1,086 matches
-
sunt mult mai grave și mai periculoase decât cele comise de către femeie, de unde și expresia "femeie bătută" pentru a desemna victima feminină a violenței conjugale. * Variabile ce influențează agresivitatea conjugală Variabilele ce influențează agresivitatea conjugală sunt de natură individuală și situațională. În unele cazuri, poate chiar fi vorba despre o dezordine patologică a funcționării psihologice și neurologice. Variabila proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca urmare a unui eveniment anume, considerat provocator, și care declanșează violența împotriva partenerului de viață. Victime sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
consumul de alcool și de anumite droguri perturbă procesele cognitive (Berman, Taylor și Marged, 1993). Capacitățile indivizilor de a interpreta semnale sociale subtile după consumul unei cantități de alcool scad. Insensibilitatea cognitivă astfel instaurată determină declanșarea unui răspuns la semnalele situaționale (mulțime, temperatură ridicată, zgomot) percepute de către individ și mai puțin la informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiectivă 117 F Factor de aglomerație 38 de anxietate 38 de mediu 37 de proximitate 204, 205 de personalitate 28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21, 100-104 situaționali 19 socio-cultural 88, 107, 132, 184 socio-economic 22, 234 Familia 70-77, 211 permisivă 75-76 Fantasmă 67 Frică 197 Frustrare 37, 48-54, 117, 125, 183 arbitrară 114 ipoteza frustrării-agresiunii 122-125 justificată 52, 114 Furie 11, 12, 33, 53, 60, 67, 114-116
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cât mai simplu, fără a fi elaborate reguli. Explicate în diferite situații, aceste semne vor fi însușite de catre elevi, iar mai târziu ajung la acumulări de noi fapte pe baza cărora vor realiza analiza și sinteza. Tot pe baza explicațiilor situaționale elevii vor fi obișnuiți încă din clasa I, cu scrierea cuvintelor care se termină cu doi de i () ii ). Pentru a le ușura înțelegerea se poate folosi jocul Eu spun unul, tu spui mulți, joc ce cuprinde exerciții de modificare
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
La un nivel mai complex, ritualizarea este un mod de acțiune care instituie un contrast privilegiat, scoțându-se În evidență pe sine ca acțiune mai importantă sau mai puternică (C. Bell, 1992, p. 90). În consecință, „deoarece activitățile practice sunt situaționale și strategice, oamenii adoptă ritualizarea ca pe o soluție practică de a face față unor circumstanțe specifice” (p. 92). Prin această modelare a comportamentului, oamenii produc și legitimează diferențe față de alte practici, iar „amploarea acestor diferențe este ea Însăși strategică
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Îngrijire, nutriție și educație, În același timp), adultul/ educatorul, la nivelul relației „didactice” apare ca un partener de joc matur care cunoaște toate detaliile jocului și regulile care trebuie respectate, activitățile desfășurate În cadrul procesului educațional sunt adevărate ocazii de Învățare situațională, părintele nu poate lipsi din acest cerc educațional, el este partenerul- cheie În educația copilului, iar relația familie - grădiniță - comunitate este hotărâtoare. Sistemul de Învățământ românesc a Înregistrat progrese remarcabile În ciuda condițiilor economice grele și a deselor schimbări sociale Înregistrate
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
de regulă 5 ani, poate fi conceput și pe o perioadă mai lungă) și, chiar dacă suferă modificări pe parcurs, oferă un orizont și direcții clare pentru activitatea din unitatea noastră, inclusiv priorități În alocarea resurselor c). Proiectul are un caracter situațional: este elaborat având În vedere mediul și condițiile concrete În care funcționează instituția și tendințele de evoluție ale acestora. De asemenea este important și mediul În care sunt văzute aceste amenințări evidente, cum ar fi lipsa de pregătire a managerilor
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
reprezentările ficționale, scenice și narative, prin criterii felurite. Reiterarea constituienților specifici "amprentați" comic se îmbină cu tehnica resuscitării intertextuale și a relațiilor transtextuale: hipotext, hipertext, metatext. Principiile literaturii comparate: concordanțele omologice reproductive, interferente și analogice, recurențele tipologice, dependențe și paralelisme situaționale sunt folosite alături de confirmările descendenței prin texte aderente, formulate de reprezentanții "Școlii de la Târgoviște" și generația optzecistă. Familiarizarea cu opera, studiul conexiunilor dintre literatura caragialiană și creațiile postcaragialiene i-au oferit Loredanei Ilie o altă perspectivă asupra receptării critice. Și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
A2 A4: ironie față de un al treilea care nu-și dă seama, ceea ce procură un surplus de plăcere auditoriului (ironia propriu-zisă); A1 = A3: autoironie; A1 = A2 = A3: solilocviu autoironic; A1 = A4: autoironie al cărei autor ingenuu nu este conștient (ironie situațională) A2 = A3: ironie al cărei auditoriu este mijloc pentru scop.138 În toate aceste cazuri, ironia uzează de o multitudine de procedee, inventariate chiar din Antichitate: interogația și turnura imperativă, atribuirea către sine a ceea ce se reproșează adversarului, anateza (răsturnarea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o izolează de restul lumii. Iată de ce întâlnim pretutindeni eroii lui Caragiale, pe Trahanache cerând puțintică răbdare sau pe Ipingescu mârâind mereu "Rezon""19. Departe de a fi considerate carențe, mecanismul de marionetă, schematismul psihologic și chiar nongândirea, repetițiile gestuale, situaționale și de limbaj, uniformizarea sau gruparea în cupluri siameze, degradarea fizică și/sau morală, precum și dezorientarea și veleitarismul sunt, pentru I. Constantinescu, elemente de construcție a personajului caragialian prin care acesta se îndepărtează de structura tipului tradițional, dar se apropie
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
conduite deliberat libertine în cuplu, ca și acumulările de Luchieni, fixarea unei zile de primire sau achiziționarea câinilor de buzunar sunt preocupările unei lumi mimetice, intenția de parodiere a high-life-ului burghez reieșind din subtext. Însă în acest joc cu absurdul situațional și tipologic, demascarea are un vizibil efect de bumerang. În romanele realiste ale lui Mircea Eliade, raportul intertextual este sesizabil și în legătură cu tipul "intelectualului". Fin ironist, recunoscut pentru urbanitatea satirei, Caragiale a fixat inimitabil notele specifice ale etopeii acestei categorii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ea (căutarea în mod responsabil ceea ce este în mod obiectiv drept și a decide în favoarea lui) este infailibil și în acest sens este «voce a lui Dumnezeu». Nu este în mod necesar așa pentru conținutul indicației judecății morale a conștiinței situaționale cu privire la acțiunea/comportamentul concret; ea ar putea să consimtă sau cere ceea ce nu este corect, așadar, nu ar putea fi numită «vocea lui Dumnezeu» în acest sens”. 1.1.2.3 Loc de întâlnire cu ceilalți Am spus deja că
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
un stil bazat pe relații pentru a-și menține adepți. Organizațiile vor avea succes dacă oferă liderilor o bună evaluare a propriilor caracteristici, a performanțelor grupurilor lor și dacă conștientizează situațiile favorizante, întrucât conducerea și conducătorii buni promovează o abordare situațională a capacității cognitive și stilului de conducere. 6.6. Influențe ale managementului organizațional din perspectiva factorilor care produc satisfacție și insatisfacție în muncă Americanul F. Herzberg (1976), profesor emerit de management, efectuează împreună cu colectivul său un studiu asupra factorilor care
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
desfășurată și despre organizație, cu efecte asupra activității desfășurate. Cea mai importantă cerință formulată față de manageri din perspectiva conceptului Modelului Complex, este aceea de a fi buni diagnosticieni, de a identifica problemele astfel încât să poată aborda o conduită flexibilă, adaptată situațional, față de fiecare angajat, să promoveze o abordare a opțiunilor alternative. „Un manager eficient trebuie să fie bun diagnostician și să prețuiască spiritul iscoditor”. (E. H Schein-1985). CAPITOLUL 7. MANAGERUL MODERN 7.1. Atributele și caracteristicile managerului modern Managementul activității sportive
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
care și-o asumă și că funcția managerială de organizare trebuie să determine modificări structurale rapide și oportune. Evoluția sistemelor de management a condus la apariția conceptului de „management prin răspunsuri flexibile și rapide” (C. Russu, 1998) caracterizat prin: planificarea situațională, axarea pe rezultate strategice, pe perceperea evenimentelor cu impact semnificativ asupra activității organizației, pe reacția oportună la „surprizele strategice”. Se consideră că sistemele de management evoluează în două direcții: a. trecerea de la focalizarea preocupărilor pe situația internă la creșterea importanței
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
a obiectivelor și activităților organizației, precum și modalitățile de evaluare. Conceptul modern sesizat este acela al reorientării concentrării gândirii și acțiunii manageriale de la mediul intern și termenul scurt către mediul extern și perspectiva organizației pe termen mediu și lung în context situațional. Strategia este un produs al managementului strategic, materializată formal în planul strategic, care trebuie să îndeplinească următoarele cerințe generale: * să fie cuprinzătoare (dar nu neapărat mare), în sensul acoperirii domeniilor de interes ale organizației sportive; * să exprime o concepție unitară
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
soluționări practice și investigații teoretico metodologice; 1.3. să ia în considerare determinări de natură economică, socială, politică și tehnologică; 2. premisa considerării diversității, noutății și dinamismului formelor de management; 3. premisa determinării celor mai eficace mijloace într-un context situațional; 4. premisa că importul / transferul de cunoștințe / informații este mai productiv decât cel din tehnologie; 5. premisa concordanței între factorii sociali, culturali și de mediu. Necesitatea apariției și dezvoltării managementului comparat este explicată de specialiștii domeniului cu argumente solide. O.
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
internaționale, cum este activitatea sportivă. Extrapolând conceptele formulate de W. Newman și R. Farmer 1988, considerăm că scopurile managementului comparat în activitatea sportivă pot fi formulate astfel: * descoperirea problemelor și tehnicilor manageriale care pot avea o valabilitate universală; * identificarea contextului situațional din fiecare mediu investigat care cere o adaptare a elementelor de management declarate ca valabilitate universală; * să ajute managerii să înțeleagă diferențele dintre atitudinile și practicile manageriale din diferite contexte, în vederea creșterii raționalității și eficacității activității; * analiza comportamentelor diferite ale
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
ale dezvoltării unui model bazat pe motivație al conceptului de sine: nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază non-calculativă. 2. Nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației. 3. Nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului. 4. Nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul de sine
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
Leonard, 2002). 3.3.4.2 Atribuirile Procesul de atribuire este centrat pe modul în care indivizii încearcă să determine cauza comportamentului. Atribuirile externe sunt cele care sunt făcute atunci când observatorul unui tipar comportamental crede că actorul răspunde la forțe situaționale, cum ar fi așteptarea unui bonus. Atribuiriile interne sunt făcute atunci când observatorul consideră că un comportament este rezultatul unei dispoziții a actorului cum ar fi o trăsătură de personalitate sau o valoare internă. Din moment ce conceptul de sine este compus din
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
cele mai importante investiții ale unei organizații, ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp”<footnote Ibidem, p.15. footnote>. 6) Deciziile manageriale din domeniul resurselor umane sunt printre cele mai dificile, deoarece acestea interconectează factorii individuali, organizaționali și situaționali care influențează și se regăsesc în deciziile respective și totodată trebuie să răspundă unor cerințe diverse care, la rândul lor, variază în timp, în funcție de variația factorilor respectivi. Deciziile de personal trebuie să evalueze situații cu aspect dual, moral sau etic
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
clasificare ce aduce În discuție o perspectivă complexă este cea elaborată de I. Cătoiu și N. Teodorescu (1997, 25-45) care disting următorii factori de influență ai comportamentului consumatorului: influențe directe, exercitate prin factori demoeconomici, factori specifici mixului de marketing, factori situaționali și influențe deduse exercitate prin factori de natură psihologică și de natură sociologică. Influențele de natură psihologică sunt reprezentate de perceție, motivație, Învățare, personalitate și atitudine, iar cele de natură sociologică sunt generate de familie, grup de apartenență, grup de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este una simplă (Radu și colab., 1994). Atitudinile, ca stări dispoziționale latente ale personalității, sunt mult mai stabile și mai durabile, În vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult mai legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin În structura lor, dispoziția, intenția subiectului de a acționa (Într-un anumit mod), pe când opiniile nu presupun această dispoziție spre acțiune. Așadar, atitudinea implică dispoziția subiectului de a acționa conform unor convingeri și credințe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de divergență dintre atitudini și comportament trebuie abordate Într-un cadru mai larg, acela al relației de interacțiune Între persoană și situație. Divergența atitudine comportament poate fi generată atât de factori care țin de personalitatea individului cât și de factori situaționali. Trebuie spus Însă că atitudinile dezirabile social nu sunt atât de profund sedimentate În structura personalității, precum sunt ele de ușor exprimate În opinii și, uneori, chiar În comportamente. În anumite situații, omul este constrâns să adopte un comportament "deviant
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]