1,313 matches
-
11 comune învecinate, avea în anul 2002 populația de 249.746 locuitori, dintre care 68.2% români, 28.7% maghiari ș.a. În perioada interbelică 20,6% din populația orașului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunități de germani, slovaci, ucraineni etc. (vezi "județul Bihor interbelic"). Stațiunile balneare Băile Felix și Băile 1 mai se află la o distanță de 8 km, respectiv 4 km de oraș. Pe lângă apele termale recunoscute pe plan internațional pentru efectele terapeutice, în această zonă
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
apare numele episcopului Sixtus Varadiensis și al comitelui Saul de Bychar. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de conviețuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenței etnice de astăzi al Oradiei: români, maghiari, austrieci, slovaci, evrei, ruteni și turci. Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea și astăzi, este menționată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparații grabnice pentru a face față unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetății este atribuită regelui Ladislau
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
305.536 "români"; 18.343 "rromi"; 469 "turci"; 97 "maghiari"; 34 "ruși"/"lipoveni"; 26 "germani"; 18 "bulgari"; 17 "ucrainieni"; 9 "italieni"; 8 "greci"; 7 "chinezi"; 4 "polonezi" și 4 "evrei"; 3 "sârbi" și 3 "ceangăi" plus câte un tătar, ceh, slovac, croat și armean. 27 au alte etnii, iar 7 nu și-au declarat etnia. Suprafața totală a județului Călărași, de 5,088 km², face parte din partea de sud a câmpiei Bărăganului. face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunăre, pricipalul
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
situația etniilor înaintea revoluției din 1848: Între anii 1868 și 1918 Transilvania a fost încorporată părții maghiare a Imperiului Austro-Ungar (parte numită Transleithania, spre deosebire de Cisleithania, care era partea austriacă. În această perioadă, s-au intensificat măsurile discriminatorii împotriva românilor, șvabilor, slovacilor, sârbilor, croaților (în Banat) și, spre sfârșitul secolului XIX, chiar a sașilor, datorita unei puternici politici de maghiarizare implementata de autoritățile maghiare, urmând modelele statale și politicile naționale uzuale în acea vreme în Europa (Franța, Germania). În paralel și independent
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
majore de procesare a fierului și oțelului, cât și complexe industriale chimice și textile. Printre ocupațiile importante se numără creșterea de animale, agricultura, producția viticolă și de fructe. În Transilvania, pe lângă români, locuiesc și alte comunități etnice importante: maghiari, germani, slovaci și țigani. Conform rapoartelor INSSE din 2009, orașele cele mai mari ale Transilvaniei (în sensul larg, care cuprinde Sătmarul, Crișana și Maramureșul) sunt: Primul recensamânt oficial din Transilvania în care s-a facut distincție între naționalități (distincție făcută pe baza
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
se răspândește din rândul cărturarilor în cercuri din ce în ce mai largi din populația românească. Romantismul a adus în prim plan problema națională în Imperiile Europene și totodată a propagat ideea Statului Național. Imperii, precum cel Habsburgic, cuprindeau numeroase nationalități : germanii, ungurii, cehii, slovacii, polonezii, rutenii, slovenii, italienii, românii, croații și sârbii. Ca în majoritatea țărilor europene, Revoluția de la 1848 a cuprins și Moldova, Țara Românească și Transilvania, fiind clar precedată de mișcarea pandurilor lui Tudor Vladimirescu în 1821. Scopurile revoluționarilor români - independența completă
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea a însemnat înlocuirea treptată a elitelor urbane germane cu noua burghezie maghiară în formare. Naționaliștii maghiari au impus o maghiarizare forțată pentru cei proveniți din toate grupurile etnice (șvabi dunăreni, slovaci, români etc.) În ultimii ani ai sec. al XIX-lea și în primele decenii ale secolului XX maghiarizarea ca mijloc de integrare urbană s-a accelerat și a fost însoțită de măsuri politice menite să o faciliteze. Aceasta a dus
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
a Societății Națiunilor”, opinie care era împărtășită de majoritatea covârșitoare a ofițerilor germani. Pentru el, italienii erau „teribili oameni”, soldații și ofițerii români - „deasupra oricărei descrieri”, iar ungurii „nu doreau decât să plece mai repede acasă”. Singurele excepții văzute erau slovacii, „excelenți, foarte modești” și trupele române de vânători de munte, ceea ce mai îndulcește amarul acesteiei păreri nu foarte măgulitoare la adresa aliaților Germaniei. Dincolo de aroganța cu care era exprimată opinia, ea corespundea totuși, în linii mari, adevărului. Și evenimentele nu aveau
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În anul 1930 Reșița avea o populație de 19.868 de locuitori, dintre care 10.637 germani (53,5%), 5.851 români (29,4%), 2.127 maghiari (10,7%), 381 cehi și slovaci, 300 evrei, 257 țigani ș.a. Din punct de vedere confesional, populația orașului era alcătuită din 12.352 romano-catolici (62,1%), 5.439 ortodocși (27,3%), 633 greco-catolici (3,1%), 531 reformați (2,6%), 431 lutherani, 348 mozaici, atei ș.a. Instituții
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
ulterior în 1387 este ridicată la rangul de oraș. Datorită industriei miniere orașul cunoaște o dezvoltare accelerată, aici fiind instalată prima mașină cu aburi din Transilvania care avea o putere de . Principele Transilvaniei Gabriel Bethlen a adus muncitori germani și slovaci pentru a lucra în mine. Tot în această perioadă la Zlatna a funcționat și o școală de minerit. Poetul Martin Opitz, invitat ca profesor la colegiul din Albă Iulia, a scris în anul 1622 poemul "Zlatna". Conform recensământului efectuat în
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
maghiară "Nagylak", în germană "Nadlak") este un oraș în județul Arad, Crișana, România. Are o populație de 7398 locuitori dintre care aproximativ o jumătate este de origine slovacă, ceea ce face din cea mai mare comunitate slovacă de pe teritoriul României. Imigranții slovaci au venit la Nădlac din regiunile ungurești Tótkomlós, Békéscsaba și Szarvas, începând cu anul 1802. Orașul este situat la extremitatea de vest a țării, în exclusivitate în Câmpia de Vest, la nord de râul Mureș. Este totodată cel mai important
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
În 1529 Nădlacul este pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea să ajungă sub stăpânire turcă. Prințul Eugen de Savoia eliberează Banatul de sub stăpânirea otomană în 1691. Urmează o nouă etapă în dezvoltarea așezării. Între 1802-1803 la Nădlac sunt colonizați slovaci. Localitatea este ridicată la rangul de comună urbană în 1820, având mai multe bresle de meseriași. În 1918 românii din Nădlac au trimis o delegație la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Comuna a fost declarată oraș la 17 februarie
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
trimis o delegație la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Comuna a fost declarată oraș la 17 februarie 1968. În data de 4 aprilie 2003, Mikulas Dzurinda, premierul Slovaciei, a întreprins o vizită la Nădlac și a promis că guvernul slovac va sprijini proiectele celor peste 20.000 de etnici slovaci din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nădlac se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
Comuna a fost declarată oraș la 17 februarie 1968. În data de 4 aprilie 2003, Mikulas Dzurinda, premierul Slovaciei, a întreprins o vizită la Nădlac și a promis că guvernul slovac va sprijini proiectele celor peste 20.000 de etnici slovaci din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nădlac se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (44,35%), slovaci (42,97
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
de etnici slovaci din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nădlac se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (44,35%), slovaci (42,97%), romi (4,93%) și maghiari (2,41%). Pentru 4,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (42,65%), evanghelici-luterani (32,08%), romano-catolici (12,72
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
sursă de venit și de potențial de dezvoltare. Primarul Nădlacului este Vasile Ciceac, membru MCL. Consiliul local este compus din 15 membri. Orașe înfrățite În Nădlac se găsesc mai multe monumente de interes turistic, precum și un interes particular din partea turiștilor slovaci față de comunitatea majoritară de slovaci.
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
potențial de dezvoltare. Primarul Nădlacului este Vasile Ciceac, membru MCL. Consiliul local este compus din 15 membri. Orașe înfrățite În Nădlac se găsesc mai multe monumente de interes turistic, precum și un interes particular din partea turiștilor slovaci față de comunitatea majoritară de slovaci.
Nădlac () [Corola-website/Science/297094_a_298423]
-
începând cu anul 2007, de când Tiberiu Iacob-Ridzi a devenit primar al Petroșaniului, se lucrează la reabilitarea Cartierului Aeroport. Conform recensământului din 2002 în Petroșani traiesc 40.407 români, 3.815 maghiari, 528 țigani, 275 germani, 25 evrei, 22 italieni, 19 slovaci, 17 ucraineni, 16 polonezi, 12 cehi, precum și 59 persoane care aparțin altor etnii. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Petroșani există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
cetățeni, printre care mai mult de 800 de evrei, si au aruncat cadavrele lor în apele înghețate ale Dunării, în timp ce numărul total al morților rezultat după raid a fost de aproximativ 2.500 de cetățeni de toate naționalitățile - sârbi, maghiari, slovaci, și alții - au luptat împreună împotriva autorităților Axei. În 1975, întregului oraș i-a fost acordat titlul de Erou al Poporului din Iugoslavia. Partizanii comuniști din Bačka și Syrmia au intrat în oraș la 23.10.1944, sub conducerea lui
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
Teatrul Național Sârb din Novi Sad a fost primul teatru profesionist din țară, fondat fiind în 1861. În prezent există mai multe teatre profesioniste, dintre care două interpretează piese și în maghiară ("Teatrul Novi Sad" și "Teatrul Național Subotica"), în timp ce slovacii, românii și rutenii au teatre semiprofesioniste. Peste patru sute de societății amatoare de artă și cultură cultiva dânsul și muzică populară a tuturor grurpurilor etnice ce locuiesc în acestă zona. Galeriile din Voivodina organizează câteva sute de expoziții anual. Provincia este
Cultura Voivodinei () [Corola-website/Science/297188_a_298517]
-
62,9%), cu o minoritate de germani (26,54%), una de polonezi (3,05%) și una de evrei (6,80%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (1 persoană), ruși (12 persoane), ruteni (3 persoane), sârbi\croați\sloveni ( 1 persoană), cehi\slovaci ( 3 persoane), armeni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (60,75%), dar existau și romano-catolici (30,5%), mozaici (6,80%) și evanghelici\luterani (0,80%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (8 persoane), armeno-gregorieni ( 2 persoane
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
multe alte denumiri ale țării, inclusiv „Pământurile Coroanei Boeme”, „Țara Boemă”, „Coroana Boemă”, „Pământurile Coroanei Sfântului Wenceslas” etc. La obținerea independenței după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar în 1918, s-a utilizat denumirea de "Cehoslovacia" pentru a reflecta uniunea popoarelor ceh și slovac în noua țară. După dizolvarea Cehoslovaciei, la sfârșitul anului 1992, partea cehă a primit denumirea oficială de „Republica Cehă” și, după recomandarea Ministerului de Externe ceh, denumirea alternativă scurtă de Cehia (în ) de utilizat în afara documentelor oficiale și în afara denumirilor
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
sfârșitul anilor 1960 și în anii 1970. Până în 1989, sistemul politic se baza pe cenzurarea opoziției. Disidenții au publicat în 1977 Charta 77, și au început proteste puternice în 1988. Între 1948 și 1989 peste 250.000 de cehi și slovaci au fost trimiși în închisori pentru „activități împotriva statului” și peste 400.000 au emigrat. În noiembrie 1989, Cehoslovacia a redevenit țară democratică prin Revoluția de Catifea. Aspirațiile naționale ale slovacilor au crescut însă și, la 1 ianuarie 1993, țara
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
1948 și 1989 peste 250.000 de cehi și slovaci au fost trimiși în închisori pentru „activități împotriva statului” și peste 400.000 au emigrat. În noiembrie 1989, Cehoslovacia a redevenit țară democratică prin Revoluția de Catifea. Aspirațiile naționale ale slovacilor au crescut însă și, la 1 ianuarie 1993, țara s-a separat pe cale pașnică în două state independente Cehia și Slovacia. Ambele țări au trecut prin reforme economice și privatizări pentru a reveni la economia de piață. Acest proces a
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
Krumlov și Lednice-Valtice. Între zonele naturale vizitate mai mult de turiști se numără Český ráj, Šumava și Munții Krkonoše. Conform rezultatelor preliminare ale recensământului din 2011, majoritatea locuitorilor Republicii Cehe sunt etnici cehi (63,7%), urmat de moravi (4,9%), slovaci (1,4%), polonezi (0,4%), germani (0,2%) și silezieni (0,1%). Întrucât câmpul „naționalitate” a fost facultativ, el a fost lăsat necompletat în cazul a 26% din cei recenzați. Conform unor estimări, în Republica Cehă trăiesc circa 250.000
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]