1,210 matches
-
ponderii" și menținerii partidelor în sistemele politice este cu mult mai serioasă în noile țări și în sistemele impuse în general. A devenit de asemenea mai serioasă în țările vestice decât în anii '60 și '70. Aceasta datorită creșterii constrângerilor societale, în timp ce multe sisteme de partide sunt într-o stare mai degrabă fluctuantă. Trebuie așadar să examinăm partidele în contextul sistemelor în care operează înainte să încercăm să le evaluăm puterea și, prin urmare, viitorul. Bibliografie suplimentară Numărul studiilor asupra partidelor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cu mai mult de un partid se pot dezvolta așadar în contextul unei competiții restricționate și chiar planificate. În general, competiția pune în aceste sisteme trei probleme interdependente dar analitic distincte. În primul rând, cea a nivelului competiției. Sunt conflictele societale reflectate liber în sistemul de partide, sau există anumite bariere legale sau materiale? Tocmai am menționat câteva cazuri extreme, dar competiția poate fi limitată și prin mijloace mai subtile: se poate pune presiune asupra electoratului, poate exista fraudă electorală pe
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de mare însemnătate pentru guverne, având în vedere că acești funcționari publici pregătesc deciziile sau domină serviciile pe care le conduc și sunt de fapt indispensabili. Din moment ce formele obișnuite de control sunt adesea insuficiente, este nevoie de instrumente (sau condiții societale) prin care valorile politicienilor care conduc să fie împărtășite de funcționarii publici, generaliști sau specialiști. Acolo unde sistemul este liberal, cele mai notabile valori politice fundamentale se bazează pe doctrina răspunderii democratice și pe respectul față de procedurile stabilite. În general
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
realitate: este într-un anumit sens o aplicare a teoriei responsabilității ministeriale (despre care am discutat în capitolul 18) în cazul forțelor armate (Huntington, 1957: 80-97). În Europa secolului al XIX-lea, teoria părea realistă datorită combinării mai multor caracteristici societale care făceau ca, în acea parte a lumii, armata să nu aibă, de regulă, nici ocazia, nici dorința de a interveni. Prima dintre aceste caracteristici societale era aceea că profesionalizarea armatei se desfășura lent. Clasa de ofițeri din monarhiile tradiționale
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
În Europa secolului al XIX-lea, teoria părea realistă datorită combinării mai multor caracteristici societale care făceau ca, în acea parte a lumii, armata să nu aibă, de regulă, nici ocazia, nici dorința de a interveni. Prima dintre aceste caracteristici societale era aceea că profesionalizarea armatei se desfășura lent. Clasa de ofițeri din monarhiile tradiționale europene a continuat să fie extrasă din aristocrație și să rămână în strânsă legătură cu aceasta, cu excepția Franței, după revoluția din 1789. Deloc surprinzător, Franța era
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Pur și simplu, condițiile care micșoraseră probabilitatea intervenției militarilor în Europa înainte de 1914 au încetat să se aplice în aceeași măsură după aceea. Niveluri de intervenție a armatei Posibilitatea intervenției militarilor în politică depinde astfel de un număr de factori societali. În practică, aceasta înseamnă că intervenția ia anumite forme care o fac mai mult sau mai puțin severă. După Finer, aceste forme sunt influența, șantajul, înlăturarea și substituirea (Finer, 1962: 86-7). Influența La cel mai de jos nivel, rolul forțelor
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
precum disciplina și o stare de pregătire pentru război pot să nu fie împărtășite de masa populației. Condițiile care favorizează intervenția armatei sunt înaltul profesionalism, legitimitatea redusă a regimului existent, complexitatea limitată a societății și larga acceptare a unor valori societale care diferă de cele ale forțelor armate. Intervenția militarilor poate lua forma presiunii, șantajului, înlăturării sau substituirii. În ultimul caz se instalează un regim militar. Cu cât se obțin mai multe condiții care facilitează intervenția armatei, cu atât mai sever
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
atente a diverselor moduri în care societățile se deplasează de la predominanța grupurilor tradiționale la asociativitate, cât și a gradului în care, dincolo de un anumit punct, mișcările sociale pot introduce sentimente ale comunității, reducând indirect ceea ce altfel ar reprezenta o fragmentare societală excesivă provocată de existența multor asociații. CASETA 23.1 Studiul comparativ al guvernării și analizele de anvergură medie Chestiunea valorii relative a deducției și inducției ridică probleme în toate disciplinele științifice într-un anumit moment pe parcursul dezvoltării acestora. Din punct
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
grupului cu pricina i s-au alăturat, pentru cîteva săptămîni, doar holteii puri + duri, la data aceea, Liviu Cangeopol, Dorin Spineanu, Lucian Vasiliu și Măritul de mine. Holtei: adică inși momentan liberi și apți să-și deie obolul la jocuri societale de tipul bîzei, fazanului, șepticului, lecturii presei literare, ascultatului Europei Slobode. Întrunirile aveau loc în garsonierele de pe Corabia Nebună, din Cartierul Latrin al Nicolinei, sau în Casa lui Cang de pe Moara de Vînt... (Luca Pițu, La Cafeneaua hermeneutică, București, Nemira
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
avea și o ediție în franceză, la Paris ar exista o mai mare libertate a expresiei și ar fi mai puțin antisemitism. Poate că nu atât democrația (articolul hotărât e o mistificare) merită a fi salutată, cât o frumoasă vitalitate societală. Un punct de echilibru între imperative ale coeziunii și posibilități de secesiune. Între orgoliu național și spiritul descurcăreț individualist. Legea poate fi păcălită, guvernanții disprețuiți, statul luat în derâdere ca fiind în plină descompunere morală, dar societatea continuă să funcționeze
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de la Soros. Poți să faci un "portret robot" al scriitorului român ieșit din comunism? Nu poc. Și cred că fauna scriitoricească posedă atâta varietate încât, înainte de a se apleca asupra ei Mihai Dinu Gheorghiu, sociologul bourdivin al bunurilor simbolice, antropologul societal ori istoricul mentalităților, mai degrabă ar pasiona pe vreun Teophrastos de ocaziu, iute în a alcătui galerii de caractere. Lui Sandu Mușina i-a ieșit un șir de epigrame (unde nu se iartă nici pe sine, darmite pe Blandiana, Mihăieș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scârțâie, tresare, țipă (de durere? de bucurie?). Ciolovecul meșterește în nevindecabil când îi viața o maladie a spiritului, iar Vadimii se visează ca Vlăduți Țepeși. Unii pun botul, neavându-le, sărmanii, cu înțelegerea reprezentativității parțiale și a crescândei complexificări a societalului în periodul prezent. Talibanii or avut o țară pe mână și or dus-o, vitejește, din rahat în supercăcat, neținând seama de interdependența funciară a lumilor. Mă opresc acilea, c-o luai pe arătură. M-a întrebat cineva care ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Orientale, Cetatea Albă adusă la nivelul geometric de la Urbino, Insula Șerpilor gospodărită exemplar, Castelul gotic de la Prundul Bârgăului înălțându-se draculean de vertiginos în preajma Carpaților, Bărăganul colonizându-se cu agricultori olandezi. I tak dalșe. Gândul, gârdemul meu, e să lăsăm societalul românesc să se autoreguleze molcom, pentru că mondializarea va duce greul, bun, rău (adică ne?bun), cum o să fie. Nu vor lipsi entuziasmele, necum rezistențele feroci. Căci de-ajuns unde va fi dus Mutu iapa, și tranșează actualmente Victor Surdu ceapa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Statele Unite 15, 19, 165; Zair 13, 28, 29, 34, 175; Zimbabwe 246 Corupție politică: absență 52; activitate interstițială 13, 16, 34-43, 235, 249; ajutor în caz de dezastru 25; aspecte conceptuale 13-47; avere nejustificată 191; beneficii vezi beneficii; consens intra-societal 19; costuri 24-25, 74-80, 82; definiții 16-22, 76; delapidare 13; dimensiune transnațională / internațională 16, 19, 22, 36, 163-196, 239-248; drept penal 19, 21; economie politică 49-83; elite 36; formarea capitalului 76; fraudă 13; globalizare 22-26, 166; imperfecțiune a pieței 25
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
mai vechi din Idei în Dialog, Horațiu Pepine schița un început de polemică în legătură cu filmul lui Cristian Mungiu 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, reproșând criticii de la noi că a cantonat discuția despre film în zona (fără mare impact societal) a relevanței estetice. Recent, într-o discuție privată, Mungiu a făcut aluzie la același lucru, spunându-mi că se aștepta la o abordare mai cuprinzătoare a filmului său, care să nu excludă implicațiile etice. I-am răspuns oarecum pripit că
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
dezaprobării familiale în legătură cu consumul de droguri Sprijinul părinților cu privire la participarea copiilor la activități de socializare. Prevenirea în școala Școală este un mediu formativ prin excelență, educația formală fiind baza de transmitere a valorilor , atitudinilor, modelelor de comportament dezirabile la nivel societal. De asemenea , școala este un sistem social deschis, influențând și primind influențe de la celelalte sisteme sociale și societate. Din acest motiv, educația pentru sănătate, promovată în mediul școlar a dobândit importantă, în ultimii ani, formând și dezvoltând obișnuințe sănătoase, atitudini
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
nu au traversat frontiera epocii. Societatea Belle Époque s-a dizolvat complet în ceea ce ea avea caracteristic și suntem foarte puțin în măsură să-i înțelegem sensibilitatea. Ioana Pârvulescu a pătruns pe aceste teritoriu de nisipuri mișcătoare al reconstrucției formulei societale cu o sensi- bilitate particulară care s-a imprimat în literatură, în artele plastice etc. Este un fapt tulburător că aceste deformări de limbaj ale unei epoci care a apus demult vehiculează o serie de mărci identitare cu care fiecare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
persoanele normale doar în anumite condiții, în situații unde amenințarea este mai precis conturată. Cu dovezi privind activitatea creierului și moștenirea familială, există șanse pentru stabilirea unui contur biologic al paranoiei. Cercetări mai recente lasă a se înțelege că influențele societale vizează mai ales conținutul paranoiei și mai puțin forma ei, și prin urmare nu pot explica etiologia sa. Teoriile cognitive sugerează că paranoia pare să fie determinată de modalitățile prin care oamenii își explică lucrurile, de felul în care dezvoltă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
pentru cazurile în care această perspectivă poate deveni înșelătoare în demersul analitic. Prin cercetarea problemelor cu care se confruntă statul, Barry Buzan a identificat cinci sectoare ale securității naționale, în funcție de natura amenințărilor. Acestea pot fi de ordin militar, politic, economic, societal sau ecologic. Discuțiile pentru fiecare dintre aceste sectoare sunt foarte numeroase, orice privire atentă descoperind noi și noi implicații, fapt explicat fie și numai prin uriașa diversitate a socialului. În esență, cele cinci sectoare identificate au un rol analitic, urmând
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
există o legătură directă între puterea economică și cea militară a unui stat. O delimitare clară între problematici este, după cum se observă, de multe ori greu de făcut, opțiunea încadrării conceptuale revenind cercetătorului, în funcție de scopurile studiului său. Amenințările din sectorul societal se referă la ceea ce poate afecta identitatea unei comunități oarecare. Dincolo de criteriul folosit, care poate fi de ordin etnic, religios, lingvistic, rasial, cultural etc., elementul fundamental de definire a unei comunități este sentimentul de apartenență al indivizilor la această formulă
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
poate afecta identitatea unei comunități oarecare. Dincolo de criteriul folosit, care poate fi de ordin etnic, religios, lingvistic, rasial, cultural etc., elementul fundamental de definire a unei comunități este sentimentul de apartenență al indivizilor la această formulă de agregare socială. Securitatea societală se poate confrunta cu trei tipuri de amenințări majore, ce pun în pericol existența comunității ca grup social: migrația când un popor este afectat de faptul că un număr semnificativ de străini, eventual cu aceeași identitate, se stabilesc pe teritoriul
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
integraționist (presiune de sus) ori secesionist/ regionalist (presiune de jos). Un al patrulea posibil tip ar fi cel al depopulării prin catastrofe umanitare, naturale, războaie sau politici de exterminare. Condiția ca amenințările de acest gen să fie considerate de ordin societal este ca ele să se refere nu la siguranța indivizilor, ci să privească perpetuarea grupului ca întreg. Comunitățile pot reacționa la amenințări printr-o varietate de mijloace, de ordin cultural (promovarea propriilor elemente și/sau excluderea elementelor considerate străine), economice
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
a fost cazul Uniunii Sovietice. Victime ale unor amenințări economice pot fi firme, economii naționale sau stabilitatea unor sisteme chiar mai largi de exemplu, crizele financiare, care se pot propaga cu viteză în întreaga lume. Termenul de referință al amenințărilor societale sunt colectivitățile ce dezvoltă un sentiment identitar, indiferent de natura legăturii etnicitatea, religia etc. Securitatea ecologică are și ea o sferă de cuprindere foarte largă, de la supraviețuirea unor specii amenințate până la păstrarea biosferei. Diferitele sectoare ale securității pot interacționa în
Extinderea conceptului de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1518]
-
emisie zilnice în creștere. Astfel, audiența Europei Libere a devenit net superioară celei a altor posturi de radio occidentale (Voice of America, BBC, Radio France Internationale ). în cazul României, această audiență a crescut pe măsură ce regimul Ceaușescu întărea metodele de control societal și ataca ultimele spații de libertate, pe măsură ce societatea românească se vedea tot mai izolată, nu numai față de Occident, ci și față de vecinii din țările frățești, pe măsură ce creștea mizeria materială și spirituală și se intensificau propaganda și dezinformarea. În cursul ultimului
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Finer, 1970). Astfel, la un pol avem tipul ideal de guvernământ, „Statul Puternic” În era „Marii Guvernări” (Pierre și Peters, 2000, p. 25), iar la celălalt pol avem tipul ideal de guvernanță, care constă Într-o rețea de actori coordonați societal și care se autoorganizează (Schout și Jordan, 2005). Aceste rețele sunt considerate nu doar ca influențând politicile guvernamentale, ci preluându-i acestuia din urmă atribuțiile (Stoker, 1998, p. 23). Conform lui Eberlein și Kerwer (2004, p. 136), putem distinge cel
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]