1,355 matches
-
când străzile nu se mai pietruiesc decât cu un strat de asfalt, care se macină într-o iarnă? De mânie și pentru a-și sublinia neîncrederea în viitorul revoluționar al omenirii, cu iluzorii baricade revoluționare, ridicate din pietre de caldarâm, slobozi un vânt asurzitor, prin care termina dialogul și care curmă în mod neașteptat și abrupt pledoariile politice premonițiale ale Venerei de la Academie. Tot atât de abrupt și de pe neașteptate i se termină sejurul la Sans-Souci și lui Vladimir care, numai și numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ud de sudoarea drumeției lui prin nămeți. Dădu să-i umble la pantaloni, căutându-i nasturii. Nimerind în zona caldă și jilavă dintre picioarele lui, care arăta că nicidecum nu avea să clintească, Mesalina se opri o clipă, pentru a slobozi, peltic, îndemnu-i jenat și plin de jinduri: Hai nene, hai, nene! Uluită de dezinteresul celui ce nici nu știa cum și când se trântise lângă trupul ei, Mesalina încasă vexațiunea, îmbrâncindu-l îmbufnată într-o parte. Pe urmă, se răzgândi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Zgomotul unor roți pe drum face pe Marius să întoarcă capul. O căruță, la care este înhămat un cal mărunt și slab, trece către București ridicând în urmă-i un nor de praf. Strigă și face semne largi către căruțaș. Slobozind un sonor "Prrr, măi Bălane!", acesta trage hamurile, sare de pe capră, prinde dârlogii calului și aduce căruța chiar lângă ei. Își scoate pălăria de pai ștergând cu dosul palmei fruntea asudată, apoi salută dând tăcut din cap. E un bătrânel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
unii care preferă aerul curat al nopții. Urmărind privirea lui Manfred, Marius vede staționat la colțul străzii un Buick. O siluetă se ghicește la volan. Un tip uscățiv, cu pălăria dată pe ceafă, stă rezemat de aripa dreaptă. Fumează calm, slobozind rotocoale mari de fum. La apariția lor, își părăsește rapid plictisul și se aruncă pe scaun. Imediat ce închide portiera cu un pocnet sec, mașina pornește vijelios către ei, fără cea mai mică intenție să încetinească. Mișcarea arată clar intenția ostilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
oardele sale, peste voia hanului, au ieșit din Crim și s-au așezat iar în Bugeac, care lucru nesuferind hanul și mergând dodăială și de la leși, care legase a doua legătură prin Koneț-Polski cu Mustafa Pașa vizirul, să nu fie slobozi tătarii a locui în Bugeac, făcând dodăială crăiei lor. Au ieșit poruncă la hanul și la Vasile Vodă (Lupu), domnul țarii noastre, și la Matei Vodă (Basarab), domnul muntenesc, să meargă cu hanul asupra lui Cantemir. Deci au venit hanul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de alienați (adică, pe bună românească, de nebuni), a avut o idee din cele mai originale: voind a arăta publicului vienez bunătatea sistemului său de psihiatrie, el a convocat, fără alegeri, pe toți pensionarii săi la o adunare unde erau slobozi să facă toate după capul lor. Cine a fost de față la ședința de sâmbăta trecută, 1 aprilie, a Camerei, a avut fericirea de a vedea o a doua edițiune, revăzută, însă nu îndreptată, a adunărei din balamucul vienez. Când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
va face mușama. Condamnarea de către tribunalele ordinare a vestitului Arion îi stă "Romînului" și azi pe inimă, el știe ce soartă ar avea corelegionarii lui politici înaintea tribunalelor ordinare. Să ne așteptăm dar curând la desființarea justiției, la darea frâului slobod tuturor hoțiilor, la corupțiunea deplină, sub pretext că tribunalele sânt părtinitoare. Oricât de părtinitoare ar fi însă, ele sânt mai bune decât curțile cu jurați, căci în orice caz e mai preferabilă o justiție nedeprinsă încă bine cu cercetări criminale
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să circule în această zonă. Arhitectura colonială era caracterizată printr-o anumită lipsă a măsurii. Drumul se lăsa totuși sub greutatea blindatului. Din fericire, nici o crăpătură nu rupsese suprafața rampei în urma lui. Mâinile lui Ripley loveau comenzile roților motrice independente: slobozea o parte din furie asupra plasticului. Aburul și fumul încețoșau imaginile transmise de camerele exterioare și ea trecu pe pilotaj automat, lăsând ordinatorului de bord grija evitării coliziunii cu pereții, în funcție de informațiile pe care i le transmiteau de douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
acum trei zile o tânără doamnă, tuberculoasă și aflată într-o situație asemănătoare cu a mea, în Kolomna, se pregătea să plece la piață ca să-și cumpere provizii, dar brusc s-a simțit rău, s-a întins pe canapea, a slobozit aerul din piept și a murit. Toate acestea Kislorodov mi le-a relatat chiar cu o oarecare cochetărie a nesimțirii și imprudenței și parcă onorându-mă cu asta, adică arătându-mi că mă ia drept o ființă superioară, care neagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Ferdâșcenko și să bat fierul cât e cald, știind precis că e în oraș. Generalul meu fierbe de mama focului; însă bănuiesc că la Petersburg o va șterge din preajma mea ca să-și viziteze căpităneasa. Recunosc că intenționez chiar să-l slobozesc, cum ne-am și înțeles deja să ne despărțim imediat după sosire și s-o apucăm în direcții diferite, ca să ne fie mai ușor să-l surprindem pe domnul Ferdâșcenko. Deci, o să-l las să plece și apoi, din senin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a societății române; că o doresc pe cinstita, slăvita și de minuni făcătoarea din fundul inimei și că așteaptă, cu arhiereul Simeon, ziua mântuirii. Dar ce să vezi? În ziua încoronării, cinstitul arhiereu Simeon, nu Mihălescu de astădată, declară: "Acum slobozește Doamne pre robul tău, că văzură ochii mei ceasul mântuirii ", și avum norocirea de-a vedea pe părintele republicanismului român dorind... în adevăr republica poate, dar [... ], cu Marele Duce în cap, după propunerea unor naivi republicani dintr-un mic stat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dintre ei s‑a Îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se Îngreuia să‑l slujească. De aceea Îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să‑l tămăduiască repede pe bolnav, ori să‑l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut‑o slujind pe bolnav. Într‑o zi, În timp ce Îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i‑a apărut Sfântul și i‑a spus : — De ce Îmi ceri aceasta ? Nu vezi că ești gol de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
diavolului multă rușine, mucenicului multă slavă, iar ucenicilor, mare mângâiere și temei de răbdare”171. Mucenicul se asemăna „cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau În jurul lui și‑i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instru ment de aramă de pe buzele sale cân‑ tarea credinței ; l‑au atârnat pe lemn și‑l scrijeleau, dar el Îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții ; au sfârtecat obrajii dreptului cum Îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a dus apoi În drumul lui. Era fericit să Își ridice sufletul și ochii trupești către Rai, În timp ce șoptea cuvinte de slavă și de laudă Domnului. Era recunoscător pentru că fusese mântuit de eroarea și Întunecimea idolilor. După moartea părinților, a slobozit pe toți sclavii, iar averea familiei a Împărțit‑o săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, este numit „doctor fără de arginți”. Din cauză că era căutat de mulți bolnavi, ceilalți medici din Nicomidia deveniseră invidioși pe el și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
românească”. Semnificativ este că de la început V.B. nu intenționează să cultive un localism fără orizont, ci aspiră ca scriitorii pe care îi va găzdui „să răzbată în lumea largă a literelor românești”. Sub deviza „Cunoașteți adevărul și adevărul vă va slobozi”, care animase și publicația „Cuvânt moldovenesc” condusă tot de Pan Halippa, se adoptă programatic acel punct care prevedea „desțelenirea” și luminarea trecutului basarabenilor printr-o serie de cercetări temeinice. Al. Boldur scrie amplul studiu Istoria Basarabiei sub dominație rusească, tipărit
VIAŢA BASARABIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290517_a_291846]
-
sexuală disciplinată este o tehnică foarte importantă În sistemul chinez de Îngrijire naturală a sănătății. Scopul suprem este qu yin bu yang („a lua yin pentru a hrăni yang”), iar principala metodă este wo gu bu xie („ține ferm, nu slobozi”, contact sexual fără ejaculare). Vom reveni la aceste subiecte interesante mai departe, În capitolul „Secretele vitalității sexuale”. Pe moment, trebuie să ținem minte că viața sexuală disciplinată este un factor eficient de Îmbunătățire a stării generale de sănătate și duce
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
fie și pe motiv că nu cunoșteau cuceririle științei. Pentru bărbați, ei propuneau ca soluție principală ideea reglării ejaculării În timpul raportului sexual. Aceasta se numește În sistemul chinez de Îngrijire naturală a sănătății wo gu bu xie („ține ferm, nu slobozi”). Ca să folosim metafore războinice, a lupta cu inamicul fără să-l ucizi sau a Încorda arcul fără să slobozi săgeata. Este tipic pentru gândirea chineză să asemene cu lupta toate activitățile importante, care influențează, În mare măsură, alegerea Între viață
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
În timpul raportului sexual. Aceasta se numește În sistemul chinez de Îngrijire naturală a sănătății wo gu bu xie („ține ferm, nu slobozi”). Ca să folosim metafore războinice, a lupta cu inamicul fără să-l ucizi sau a Încorda arcul fără să slobozi săgeata. Este tipic pentru gândirea chineză să asemene cu lupta toate activitățile importante, care influențează, În mare măsură, alegerea Între viață și moarte. Astfel, dormitorul este asemuit cu un câmp de luptă Înflorit. Principiul este să te lupți, dar să
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Tatăl ei n-a crezut-o și a chemat toți domnii cei mari, dându-le fiecăruia câte o bucată de lemn de pădureț uscat În gură; la care va Înfrunzi, acela i-a făcut copilul. Numai la un unchiaș a slobozit lemnul frunze și floare. Grâul, nelipsit din alimentația ceremonială, marchează În legende simbolul lui Hristos. Pe urmă a fugit Maica Domnului cu copilul până ce a ajuns la un om care ara Dumnezeu a dat că grâul În ziua aceea s-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
casă și, când vrea s-o spintece, iese din mreană o fată frumoasă (cu ie albă ca laptele, Împănată cu flori galbene, roșii și vinete de mătase, cu cătrință ca fetele noastre, cu pieptăruț mândru, tot pene și cu părul slobozit pe spate), care-l roagă să-i cruțe viața, Întrucât a fost rânduită de Dumnezeu să-i fie soție. Fata Îi spune că este zâna apelor. Pleacă Împreună unde s-a născut băiatul, că va fi cum va rândui Dumnezeu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
într-un sat anume Rodna. Și de acolo, împreună cu măria sa sultanul și cu mulțime de tătari, prădând și arzând până la cetatea Bistriței, am înconjurat-o din toate părțile. Și s-au dat, numai cetatea singură a rămas. Apoi s-au slobozit tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la ungurimea din afară. Și s-au întors prin Maramureș, au prădat care pradă și jaf s-a pomeni la unguri. Și apoi ne-am întors la ... Iordache Cantacuzino vel conis ispravnic; și această
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Cari pentru aceasta să deie samă înaintea lui Dumnezeu, la înfricoșatul giudeț ... pentru spurcata lăcomia lor, trimițând asupra țării pentru dobânda lor .......... cu atâta robie ..... în Vama v. r. c. u.” <footnote Iorgu G. Toma, op. cit., p. 63-65. footnote>. Tătarii sloboziți în pradă în tot Maramureșul au fost bătuți de imperiali, apoi trecând munții spre Moldova, au făcut prădăciune și robie în țara pe care trebuiau s-o apere. Din textul inscripției nu rezultă că s-ar fi dat o luptă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
într’un sat anume Rodna. Si de acolo, împreună cu Măria sa Sultanul și cu mulțime de Tătari, prădăndu și arzăndu păn la cetatea Bistriței am încungiurat-o de toate părțile. Si s’au dat, numai cetatea singură a rămas. Apoi s’au slobozit Tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la Ungurime den afară. Si s’au întorsu prin Maramorăși au prădat (tot Maramorășul), care pradă și jaf s’a pomeni la Unguri. Să apoi ne-am întors la ..... Iordachi Cantacozuno Vel Comis ispravnic
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
T.Bălan, op. cit., vol. II, p.95 footnote>. Prin așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din 3 septembrie 1776 s-a hotărât „a tot felul de băuturi să fie și să se vândă numai stăpânului moșiei, și locuitorii să nu fie slobozi a vinde întru alt chip vreun feliu de băutură, decât numai, dacă se vor învoi cu stăpânul moșiei, fiind și îndatorați locuitorii fiștecărui sat a cumpăra numai pentru treburile lor numai de la orânda moșiei, la care se află șezători” <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nopți era lăsat liber. De fiecare dată, imediat ce coboram de la volan, îl eliberam din legătoare, răsplătindu-l astfel pentru dragostea pe care mi-o arăta la sosire. În clipa în care se simțea liber, pornea spre grădină ca o săgeată slobozită din arc, unde se zbenguia și își rezolva nevoile sale firești, iar la primul apel se prezenta supus pentru a fi din nou legat. Bobiță se remarca prin câteva calități care i-au atras prețuirea și dragostea stăpânilor. Era de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]