3,862 matches
-
H.-R. se vor resimți grav de inovațiile și fanteziile puriste și italienizante. Rătăcirile lingvistice, greșelile politice, izolarea ostentativă a omului dornic numai să conducă, nu să și colaboreze cu alții, întunecă treptat imaginea mentorului cultural. În exil, sub influența socialiștilor utopici, preocupările sale sunt îndeosebi de natură filosofică și religioasă. Ideile care îl preocupă acum (expuse în Biblicele sau Notițe istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, 1858, și în Echilibru între antitezi sau Spiritul și materia, 1869) vădesc, în ciuda
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
estetica romantică. Îl atrăgeau mai ales rolul excepțional acordat poeziei și poetului în viața socială, contestarea modelelor absolute și cultivarea originalității, dorința de a reînvia epopeea, viziunile grandioase, poetico-religioase asupra universului. Cultul Bibliei, văzută ca operă artistică desăvârșită, și mesianismul socialiștilor utopici n-au făcut decât să-i întărească latura romantică. Spre romantism era atras și prin obiectivele naționale și sociale ale întregii sale activități. De aceea, „obiceiurile veacului” și „culoarea locală” pentru care pleda Hugo au fost imediat încorporate de
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
mesaj demofil, populist, de justiție socială, însă susținut cu intermitență, nu în mod tezist-sâcâitor. Abia din volumele anilor ’60-’70 răzbat încercări - înduioșătoare prin naivitate - de „adaptare” la ideologia autorității comuniste, încercări care rămân, totuși, fără urmări dezastruoase, schemele realismului socialist fiind biruite de verva lexicală, aceeași ca în primele cărți. Epica „romanelor” (ghilimelele îi aparțin lui Pompiliu Constantinescu) și povestirilor lui I. e săracă, firavă, anecdotica e comună, cantonată în sfera previzibilului, a obișnuitului (cu unele inserții de dramatism cam
IOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287615_a_288944]
-
ce nu l-au urmat și neatinsă de vreunul care cunoștea mai bine rostul criticii literare [...] Era un romantic fără îndoială. Toată cariera sa critică exprimă credința într-un domeniu social, în slujba căruia își pusese tinerețea, alături de primii noștri socialiști. VLADIMIR STREINU SCRIERI: Spiritul critic în cultura românească, Iași, 1909; ed. București, 1922; ed. București, 1943; Scriitori și curente, Iași, 1909; ed. București, 1930; Istoria literaturii române moderne (curs), I-II, îngr. Iorgu Iordan, Iași, 1910-1911; Opera literară a d-
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
pământ fără scrupule, le-au putut lesne neglija, cu sprijinul binevoitor al birocrației. Din aceste motive, țăranii au căzut pradă ușoară tacticilor vechilor clase conducătoare, fiind atacați și exploatați de moșieri, de coroană, de armată, de juriști și chiar de socialiștii urbani 8. Anii primului război mondial s-au manifestat ca o perioadă distinctă pe linia educației politice a țărănimii, care a înregistrat, calitativ, o etapă nouă. Lipsa de alimente și de materii prime i-au arătat țăranului că munca sa
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și clase sociale, București, 1922, p. 88. • Ioan Scurtu, Din viața politică a României, 1918-1926, București, 1975, p. 15. bună măsură din opiniile populiste exprimate de boierul basarabean Constantin Stere, care fusese asociat cu narodnicismul rusesc. Narodnicii erau, de fapt, socialiști antimarxiști, care păstrau convingerea profundă, adeseori mistică, în virtuțile țărănimii, ca o clasă ale cărei instituții comunale puteau furniza mijloacele necesare evitării dezvoltării capitaliste a societății de tipul celei care se generalizase în vestul Europei 16. Vederile lui Stere reflectau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
am înțeles că, deși nu voiam a da impresiunea că ne amestecăm în afacerile lăuntrice ale Ungariei, totuși trebuia să căutăm ca să întărim în Ungaria acele partide sau personalități care puteau înlesni raporturile cu Ungaria pe care le doream noi. Socialiștii, democrații și în general partidele înaintate [progresiste] erau acelea cărora le dădeam sprijinul nostru; preocupate de chestiuni interne și sociale, ele ne prezentau garanții mai mari de bună vecinătate [...] acțiunea Arhiducelui se explică prin faptul că el s-a folosit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
politici maghiari cu care s-a întâlnit i-au solicitat sprijinul românilor pentru înlăturarea cabinetului Friedrich și înlocuirea acestuia cu un guvern de coaliție, rezultat în urma unui compromis între aristocrația maghiară, pe de o parte, și „elementele burgheze democratice“ și socialiști, pe de altă parte. Dintre personalitățile politice ungare cu care s-a întâlnit Comnen la Budapesta, singura care s-a pronunțat explicit în favoarea unei uniuni românomaghiare a fost Vilmos Vázsonyi, un evreu asimilat (Weiss)77, fost ministru de justiție în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reuniuni cu maghiari, preferând să obțină în prealabil acceptul Consiliului Dirigent, cel al guvernului de la București și cel al delegației românești de la Conferința de pace de la Paris. În plus, Maniu, spre deosebire de Erdelyi, cumnatul său, era mai înclinat să susțină „pe socialiști și pe elementele burgheze democratice“ din Ungaria, decât pe aristocrații maghiari. În sfârșit, Iuliu Maniu se pronunța ferm, cel puțin în acel moment, împotriva planului de realizare a unei uniuni româno-maghiare: „O asemenea uniune este pentru noi absolut inacceptabilă. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să îngenuncheze Austria și să-i impună voința lor, ne putem închipui ce s-ar întâmpla la noi, care • Opinia lui Teleki despre Vázsonyi era aceea că cel urmă „este egal urât și de aristocrați, fiindcă este ovrei, și de socialiști, care nu-l cred sincer, și chiar de ovrei, care îl consideră renegat“ (N. P. Comnen, op. cit., p. 73). • Al. Vaida Voevod, op. cit., vol. IV, p. 232. • N. P. Comnen, op. cit., p. 74. • Ibidem, p. 76-77. nu avem nici instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Ressu, Francisc Șirato. Apariția revistei coincide cu anul reconstituirii Partidului Social Democrat din România și reprezintă, în bună parte, poziția adoptată de tânăra mișcare socialistă al cărei ideolog este C. Dobrogeanu-Gherea. Colaboratorii fac parte, în general, din aripa moderată a socialiștilor, apărători ai tradițiilor liberale ale socialismului occidental, spre deosebire de aripa radicală, adeptă a bolșevismului sovietic, care se va afirma după 1921. F. este o publicație care apără interesele muncitorimii, militează pentru maturizare ideologică în spiritul doctrinei socialiste, pentru ridicarea conștiinței politice
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
iar N.D. Cocea, pamflete antimonarhice, cultivarea acestui gen publicistic reprezentând o trăsătură distinctă a F. Este criticat naționalismul gânditorilor de dreapta, bunăoară ideile lui N. Iorga (8/1911). Singura soluție recomandată de revistă, pentru interesul țării, ar fi votul acordat socialiștilor, care „oricât ar alerga ei după egalitate, nu pot fi băgați în egalitatea Brătianu=Carp=Take=Iorga”. În aceeași manieră persiflantă, este atacat și junimismul, căruia i se publică „necrologul” (14/1911). Revista se pronunță ferm împotriva neutralității și susține
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
timp înainte de a muri. Printr-o îndelungată și substanțială activitate publicistică, D.-G. a fost, la sfârșitul secolului trecut, principalul propagator al marxismului și al ideilor socialiste în România. Karl Marx și economiștii noștri (1884), Robia și socialismul, Ce vor socialiștii români (1886), Anarhism și socialism (1887), Concepția materialistă a istoriei (1892), Din ideile fundamentale ale socialismului științific (1906) cuprind expuneri ample ale materialismului, ale cărui principii sunt prezentate și exemplificate totdeauna în comparație cu diferite curente ideologice sau filosofice opuse ori divergente
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
fățișe ale Statelor Unite, CIA a derulat activități în sprijinul partidelor politice necomuniste, cum ar fi asigurarea de sprijin financiar și de alte tipuri (de exemplu, instruire în domeniul tehnicilor folosite în campaniile electorale). De asemenea, Agenția a încercat să influențeze socialiștii să nu coopereze cu comuniștii. După cum explica Ray Cline, fost director adjunct al CIA: Aceste tipuri de asistență financiară și tehnică acordate partidelor creștin-democrate sau altor partide necomuniste, precum și eforturile de a separa socialiștii de fronturile unificate dominate de comuniști
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
asemenea, Agenția a încercat să influențeze socialiștii să nu coopereze cu comuniștii. După cum explica Ray Cline, fost director adjunct al CIA: Aceste tipuri de asistență financiară și tehnică acordate partidelor creștin-democrate sau altor partide necomuniste, precum și eforturile de a separa socialiștii de fronturile unificate dominate de comuniști trebuiau să se deruleze în secret. Liderii partidelor italiene nu își puteau permite să îi lase pe comuniști să obțină dovezi că sunt susținuți din afara țării, deoarece astfel s-ar fi redus din indignarea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
genera consecințe în modul de construire a relațiilor de muncă din România. Dacă, invers, va avea câștig de cauză „modelul neoliberal european” - care încearcă să facă din România un caz de succes -, atunci acest succes politic al dreptei europene asupra socialiștilor europeni va influența, la rândul său, modul în care se va desfășura tranziția spontană în constituirea pieței forței de muncă în România. Marea schimbare care are loc pentru România ca urmare a integrării sale în lumea dezvoltată a Europei se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
decizie politică ce putea să le asigure aceeași dominație a pieței de către producători, similară cu cea din propriile lor economii. Rămânea un sector extrem de important al pieței internaționale, care nu putea fi dominat politic, nu putea fi dominat de producătorii socialiști și pe care aceștia trebuiau, totuși, să fie prezenți: economiile capitaliste dezvoltate. Caracterul esențial al acestui sector provenea din două caracteristici ale sale. În primul rând, din faptul că era principala sursă de tehnologie pentru economiile socialiste. Zbigniew Brzezinski (1989
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitaliste dezvoltate erau cele care stabileau prețurile, pe de o parte, și regulile schimbului, pe de altă parte. Regulile au fost aici mai importante decât prețurile - iar regula de bază introdusă a fost cea a dominației pieței de către cumpărător. Producătorii socialiști apăreau pe aceste piețe mai ales în calitate de vânzător și, prin urmare, erau din capul locului sortiți unei poziții slabe, cu atât mai slabă cu cât nu erau câtuși de puțin pregătiți să îi facă față. Rezultatul global a constat în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
față de intelectualitatea, deopotrivă umanistă și tehnică, ce încerca să obțină o poziție de superioritate politică în noua societate românească. Lozinca a fost masiv ridiculizată în toată perioada tranziției - de către intelectuali, desigur -, însă ea exprima o opoziție reală pe care organizatorii socialiști ai producției au înțeles-o ceva mai bine decât intelectualii români de după 1989. Căci logica socio-politică internă a socialismului implica alianța dintre politicienii aflați la conducerea statului și a economiei și muncitorii industriali situați la baza piramidei ierarhice a organizării
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nevoie America de o politică externă?” Incitatus, București Kissinger, Henry (2005), Diplomația, Editura ALL, București Kirițescu, Costin, 1997, Sistemul bănesc al leului și precursorii lui, Editura Enciclopedică, București Kornai, Janos, 1990, The Road to A Free Economy: Shifting from a Socialist System. The Case of Hungary, W.W. Norton, New York Kornai, Janos, 2001, „Ten Years After The Road to A Free Economy”, în Annual World Bank Conference on Development Economy 2000, Edited by Boris Pleskovics and Nicholas Stern,World Bank, Washington
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
documentării și rigorile analizei. Posibilitățile criticii socio- și psihobiografice relevă în viața și opera poetului avut în vedere un nonconformism constant, un romantism militant și o concepție raționalistă, înrâurită de gândirea lui Rousseau, Montesquieu, William Godwin și mai puțin de socialiștii utopici. Sensurile moral-filosofice, încifrate în legendele prelucrate de Shelley - englezești, italiene, grecești și orientale - ori în poemele fantastice, sunt degajate constant, fără a fi neglijate, firește, izbutirile estetice. În spațiul relațiilor și interferențelor literaturii engleze cu alte literaturi se plasează
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
pensionează în anul 1939. Primele încercări literare și publicistice ale lui H. sunt adăpostite în paginile unor reviste centigrafiate pe care, împreună cu B. Brănișteanu, colegul său de la gimnaziul din Roman, le scoate prin anii 1891-1892. Simpatia pentru ideile profesate de socialiștii vremii îl face să-și înceapă adevărata activitate publicistică și literară cu note și versuri pe care le va tipări încă din perioada liceului, sub pseudonim, în gazetele „Adevărul” (1893), „Munca” și „Lumea nouă”. Din 1894 încep să-i fie
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
În Monique de Saint Martin și Mihai Dinu Gheorghiu, Leș institutions de formation des cadres dirigeants. Etude comparée, MSH, Paris, pp. 203-210. Cioran, E.M., Noica, Constantin (1991), L’ami lointain. Paris Bucarest, Criterion, Paris. Connely, John Francis (1994), Creating the Socialist Elite: Communist Higher Education Policies în the Czech Lands, East Germany and Poland: 1945-1954, Harvard University, Cambridge. Constantinescu, Silvia (1995), Exil. Oameni și idei, Editura Curierul Românesc, București. Corino, Karl (coord.) (1995), Die Akte Kant, Reinbek, Hamburg. Cornea, Paul (1972
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din țară, sub acuzația de a fi făcut propagandă anarhistă. În 1905, chemat la București de C. Mille la ziarul „Adevărul”, continuă agitația în mediile muncitorești, până ce în 1907 este expulzat. La Paris pune bazele unei grupări a muncitorilor români socialiști, intră în echipa editorială a ziarului „L’Humanité”, conferențiază la o universitate muncitorească. Întors acasă în 1912, organizează și aici o universitate sui-generis, unde ani de zile îi învață pe muncitori istoria mișcării socialiste, predând și cursuri de literatură română
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
socialistă hotărăște să tipărească un cotidian politic cu acest titlu, Gherea se oprește la denumirea L. și ș. Publicația înlocuia „Contemporanul” și, la rându-i, în 1895 va fi înlocuită de săptămânalul „Lumea nouă literară și științifică”, supliment al oficiosului socialist. Director este Gherea, care are, totodată, și colaborarea cea mai consistentă. Spre deosebire de „Contemporanul”, la care exista un echilibru între rubricile literare, științifice și culturale, L. și ș. este o revistă în care literatura primează sau, mai curând, un almanah literar
LITERATURA SI STIINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287829_a_289158]