitatea de a asigura succesiunea activităților educative după o logică strictă a informației, de a selecta și corela cunoștințele după esențializarea lor, de a le integra și sistematiza în sisteme evolutive corespunzătoare (concentrice și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cerințe speciale. O parte a acestui principiu se realizează prin intermediul documentelor școlare (planuri de învățământ, programe analitice și manuale școlare) și prin activitatea de planificare a lecțiilor de către educator. De asemenea, mai ales în cazul elevilor cu deficiențe mintale, la sistematizarea conținuturilor se va ține seama și de redundanța/reluarea anumitor categorii de informații și cunoștințe (multe reveniri/repetiții pentru asimilarea și consolidarea de noi cunoștințe și deprinderi). Principiul integrării teoriei cu practica - acest principiu exprimă necesitatea stabilirii unei legături directe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
observații și comentarii asupra utilizării lor în activitățile didactice circumscrise educației speciale. Utilizarea metodelor expozitive în activitățile didactice destinate elevilor cu cerințe speciale presupune respectarea unor cerințe: - folosirea unui limbaj adecvat, corespunzător nivelului comunicării verbale; - prezentare clară, precisă și concisă; - sistematizarea ideilor; - recurgerea la diferite procedee și materiale didactice intuitive; - antrenarea elevilor prin întrebări de control pentru a verifica nivelul înțelegerii conținuturilor de către aceștia și pentru a interveni cu noi explicații și clarificări atunci când se impune acest lucru. Pentru elevii cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în cazul metodelor expozitive, educatorii trebuie să facă distincție între verbalism și verbalizare, verbalismul fiind o verbalizare exagerată, fără valențe educative. Metodele interogative (în special cele bazate pe conversație euristică) favorizează descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și evaluarea performanțelor. Conversația tradițională (catehetică) de cele mai multe ori este contraindicată în cazul elevilor cu deficiențe, deoarece prin această metodă este favorizată memorarea mecanică. Experiența practică a demonstrat necesitatea combinării metodelor interogative cu celelalte metode (expozitive, demonstrative, activ
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ca într‑un cadru strategic simplu să se realizeze cât mai multe din punct de vedere practic. Lecțiile pot fi, la rândul lor, de mai multe tipuri: - lecție mixtă (combinată); - lecție de comunicare/însușire de noi cunoștințe; - lecție de recapitulare, sistematizare și aprofundare; - lecție de formare de priceperi și deprinderi specifice unor domenii (abilități practice, desen, muzică, educație fizică, gramatică etc.); - lecție de apreciere și evaluare a rezultatelor școlare; - lecții de tip vizite sau excursii; - activități educativ‑terapeutice (logopedie, terapii ocupaționale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mixtă: - momentul organizatoric; - verificarea cunoștințelor însușite anterior; - pregătirea elevilor pentru dobândirea noilor cunoștințe; - anunțarea noii teme și a obiectivelor (profesorul comunică elevilor într‑o formă accesibilă ce așteaptă de la ei la sfârșitul activității); - comunicarea și însușirea noilor cunoștințe; - fixarea și sistematizarea conținuturilor predate; - explicații pentru continuarea învățării acasă și pentru realizarea temei. 2) Lecția de formare de priceperi și deprinderi specifice unor domenii de activitate diverse (abilități practice/lucru manual, activități de terapie educațională, desen, muzică, educație fizică, gramatică etc.); - momentul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pe scurt) și pregătirea elevilor pentru dobândirea noilor cunoștințe (stabilirea legăturii cu vechile cunoștințe); - anunțarea noii teme și captarea interesului / trezirea motivației pentru noua temă; - comunicarea și însușirea noilor cunoștințe (ocupă cea mai mare parte din structura lecției); - fixarea și sistematizarea conținuturilor predate; - momentul de încheiere și anunțarea temei pentru acasă. 4) Lecția de fixare, sistematizare, aprofundare sau recapitulare - vizează în principal consolidarea cunoștințelor însușite pe baza redimensionării conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă relevantă, astfel încât elevii să poată realiza
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
noii teme și captarea interesului / trezirea motivației pentru noua temă; - comunicarea și însușirea noilor cunoștințe (ocupă cea mai mare parte din structura lecției); - fixarea și sistematizarea conținuturilor predate; - momentul de încheiere și anunțarea temei pentru acasă. 4) Lecția de fixare, sistematizare, aprofundare sau recapitulare - vizează în principal consolidarea cunoștințelor însușite pe baza redimensionării conținuturilor în jurul unor idei cu valoare cognitivă relevantă, astfel încât elevii să poată realiza conexiuni și aplicații în contexte din ce în ce mai largi ale cunoașterii. Structura orientativă cuprinde: - anunțarea conținutului/temei
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
completarea lecției, jocul didactic poate fi grupat astfel: - după obiectele de învățământ - jocuri folosite la citire, scriere, matematică, dezvoltarea vorbirii, cunoașterea mediului, educație fizică, desen etc.; - după tipul lecției - jocuri folosite ca mijloc de predare, asimilare, mijloc de consolidare, de sistematizare și recapitulare a cunoștințelor. Contribuția jocului didactic la stimularea și dezvoltarea capacităților cognitive ale copilului, educarea trăsăturilor de personalitate și realizarea obiectivelor de cunoaștere ale procesului de predare‑învățare este evidentă; prin jocul didactic, elevul își angajează întregul potențial psihic
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și desfășurare a lor în relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel încât să poată veni în întâmpinarea cerințelor pe care aceștia le resimt în raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență, rigoare și accesibilizare a conținuturilor, un anumit grad de înțelegere, conștientizare, participare, interiorizare și evoluție în planul cunoașterii din partea elevilor). • Școala incluzivă 1 - este denumirea instituției școlare din învățământul public de masă unde au acces toți copii, unei comunități
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Debutul școlar (anul, locul etc.) .......................................................................................... Instituții frecventate până în prezent și rezultate obținute ......................................................... ........................................................................................................................................ V. Date psihologice: IQ (coeficientul de inteligență/testele utilizate) ......................../................................................ Activitățile senzorial‑perceptive ............................................................................................ Activități de tip reprezentativ‑simbolic ................................................................................. Gândirea/operațiile gândirii: - tipuri de gândire ...................................................................... - analiza .................................................................................. - sinteza ................................................................................... - abstractizarea ........................................................................ - generalizarea ........................................................................ - comparația ........................................................................... - sistematizarea ........................................................................ - concretizarea ........................................................................ - reversibilitatea ...................................................................... - asociativitatea ....................................................................... - clasificări, grupări, incluziuni în clase .................................... - calități speciale ..................................................................... Memoria: - formele memoriei ........................................................................................... - procesele memoriei ......................................................................................... - calități speciale .............................................................................................. Limbajul: - vocabularul ................................................................................................... - calitățile pronunției ......................................................................................... - structura gramaticală ....................................................................................... - diagnostic logopedic ....................................................................................... - alte observații ............................................................................................... Atenția: - caracteristicile atenției ................................................................................... - calități speciale ............................................................................................. Voința ............................................................................................................................. Afectivitatea (stările afective) .............................................................................................. Trăsături de personalitate: - temperament
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
VI-a, securitatea comerțului și afacerilor mobile; • generația a VII-a, securitatea globală a lumii virtuale, a întregului spațiu cibernetic. Dintr-un alt punct de vedere, al elementelor prelucrate și al produselor oferite utilizatorilor, am putea vorbi de o altă sistematizare, după cum urmează, în sistem evolutiv: • securitatea datelor; • securitatea datelor și informațiilor; • securitatea datelor, informațiilor și cunoștințelor. Prin această ultimă prezentare, am intenționat să suprindem trecerea de la societatea preocupată de creșterea performanțelor prin colectarea mai rapidă a datelor, la societatea informațională
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Prozodia greoaie, mulțimea epitetelor fade și improprii, flexiunile forțate nu atestă un poet. În 1867 P. rostea la o adunare a Astrei un lung discurs în care preamărea, anacronic și bombastic, trecutul cultural și afirma necesitatea imperioasă a definirii și sistematizării riguroase a ceea ce se scrisese în literatura română. Dar tonul exaltat al expunerii a provocat îndreptățita ironie a lui Titu Maiorescu. SCRIERI: Poezie și proză, Oradea, 1870. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 120, 135-136, 168-169; Pop, Conspect, II, 190-191; Eugeniu
POPFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288956_a_290285]
-
selecții de cronici, studii sau eseuri critice, alăturând texte ce vizează atât scrierile unor clasici ori scriitori „de patrimoniu”, cât și pe cele ale unor contemporani, inclusiv ale unor începători. Dispunerea în secțiuni delimitate tematic schițează implicit o tentativă de sistematizare. Într-o secțiune din Replay sunt adunate însemnări consacrate unor scrieri de călătorie, în alta intră comentarii la scrieri cu subiecte istorice etc. Scriitorii contemporani luați în discuție sunt diferiți sub varii raporturi (de la vârstă și notorietate, până la importanța și
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
1977, 12; Florin Mihăilescu, Literatura unei probleme, VR, 1978, 6; Al. Andriescu, „Specificul național în doctrinele estetice românești”, CREL, 1978, 4; Ion Pascadi, „Necesitatea esteticii”, T, 1979, 6; Mihai Coman, Necesitatea unei pledoarii, LCF, 1979, 30; Ioan Adam, Estetică și sistematizare, CNT, 1979, 38; Cornel Ungureanu, „Cărți cu ieșire la mare”, O, 1981, 12; Dan Mutașcu, Trăire și interpretare, SPM, 1982, 611; Mircea Braga, „Arta ca trăire și interpretare”, ST, 1983, 1; Gavril Mate, Pledoarie pentru o estetică științifică, TR, 1983
POPESCU-26. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
în aur ruginiu de soare”, sunt „icoane împărătești” expuse „pe ceru-n asfințit”. Merite de ordin „iconografic” au și piesele prezente în Biserica de altădată (1926), mai cu seamă în ciclul Povestea Maicii Domnului. E vorba de un fel de sistematizare și mai precisă orientare, de o canonizare a picturii din Pe Argeș în sus. Ceea ce acolo era doar sugerat aici e spus lămurit, uneori cu farmec. Acolo se afla sugestia delicată a unui paradis pământesc localizat pe malul Argeșului, pe când
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
1980), Premiul Academiei Române (1981, 1983), Premiul Uniunii Cineaștilor pentru opera omnia (1996). Spirit cu o temeinică pregătire filosofică, estetică și culturală prelucrată marxist, P. reprezintă de-a lungul câtorva decenii un factor de echilibru în ierarhizarea valorilor, în tentativele de sistematizare și structurare a cercetării teatrologice și filmologice românești. Principalele sale preocupări s-au îndreptat spre definirea unui stil național în cinematografia românească, ilustrative fiind studii precum Istorie și luptă socială, Cinematograful românesc în căutarea propriului chip, Național și universal în
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
implicite - refuzul oricărei „mari narațiuni totalizatoare”, al oricărui discurs legitimator, al vreunei realități transcendente și al vreunui adevăr obiectiv. La toate nivelurile conceptuale la care este vehiculat, p. rămâne însă o realitate incertă, plurală, în permanentă redefinire, refuzându-se oricărei sistematizări descriptive scientist-obiective. E adevărat că teoriile postmoderniste tocmai asta susțin: că de acum înainte ar fi imposibile o descriere și o analiză științifică sau obiectivă (în înțelesul „vechi”, presupus perimat, al termenilor), întemeiată pe logica binară, pe principiul noncontradicției ș.
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
normativă în iluminism, năzuind spre unitate conceptuală, și tot acum se configurează spiritul istorist din care se va dezvolta istoria literară. Poezia parcurge o perioadă de criză, teatrul polemic metamorfozează comedia și impune drama burgheză, iar în proză domină romanul. Sistematizarea acestui material enorm, expus într-o formă densă, fluentă, numeroasele referințe comparatiste ce au în vedere nu doar culturi de circulație, ca și probitatea științifică a opiniilor, nu o dată diferite de ale cercetătorilor anteriori, plasează Cultura europeană în epoca luminilor
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
cartea se află în bună măsură în siajul lui Hugo Friedrich, eseistul aduce o serie de corecții semnificative, referitoare la importanța poeziei americane în definirea paradigmei, caracterul dialogic al poeziei și importanța referentului în raport cu textul. De asemenea, de reținut sunt sistematizarea formelor eului liric în poezia modernă și utilizarea modelului epistemologic al lui Th. Kuhn în explicarea „revoluțiilor” poetice. Refuzând să vadă în lirica modernă un fenomen încheiat, M. o consideră o paradigmă aflată încă în derulare; transpare aici una din
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
Bachelard și îl definește drept „o realitate de profunzime a viziunii”, „expresia sentimentului existenței în lume, a raporturilor originare pe care ființa le stabilește cu universul”. Pe lângă un câștig incontestabil în plan analitic, o asemenea perspectivă implică o mai bună sistematizare a componentelor textului literar, realizată prin teoria „nivelelor configurative ale imaginii”, expusă în volumul Configurații (1981). Pornind de la tripartiția materie/ configurație/ conținut din estetica germană, P. procedează la o ierarhizare a „straturilor” textului, similară celor propuse de Roman Ingarden sau
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
în ansamblu, unele juxtapuneri - cum ar fi analogia dintre Liviu Rebreanu și Hegel pe baza unor afirmații decontextualizate din Ion - resimt însă o aplecare excesivă către „demonul analogiei”. De un interes literar redus este partea a doua (Parva logicalia), o sistematizare competentă a sofismelor, care va alcătui, cu câteva modificări și adăugiri, substanța volumului Jocurile manierismului logic (1995). Cartea care a impus-o pe P. pe piața românească a ideilor este Un trecut deocheat sau „Schimbarea la față a României” (1999
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
cu studenții de la Politehnică, unde predam un curs de sociologie industrială - procesat datele, redactat Raportul de cercetare) teme precum: integrarea tineretului În domeniul tehnologiilor de vârf, abandonul școlar al țiganilor, etica vieții de cămin (nefamiliștii din industria Timișoarei), urbanizarea și sistematizarea satelor (Teremia Mare, Beliț, Sânnicolau Mare), percepția performanțelor scriitorilor timișoreni În profil zonal, consecințele politehnizării Învățământului pe termen mediu ș.a. Aceste teme, valabile și azi, au fost aprobate de U.T.C. În acea perioadă când eu aveam aceste obligații absolut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]