1,640 matches
-
de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Ținutul Elan-Horincea pe harta lui D. Cantemir, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938; Observațiuni asupra modului de grupare a așezărilor omenești în stepa deluroasă a Fălciului, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele râuri din România, în „ Bulet. Soc
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Soc. Române de Geografie”, tomul L VII, București, 1938 ; Migrațiunea sezonală a bulgarilor grădinari din Huși, în revista „Sociologie românească” , anul IV, nr. 1-3, București, 1939; Observațiuni asupra câtorva cazuri de meandre compuse la unele râuri din România, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul XIX, București 1939; Valea Lohanului, în „Revista Geografică Română” , anul V fasc. 3, București, 1942; Carte ethnographique de la ville de Houssi, în revista „Archives pour la Science et la Reforme sociale en Roumanie”, XVI-me , Anne nr.
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai ușor! Eram în meditație. Îmi dau seama acum că una din experiențele stării fără gânduri este imaterialitatea. Îmi amintesc cum, cu mulți ani în urmă - nu eram sahaja yoghin pe atunci - găsindu-mă pe o plajă a Mării Negre la Soci, mă aflam într-o așa stare de beatitudine, încât începusem să mă ciupesc ca să fiu sigur că trăiesc aievea acele clipe. Îmi era teamă că poate interveni ceva care să mă trezească la o prozaică realitate și nu-mi doream
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
L-ați umbrit, l-ați ajutat în carieră, cum a fost ? Nu cred că a fost ușor să fie fratele mai mic al unei perso‑ nalități ca dumneavoastră. A.M.P. : Cariera și-a făcut-o el singur. Dar în această soci‑ etate închisă, oricât talent ai avea, trebuie ca cineva să-ți facă legătura, conexiunea. Despre asta scriu în cărțile mele de sociologie. Și frate-meu a avut această legătură datorită carierei explozive de jurnalist pe care am făcut-o în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
1948 cu abdicarea forțată a regelui. S-a întrerupt și reluăm de-acolo și tot ce s-a întâmplat între timp este nul și neavenit“. Deci asta nu se putea. Se scurseseră zeci de ani de propagandă antimonarhică, oamenii fuseseră soci‑ alizați într-o republică. Foarte greu îi faci pe oameni să înțeleagă că trebuie să accepte că o familie regală are alt statut, că poziția de rege se transmite ereditar. Punctul meu de vedere, pe care îl susțineam, este că
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
136 din studiul „Coasta de argint” al dlui „I. Lepși, precum și recenziile lui Sals asupra studiilor dlor „Ionescu Dobrogeanu, Spicuiri și tălmăciri de Herodot” și „Ion Neicu, O infiltrare românească în Dobrogea Veche. Colonizarea Dobrogei-Noi cu macedoromâni”, apărute în Bulet. Soc. reg. rom. de geografie, Tom XLII (1923). (Din Codrul Cosminului - Buletinul „Institutului de Istorie și Limbă.” - Universitatea din Cernăuți, Anul I, 1924, Institutul de arte grafice și editură Glasul Bucovinei, 1925; Bibliografie, pag. 620621). * Înainte de a ajunge la Cernăuți, profesorul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
douăzeci de ani pentru judecată este puțin! Trebuie să continue! La noi au judecat (după datele publicate) aproximativ treizeci de oameni. Pe noi ne preocupă ce se întîmplă dincolo de Oder și de Rin. Dar ce este în jurul Moscovei și la Soci, dincolo de gardurile verzi, faptul că ucigașii bărbaților și părinților noștri se plimbă pe străzile noastre și noi ne dăm la o parte să le facem loc asta nu ne frămîntă, nu ne atinge, asta înseamnă "să răscolim trecutul". Dacă cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se asociază din toată inima și V. Tempeanu P.S. Arătați, vă rog, Doamnei Dimitriu, sărutări de mâini și complimente de la noi. Scrisoarea aceasta o scriu din Pitești, unde sunt invitat la liceul „Bălcescu” (i-am fost elev și președinte al soc. „Junimea”) la serbarea reluării activității „Junimea” a elevilor curs superior. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”10 mai 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Din păcate scrisoarea mea n-a ajuns-o pe fiica mea Despina, care a venit În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
formă de Împrumut, unele documente, de care are nevoie, ceea ce și fac acum (...). D-nii Moscaliuc ce mai fac? Dv. mereu navetist? La Pitești am găsit altă atmosferă. Un fapt, În definitiv minor, a fost sărbătorit cu mare fast (Reluarea activității soc. elevilor „Junimea”) iar prof. Marin Bădescu Îmi scrie, că de pe acum se fac pregătiri, ca În 1972 să se sărbătorească 75 de ani de la Înființarea acestei societăți, printre ai cărei Întemeietori se aflau și poeții I. Minulescu și Al. Gherghel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de capacitate prezidată de Al. Marcu (eu la germană), Încearcă mata pe adresa sa bucureșteană Str. Al. Sahia No. 58, căci n-o fi toată viața la Roma. Voi scrie și d-nei Maria-Luiza Ungureanu, căci el face parte din Comitetul Soc. de Științe filologice - unde lucrează și D-na. Cu mulțumiri și bune urări familiei și matale, V. Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”6 oct. 1971”> Stimate și iubite domnule Dimitriu, Am primit la Covasna misiva matale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din Biografia ce-mi plănuiește. E intelectual de adevărată rasă; dar prea modest. Sunt invitat la Pitești pentru a ține o conferință. Subiectul meu: Actualitatea ideilor pedagogice ale lui Goethe. La anul se vor serba cei 75 ani de la Întemeierea soc. „Junimea” a elevilor acelui liceu. Printre fondatori figurează și Minulescu. Cele cuvenite familiei matale; iar matale Îți urează sănătate deplină de la ai mei și revedere cu bine V. Tempeanu P.S. Am găsit o notiță interesantă, care Îl privește pe N.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
al moravurilor trecute și al luptei noastre pentru cultură, precum și pentru Înfierarea Canaliei. Dacă apare În „Zori noi”, aș ruga să mi se trimită mai multe exemplare. La Pitești se va sărbători la 23 aprilie crt. 75 ani de la Înființarea soc. „Junimea” a elevilor cursului superior al liceului „N. Bălcescu”. Mi s-a cerut un articol pentru acest număr festiv. S-au trimis liceului No. 2 numerele 1 și 2 din revista „Junimea” din anul acesta (Seria nouă), În care e
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
voi Îmbogăți și eu, la rândul meu, cunoștințele mele literare și folcloristice la bogata sursă fălticeneană. Cercetarea la care Vă referiți În legătură cu Nicu Gane, folosind prezența În Italia a D-lui Al. Balaci, o văd foarte posibilă. Voi cere la Soc. de Științe Filologice ( În cadrul căreia de asemenea activez - vom avea curând adunarea generală pe țară) adresa D-lui Balaci și, dacă vreți, putem să-i cerem ajutorul chiar În numele Muzeului. Aștept să-mi comunicați cum să procedăm. În privința „Amintirilor fălticenene
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
să dăm mărturii noi, inedite, În legătură cu „Șezătoarea” și cu folcloriștii fălticeneni. Ați văzut articolul semnat de Mircea Anghelescu, publicat În „România literară” din 13 iulie, despre „Șezătoarea” D-lui Ursache? Vă rog să o rețineți. Mircea Anghelescu a lucrat la Soc. de Științe filologice. Îl cunosc bine. Nu V-am comunicat la vreme că la Conferința pe țară a Societății de Științe filologice am cunoscut pe președinții filialelor Iași și Suceava. Discutând despre activitatea frumoasă a unor centre, a venit desigur
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
alții s-au întrebat: găina face oul, sau oul face găina. Paulina Lucasievici-Alexandri fata unei bucătărese de la Tg.-Frumos. D. Scurei, profesor în C. Lung, a spus întăiul că Eminescu ar fi de origine albanez. Eminovici, Enacovici etc. Petrescu-Sadea, secretarul soc. corale Carmen. Pe unii îi chiamă Petrescu-Comnen1, ori Petrescu-Comărniceni; pe d-sa, însă, îl chiamă Petrescu-Sadea. De mult pentru un jidan omorât se plătea un curcan. Dacă cineva l-ar ucide pe [...]*, natural ar fi să nu plătească decât prețul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui din iapă, înghite splina și rămâne cu dânsa în deșert: Asta-i osteneala lor. I Iarmarocul sfântului Ilie altă dată 2 acum 3 Pașcanii altă dată 4 acum 5 Istoria lui Vasile cel Mare 6 Mănăstirea Slatina Lefter 7 Soci și Ciohorăni, iarna (nuntă) 8 Schitul Boureni și Brătești 11 9 Bătrânul care vra să se facă călugăr, "să-și lese casa pentru găzduirea drumeților", care stăpânește două poduri ș-o fântână. de la 31 Ianuarie 3 Fevruarie = 9 bucăți. [ÎN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se găsesc în ea, de la stejar până la păr și măr pădureț, tei, vișini, și printre arbori se-ncurcă și se cațără clematita în adevărate garduri vii, și vița sălbatică de un dulce verde deschis. Măcieș, corn, porumbrel, frasin, jugastru, gârneață, soc etc. 23 Iulie [DELTA] Pornim după amiază din Tulcea, pe o vreme frumoasă; nouri se plimbă totuși pe cer, par a face a ploae. Spre Sfântul Gheorghe, spre Buhaz. Prislav, pe două maluri; vechea cetate slavonă a lui Sviatoslav. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bine părțile stricate, apăsându-le. (Eu știam că se adaogă albuș de ou). Oțet Estragon. Zece litri oțet. Se pune în el 300 dramuri cozi de ceapă; 300 dramuri tarhon, 180 dramuri usturoi, 100 de cuișoare; 35 dramuri floare de soc și tot atâta mintă. Se ține la soare 10 săptămâni. Apoi se mai adaogă 2 oca de oțet. Se strecură și se așează în sticle bine astupate. Rachiu. Pune într-o sticlă de rachiu nou 5-6 picături de amoniac, astupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
călăuzul nostru, cu D-rul de aici, un bătrânel cu cioc Neculai Alexeevici, și cu administratorul vilei, care-i pescar și mi-a dat unele informații despre știucă și costrăș okuna. Ivan Ivanovici mi-a povestit o legendă despre lacul de la Soci în Caucaz. În vremea de demult acolo se găsea o regiune secetoasă, în care viețuiau greu oameni năcăjiți, în cea mai mare parte păstori. Le lipsea acelor năcăjiți apa, pe care o aduceau de la mari depărtări, în burdufuri, pe spatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au ieșit ei de-acolo, s-a tulburat cerul, s-au învălmășit nouri negri, au detunat tunetele și-au scăpărat fulgerele și s-a rupt un potop de apă încât a înecat toate. De-atuncea a apărut acel lac de la Soci în care ș-au aflat mormânt nemilostivii. Oamenii din acele ținuturi îi spun Lacul Riței. Marți 9 Mai. Noaptea îngheț; ziua răcoros. Miercuri 10 M. Am fost la o clinică-n Moscova pentru examen, radiografie etc. Spre sară am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ai Asiei (China, India, Iran). Un foarte frumos festival cu Oistrah, basul /.../ și două sau trei bune cântărețe. Un puternic tenor armean pe care l-am auzit și la București; dansuri ale asociației Beriozka; danțuri kirghize. Coruri foarte bune a Soc. de radio. Am cunoscut pe Gladkov, un bătrânel de 70 de ani. A fost câtăva vreme bolnav; ar dori să vadă România. Cunoștința mi-a făcut o deosebită plăcere. G. e o ființă blândă și simpatică. După Cimentul, multă vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a făcut plăcere. I s-au limpezit ochii umbriți de mâhnire și ne-a zâmbit. Băi de sulf de 25, ape termale. S-au făcut acum foraje la 2000 m. adâncime, de unde vine o apă de +40. Marți 1 Iunie, Soci. Ne așezăm într-un hotel în fața mării. 5.VI. D-rul Alexand. Dimitrievici, sibirian, care vorbește cu emoțiune de patria sa îndepărtată; Vrăcița Tamara Pavlovna, de loc din Soci. Vraci Vladimir Maximovici, pescar cu care am ieșit la pescuit. Olga ........ de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
2000 m. adâncime, de unde vine o apă de +40. Marți 1 Iunie, Soci. Ne așezăm într-un hotel în fața mării. 5.VI. D-rul Alexand. Dimitrievici, sibirian, care vorbește cu emoțiune de patria sa îndepărtată; Vrăcița Tamara Pavlovna, de loc din Soci. Vraci Vladimir Maximovici, pescar cu care am ieșit la pescuit. Olga ........ de la frumoasa grădină botanică subtropicală, ca și grădina ei de simpatică. Soci e un colț surprinzător de lume; la malul Mării Negre, în spate cu marile înălțimi ninse ale Caucazului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Alexand. Dimitrievici, sibirian, care vorbește cu emoțiune de patria sa îndepărtată; Vrăcița Tamara Pavlovna, de loc din Soci. Vraci Vladimir Maximovici, pescar cu care am ieșit la pescuit. Olga ........ de la frumoasa grădină botanică subtropicală, ca și grădina ei de simpatică. Soci e un colț surprinzător de lume; la malul Mării Negre, în spate cu marile înălțimi ninse ale Caucazului, într-un teren foarte accidentat, cu păduri și vegetație bogată, care nu se oprește decât la țărm, brusc. Aici oamenii au amenajat, clădind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu Vladimir Maximovici la pescuit într-o zi în barcă cu motor, în altă zi cu lotca. Am pescuit stavrizi, cu undiță cu plumb și cârlige cu pene. Dimineața și cătră apusul soarelui ies luntri în larg, cu pescari localnici. Soci se înfrumusețează necontenit; pretutindeni șantiere pentru palate nouă. Șosele perfecte; poduri peste prăpăstii. Cursul pâraielor e regulat pentru nevoile practice și pentru înfrumusețarea peisagiilor. Se află dincolo de păduri sus, pe un țanc de stâncă (650 m. altitudine) un turn cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]