1,301 matches
-
cetățenie circumscrisă unui anumit tip de societate, În interiorul căreia produce discurs și Învață practici sociale și profesionale și la care-și articulează activitatea cognitivă. Acest tip de gândire are o logică, dar aceasta este individualizată, particulară, situată social, circumscrisă contextului sociocultural, grupului, spațiului, lui aici și acum, comunității În care se utilizează. Purtătorul gândirii științifice, dacă vrea să fie ascultat, trebuie să-și adapteze deci comunicarea regulilor locale, valorilor și ideologiei care domină câmpul social. Conceptul are o istorie inedită. Psihologul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale În care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează Împreună un cadru sociocultural specific, prelucrat și incorporat de membrii unei comunități. Achiziționăm capital cultural, scrie sociologul Pierre Bourdieu, de la familie, școală, din mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat Într-o „baie culturală”, Înconjurat de stimuli specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care primesc ajutoare sociale beau toată luna pe datorie, la bufet, neavând cu ce plăti și fiind notați Într-o condicuță. Când vine ajutorul social, plătesc datoria și pot continua. Doctorul Covic crede că alcoolismul este consecința sărăciei materiale și socioculturale. Oamenii n-au repere, nu văd remedii, sunt descurajați. Și pelagra a fost o boală a sărăciei, și malaria o boală a mizeriei economice și sociale, dar au fost Învinse. Dacă vrem cu adevărat, se poate. Dar avansul alcoolismului nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
spunea că esența umană rezultă din ansamblul relațiilor sociale. În traducere liberă, cum de altfel se și găsește Într-un cunoscut dicționar de psihologie, socialul este „transplantat” În individ, acesta devine purtător al esenței „zămislite” În afara sa, Într-un cadru sociocultural croit de alții. De o vreme, privind cu atenție la fenomenul sociocultural care dă năvală peste noi, prin micul ecran, pe stradă, În sălile universității, Încep să acord credit teoriei pe care o credeam Închisă. Suntem Învăluiți de o „cultură
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cum de altfel se și găsește Într-un cunoscut dicționar de psihologie, socialul este „transplantat” În individ, acesta devine purtător al esenței „zămislite” În afara sa, Într-un cadru sociocultural croit de alții. De o vreme, privind cu atenție la fenomenul sociocultural care dă năvală peste noi, prin micul ecran, pe stradă, În sălile universității, Încep să acord credit teoriei pe care o credeam Închisă. Suntem Învăluiți de o „cultură” agresivă, simplificatoare, redusă la câțiva stimuli expresivi, care Înhață intelectul și-i
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
concertul unui cunoscut interpret. Lume rafinată, consumatoare de produs cultural superior, nu lume de pe stradă. televiziunile distribuie zilnic acest tip de comentariu-discurs, lansat de vedete, staruri, starlete, formatori, oameni ai ecranului sau cum s-or mai fi chemând. Acesta e socioculturalul care ne Învăluie și ne modelează. (23.02.2009) Efectul Lucifer Philip Zimbardo este un psihosociolog american care și-a câștigat notorietatea În calitate de expert În analiza abuzurilor și torturilor din Închisori. A devenit celebru după ce a inițiat „experimentul Stanford”, un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
aceeași Moldovă atemporală, la secțiunea „transprutia”, se scrie că acolo „se produc paradoxuri istorice și culturale În fiece clipă, se Întemeiază o istorie anormală, bizară, se duce o existență la limită; te oripilează anomaliile care constituie o prodigioasă materie primă socioculturală și care se desfac firesc și fără jenă la tot pasul”. Ei, tinerii basarabeni, au „sentimentul pierderii, al amenințării că ți se poate lua ceva prețios cu brutalitate, fără nici o explicație logică”. Un tânăr capabil, care a făcut un doctorat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care o singularizează. Știind mai bine zona Ungureni, eu pot aduce mărturii ca descoperirile arheologice de la Mândrești, Universitatea Populară de la Ungureni sau viața la curțile din tăutești-Borzești, un conac În care boierii luminați din familia Romano au animat o viață socioculturală semnificativă. Dar, pe lângă această istorie, viața În localitățile de pe Jijia a produs destine personale, evoluții semnificative, realizări deosebite, ca cele Înfățișate mai sus. Dacă ne gândim că cei din acest colț de țară s-au născut Într-un spațiu social
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
adep?i, mai ales �n ultima parte a secolului al XIX-lea ?i la �nceputul secolului XX: de exemplu, ?tefan Zeletin (1882-1934) care luptă pentru ascensiunea burgheziei liberale, Spiru Haret (1851-1912) care vedea �n �nv???m�nt fundamentul dezvolt?rîi socioculturale ?i economice a ??rîi, dar s-a preocupat ?i de analiză chestiei ??r?ne?ți, a crizei biserice?ți etc. El a scris tratatul de Mecanic? social? (ap?rut la Paris, �n anul 1910) �n care societatea apare că o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
zboaie mondiale au fost obligă?i s?-?i precizeze op?iunile ideologice. O parte a acceptat apropierea de �marxism-leninism�, nutrind speran?a c? astfel vor putea s? continue s? fac? sociologie. Treptat sociologii au fost �excomunica?i� din via?a sociocultural? a ??rîi, dar sociologia n-a disp?rut, totu?i, din c�mpul investiga?iei sociale (?ț. Costea, op. cît., p. 317). �n 1965, Nicolae Ceau?escu accepta că sociologia s? fie reintrodus? �n �nv???m�ntul superior. Au fost
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntuirea na?iei� nu se �realizeaz?� doar prin modele �nchegate ?i scenarii, dar desigur c? nici f?r? ele. Sociologia poate �ntemeia ac?iunea. Cercet?rile f?cute dup? 1990 s-au str?duit s? eviden?ieze particularit??ile ariilor socioculturale, evolu?ia demografic?, schimb?rile din via?a familiei, locul femeii �n societate, alegerile, fenomenul migratoriu etc. Sociologii constat? c? �se ?ție� ce avem de f?cut: s? alegem reprezentan?i responsabili, s? sanc?ion?m pe cei ce au
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
utilizarea testelor și metodelor cunoscute, inclusiv procedeul testelor, cel mai eficient procedeu didactic fiind în optica sa metoda fișelor individuale. Prin aceasta din urmă, copilul poate fi investigat în intimitatea sa profundă, în locația sa ambientală, în proximitatea mediului său sociocultural. Cei trei factori care concură la formarea personalității umane - ereditatea, mediul natural și social, educația prin cultură, nu sunt considerați imuabili, fiecare dintre ei influențând într-o măsură sau alta devenirea paideutică a copilului sau tânărului. Pedagogul bucureștean a militat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
nu își propune să explice cele trei abordări, iar cititorul poate apela la alte surse pentru o prezentare a principalelor abordări biologice (vezi Bremner et al., 1999), a modelelor psihologice (vezi Foa și Rothbaum, 1998) și a elementelor de ordin sociocultural (vezi Kleber et al., 1995). Yehuda (1999) propune un studiu al factorilor de risc și de vulnerabilitate asociați cu SSPT. Factorii de vulnerabilitate se manifestă în trei arii principale: pretraumatică, peritraumatică și posttraumatică. În ceea ce privește factorii de vulnerabilitate pretraumatică, studiile care
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
necăsătorite (Kessler et al., 1999b). În prezent, există argumente clare că femeile sînt mai vulnerabile la SSPT decît bărbații în urma expunerii la o traumă (Breslau et al., 1997). Există multe explicații potențiale pentru această descoperire, din perspective biologice, psihologice și socioculturale. Dacă, în parte, rezultatele pot fi atribuite reticenței bărbaților de a raporta simptomele, faptul ar putea reprezenta și o variabilă a tipului de traumă. Argumentele neștiințifice sugerează că femeile au mai multe șanse decît bărbații de a deveni victimele violenței
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
poate fi cultivată dacă nu i se cunosc condițiile care-i favorizează dezvoltarea! Cred că Alain a putut ajunge la "părerile" sale asupra educației datorită mediului școlar în care a profesat: elevi riguros selecționați, proveniți cum spunem astăzi din medii socioculturale favorizate, elevi care, știind ce vor, erau motivați de un profesor bine pregătit și exigent. (Pe de altă parte, Alain era departe de a nu ști să stimuleze interesul!) Unor astfel de elevi le rămînea numai să-și facă... datoria
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un anumit gen de reproducție socială. Pornindu-se de la concluziile cercetărilor lui Bernstein, în practica școlară din anii '60 a unor țări (Anglia, S.U.A., Franța) s-au încercat unele soluții de compensare a "dezavantajelor culturale" ale copiilor proveniți din medii socioculturale defavorizate (11, apud 10, p. 18). Astfel, s-au întocmit programe de "intervenție" pentru copiii preșcolari sau din primele clase ale școlii primare, care să ofere o instrucție menită să-i apropie de codul elaborat. Nemulțumit de o astfel de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de semne ce aparțin unor coduri specifice. în heraldică - un fel scriere picturală, „calitățile iconice care leagă formele vizuale de semnificațiile lor tind a fi atenuate", adică au devenit treptat simbolice, „din pricina ajustării generale a formelor vizuale la alt sistem sociocultural subiacent, pentru care cel dintîi constituie un cod de comunicare”. „Iconicitatea e ... o chestiune de grad", iar „simbolizarea ... este supozabilă ca o chestiune de grad (calitativ) continuu" , este saltul către un plan ontic superior, trecerea la „raționalitatea semnificantă” . Simbolul este
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Porumbescu-Vaida la Suceava, unde, până în 1970, duce o rodnică muncă de proiectare și de definire a propriilor poziții teoretice în domeniul arhitecturii. Participă în această perioadă la foarte multe proiecte, de la studii teritoriale, sistematizarea municipiului Suceava, la proiectarea unor obiective socioculturale de primă importanță, care îi vor oferi prilejul de a-și expune direct concepțiile despre spațiul arhitectural, legăturile sale cu tradiția românească în arhitectură, căutările și pozițiile în materie de plastică arhitecturală derivate din aceste concepții. Casa de cultură și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
conțin multe tușe excentrice și, de obicei, sînt la zi în ceea ce privește reprezentarea violenței și a sexualității), dar atmosfera lor are ceva din atmosfera de sub un clopot de sticlă. Vechile noir-uri, ca și vechile comedii sofisticate sînt produsele unui anumit climat sociocultural, ale unui anumit moment din istoria mentalităților ; de-acolo își trag seva. Un Millers Crossing și un Hudsucker Proxy nu au cum să aibă aceeași sevă, iar Coenii rareori au îndrăznit să înmoaie vechile tipologii și convenții în niște
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ii aparțineau. Pe de altă parte minorități cu nivel economic superior cer legi protecționiste ca În exemplul țărilor africane dominate de albi sau În zonele europene care au aparținut fostelor imperii. Este evident că nu diversitatea etnoculturală este generatoarea decalajelor socioculturale ci concepțiile politice declanșează disarmonii și stări conflictuale. Mondializarea problemelor de ecologie, transport, producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice după căderea cortinei de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ale acestora: ete, iete, iote, oite, uiche, uie, ute. Cele două prototipuri de prezentative (având etimologie și sferă de utilizare diferite 15) au evoluat, în timp, de la complementaritate în distribuția contextuală (divergență de context și convergență în uz) la complementaritate socioculturală (utilizate în contexte asemănătoare, cu grade diferite de formalitate). Formele în discuție au o etimologie clară, care se impune să fie luată în seamă pentru a explica procesul tendinței spre modificare a valorilor pragmatice sub influența uzului. 3.1.2
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
prin dezvoltarea, în timp, a unor valori secundare, relevante pragmatic). Spre deosebire de iată (în varianta regională), uite este utilizat în comunicarea orală în toate regiunile românești și în toate registrele limbii vorbite. Utilitatea lui practică, imediată, îi conferă neutralitate sub aspect sociocultural 22. Totuși, pentru varianta "politicoasă", prezentativul conversațional a dezvoltat forma uitați: A: Cum dracu l-or băgat ăștia? Uitați ce-au făcut aicea! (IVLRA: 118). Uite poartă obligatoriu accent și ocupă, în raport cu funcția îndeplinită, o poziție inițială, mediană sau finală
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
mai multe consecințe: pe de-o parte realizază o apropiere mai mare a formațiunii în discuție de clasa lexico-gramaticală a verbului și, pe de altă parte, contribuie la întărirea "tipului imperativ" în sistemul limbii actuale. Utilizarea, din nevoia de adaptare socioculturală la contexte formale, a formelor cu desinențe de plural a formațiunilor investigate (uitați, haideți, stați) are aceeași consecință, de apropiere a elementelor în discuție de clasa verbului. (d) Prin utilizare repetată, cu anumite valori, în contexte identice, unele formațiuni tind
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale, centrate pe o anumită sarcină. Disciplinele sociologice explorează vastul continent al condițiilor sociale ale educației, modul în care educația se integrează în societate, contribuie la inte grarea socioculturală a indivizilor educați și face acest lucru într-o gamă foarte diversă de perspective teroretice, conceptuale și de viziune. Nu există practic nici o mare școală din istoria acestei discipline care să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
nuanțat al lui Basil Bernstein. La rîndul său, antropologia culturii și/sau educației se ocupă îndeosebi de procesul de transmitere culturală ca atare, de la mecanismele acestuia la criteriile de selecție ale conținuturilor selectate, încercînd să descifreze cum în diferite comunități socioculturale are loc același lucru, construcția „omului ca ființă culturală” (Antonesei, 1996). Dar educația mai este studiată și de disciplinele economice - de la economia generală la studiile recente despre human capital și despre rolul investițiilor în educație există o explozie de studii
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]