56,932 matches
-
în sumare constatări, la eposul grec, îi fuseseră depistate "reminiscențe antice", Grigore Silași, spre exemplu, la 1876-1877, văzând în balada românească "întregul mit despre Apoline" (Apollo), iar în Sora Soarelui - o "reminiscență a Elenei Troiane". Sebastian Stanca, în articolul Legenda "Soarele și Luna" ca document despre originea romană a poporului român (1898-1899), a opinat că în legenda românească există un "amalgam de creștinism și păgânism", iar peste un secol, poetul Nicu Caranica spunea că amintita creație "reprezintă în balada noastră momentul
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
și câteva aprecieri teoretice asupra motivului incestului în folclorul românesc, dar o cercetare aprofundată a lui întârzia să apară. Evenimentul a avut loc la sfârșitul anului 2004, când a apărut impunătoarea monografie a lui Ion Taloș, Cununia fraților și nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc și universal (Editura Enciclopedică, 959 p.), impunătoare atât prin importanța, cât și prin întinderea ei (1-371 p. studiu, p. 373-916 texte). Este un studiu exhaustiv atât asupra versiunii Cununia fraților (cu 283 documente), cât și
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
în folclorul românesc și universal (Editura Enciclopedică, 959 p.), impunătoare atât prin importanța, cât și prin întinderea ei (1-371 p. studiu, p. 373-916 texte). Este un studiu exhaustiv atât asupra versiunii Cununia fraților (cu 283 documente), cât și asupra Nunții Soarelui (245 documente). Prima versiune are circulație cu deosebire în județele Maramureș, Cluj, Bistrița Năsăud, Sălaj, Hunedoara, Suceava, Argeș, Sibiu, Alba, Bihor, Brașov, Satu Mare, Mureș, iar cea de-a doua Nunta soarelui (cu subversiuni în legende, credințe, balade, plugușoare și colinde
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
Cununia fraților (cu 283 documente), cât și asupra Nunții Soarelui (245 documente). Prima versiune are circulație cu deosebire în județele Maramureș, Cluj, Bistrița Năsăud, Sălaj, Hunedoara, Suceava, Argeș, Sibiu, Alba, Bihor, Brașov, Satu Mare, Mureș, iar cea de-a doua Nunta soarelui (cu subversiuni în legende, credințe, balade, plugușoare și colinde), are răspândire cu deosebire în județele Arad, Hunedoara, Sibiu, Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeș, Teleorman, Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău, Galați, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Botoșani
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
aspectelor materialelor românești: aria geografică a temei, densitatea punctelor anchetate, tipologia și funcția textelor, examen scrupulos și nuanțat, Cununia fraților având nu mai puțin de nouă subversiuni. Urmează analiza protagoniștilor și a psihologiei lor, a încercărilor la care este supus Soarele, a variantelor mai semnificative (V. Alecsandri, S. Fl. Marian ș.a.). Studiu de foclor comparat, monografia confruntă materialele românești cu cele sud-slave, unde se cunoaște doar motivul căsătoriei Soarelui cu o pământeancă, la bulgari tema fiind "aceeași cu a legendelor românești
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
analiza protagoniștilor și a psihologiei lor, a încercărilor la care este supus Soarele, a variantelor mai semnificative (V. Alecsandri, S. Fl. Marian ș.a.). Studiu de foclor comparat, monografia confruntă materialele românești cu cele sud-slave, unde se cunoaște doar motivul căsătoriei Soarelui cu o pământeancă, la bulgari tema fiind "aceeași cu a legendelor românești din Moldova centrală". în zona slavilor de sud se întâlnește incestul dintre frate și soră, dar nu ca în balada românească, între cei doi aștri, ci între un
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
versiunilor românești din sud-est cu ale slavilor: "întrebarea adresată fețelor bisericești dacă e permisă căsătoria între frați, construcția bisericii pe mare, săparea fântânilor, numărul mare de preoți, numele personajului feminin". în privința spațiului în care s-a născut cântecul despre nunta Soarelui, autorul opinează că la origine, și la români, și la slavii de sud, au existat "scurte povestiri despre dorința unui fecior de împărat de a se căsători cu sora sa". Altă secțiune a cărții examinează motivele universale din balada românească
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
cărții examinează motivele universale din balada românească, în speță fie incestul ca dorință care nu se înfăptuiește, fie incestul săvârșit. Sunt amintite motivele iraniene despre crearea prin incest a celor două astre, legende indiene, "în care fratele și sora devin Soare și Lună, ca reacție, dureroasă, de căință, la incestul săvârșit", sunt semnalate, în continuare, legende din Groenlanda, apoi sunt inventariate motive, gesturi, semne constatate și în alte arealuri etnofolclorice. Comparatistul își spune cuvântul și în privința aliajului de elemente păgâne și
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
fond de cunoștințe culturale datând din primele secole ale Evului Mediu, prin marea lor circulație pe un areal mai mare decât acela al Mioriței, constituie unul dintre "pilonii de bază ai templului arhaic al culturii române". Prețuirea monografistului pentru balada Soarele și Luna este atât de mare încât el nu ezită s-o compare, din perspectivă estetică, cu Cântarea lui Ghilgameș, epopeile homerice și tragediile grecilor antici, cu Cântarea lui Roland și cu Divina Comedia, care, firește, "au atins nivelul maxim
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
compare, din perspectivă estetică, cu Cântarea lui Ghilgameș, epopeile homerice și tragediile grecilor antici, cu Cântarea lui Roland și cu Divina Comedia, care, firește, "au atins nivelul maxim al perfecțiunii literare". Lipsesc din monografie referirile la latura muzicală a baladei Soarele și Luna și a colindelor despre cununia fraților, temă pe care a abordat-o muzicologul Adrian Vicol în Recitativul epic al baladei românești (București, 2004), lucrare apărută cu puțin timp înaintea cărții lui Ion Taloș, fapt care explică nemenționarea ei
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
nu mușcă. Pierre era iubitul ei și fiul profesoarei la care mă cazase. El locuia în casa de alături, care da în aceeași curte interioară cu a mamei lui. Curtea aceea, în care am stat uneori să mă prăjesc la soarele arzător al sudului, era împrejmuită cu ziduri înalte, acoperite cu iederă și trandafiri. Într-o zi, cînd trebuia să plec în oraș, cîinele s-a furișat pe lîngă mine, a ieșit din casă și dus a fost. Am vrut să
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
vor să treacă, vânturile oarbe Se-ntorc în văi cu scuturile sparte; Degeaba-ncerc, cărarea-n sus se pierde, Doar visul își mai pune-n zori cunună, Eu mă întorc în luminișul verde Cu lupii și cu râmele-mpreună; Nici soarele nu poate să mă cheme în empireul fulgerelor sfinte Și-n veci rămân sub veșnice blesteme, în vale, jos, în balta de cuvinte în adevăr Chiar dacă pare gândul de oțel Și pasul așezat pe piatră dură, La fiecare capăt de
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
Nici timpul nu se-așterne, Sub semnul întâmplării Doar ele sunt eterne; Degeaba stai în noapte, Pândar pe metereze, Esențele rotunde Nu știu să se-ntrupeze Cărarea lină Dacă ascult de chipul din fântâni, Ar trebui să cad, urcând spre soare, Dar caii-nchipuirii sunt bătrâni, Nici cu jăratec nu mai știu să zboare; Dacă ascult de firul ierbii viu N-ar trebui tăcerea să mă-nșele, Dar ceasul nopții s-a făcut târziu Și ierbile vorbesc doar între ele; Doar
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
seamănă a moarte Cu alte nopți închide ochii, noaptea e în tine Și poate învia într-o clipită, Când vrei să vină, ea îndată vine Cu marea ei de neguri nesfârșită; Abia atunci poți să privești departe, Fără câmpii de soare sau de lună, Până-n înaltul care se împarte, Până-n adâncul care se adună, Abia atunci tăcerea se destramă în glasuri neștiute și barbare Și fiecare sunet cere vamă Și rost de înțelesuri fiecare, Abia atunci făpturi cu umbră moale Se
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
dimineața este o coală albă iar seara coala e mâzgălită. aș putea să las așa cum lasă pet textul lui. aș putea să notez după criteriul presiunii diferite asupra celulei. micro doișpe trage aer în piept și până nu apucă soarele să urce mai sus micro doișpe se răsfață sub corturile răcoroase ale lui dumnezeu. micro doișpe este acum la inima lui dumnezeu. va mai trece vreme până va veni seara. până atunci coala de hârtie va fi fragedă ca frunza
Poezie by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/11927_a_13252]
-
Diferențe flagrante există, însă, la un moment dat, în construcția dialogului. Replici discursive, molatice, arhaizate, din varianta Vinea (pp. 248-249) devin, în varianta Dumitriu (p. 40), scurte, repezi, cu nerv. În fine, localizarea precisă din textul atribuit lui Vinea ("... lumina soarelui acelei zile de toamnă cu cer senin și vînt rece a anului 1779") ajunge difuză în textul semnat de Dumitriu ("... în lumina soarelui acelei zile de sfîrșit de vară din o mie șapte sute și nu știu cît"), ca să redevină precisă
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Dumitriu (p. 40), scurte, repezi, cu nerv. În fine, localizarea precisă din textul atribuit lui Vinea ("... lumina soarelui acelei zile de toamnă cu cer senin și vînt rece a anului 1779") ajunge difuză în textul semnat de Dumitriu ("... în lumina soarelui acelei zile de sfîrșit de vară din o mie șapte sute și nu știu cît"), ca să redevină precisă în capitolul al treilea: "se aude că divanul Franței l-a judecat și l-a tăiat pe craiul franțuzesc, împreună cu tot neamul lui
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
ie/ de fel în urbe... Apropos:// Nu trebuie să spui la nimeni de treaba asta!"), nu este, ca la înaintași, poetizarea realității umile a lumii, ci demitizarea realității lumii poeziei ca "joc secund", mai pur: ŤPoezie, tîrîtură de cuvinte,/ Numai soarele nu poate să mă mintă,/ soarele nu minteť (Cîntec de lehamite). Altă cale a demistificării juvenile, abandonată și ea repede, este pastișarea ironică a butaforiei simbolist romantice din poeme-joacă scrise în timpul cursurilor din primii ani. Mai interesantă aici este tehnica
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
Nu trebuie să spui la nimeni de treaba asta!"), nu este, ca la înaintași, poetizarea realității umile a lumii, ci demitizarea realității lumii poeziei ca "joc secund", mai pur: ŤPoezie, tîrîtură de cuvinte,/ Numai soarele nu poate să mă mintă,/ soarele nu minteť (Cîntec de lehamite). Altă cale a demistificării juvenile, abandonată și ea repede, este pastișarea ironică a butaforiei simbolist romantice din poeme-joacă scrise în timpul cursurilor din primii ani. Mai interesantă aici este tehnica, reluată ulterior, a "loviturii cozii de
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
mai tîrziu cerul poeziei sale, intrînd în vorbă cu poetul. Bestiarul stănescian cu inorogi străvezii, cai în cavalcadă sau împietriți, cu lupii săi flămînzi alergînd pe omătul cristalin al unor peisagii sticloase, cu rîuri înghețate, dominate de zăpezi strălucitoare și sori de gheață deasupra codrilor oglindiți de cerul rece, limpede și sur, într-o împărăție a gerului veșnic, a prins și el viață alături de copacii săi, pomul, teiul, arborele cu care poetul necuvintelor face schimb de singurătăți și certitudini în- tr-un
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
ce spaimă ce rușine ghemuită în mine stă gata să-mi sară la beregată Viața trece ca o ploaie de vară trece dragostea trece durerea - spun Ferecată într-o singurătate mănoasă cu gheare picotesc în mine ca o șopîrlă la soare Mi-e bine. Cresc din mine flori de cîmp crinul roșu al pustiei zboară fluturi și mierle înfloresc stacojiu ca inima mea despicată maci uriași cresc din mine spice de grîu tufe argintii de pelin sînziene Da. Sfîrtecînd iarba grasă
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
De lumină ce-mi orbeau lin ochii Te-am lăsat să umbli cu o cană Grea de apă-n mîinile-ți firave Să-mi pui gura ta cu dinți pe rană Să-mi rupi carnea întru chin și slavă Sufletul de soare să-mi apropii Atîrnîndu-l vraiște de-un sînger Ai venit la mine ca un înger Cu aripile crescute-n rochii Calde de matasă și umflate Sub dantela unde-i bunătate De cur macru-n două buci crăpate A plăcere și-
Cîntec pentru Absurdica by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11970_a_13295]
-
se-nalță ca un ecou.Veniți cu mine-n ZORI! Veniți pe-al meu tărâm! Să ne-mbătăm în roua pură a cupelor de crinși-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm!EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin.... VIII. CÂND SOARELE RĂSARE DIN CRINII DIMINEȚII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017. Când soarele răsare din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
roua pură a cupelor de crinși-n miresmele-nzăpezite ale ciorchinilor de salcâm!EDENUL E TERESTRU, doar visul e divin.... VIII. CÂND SOARELE RĂSARE DIN CRINII DIMINEȚII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017. Când soarele răsare din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
DIMINEȚII, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2266 din 15 martie 2017. Când soarele răsare din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și deal Și te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald. Când soarele răsare de sub deal, prin vie, Aburind a ploaie și a cânt de prima
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]