5,527 matches
-
dezvoltării comunității sociologice. Sesiunile pe specialități/teme sunt și mai rare sau închise în instituții și de amploare încă modestă. - Reviste naționale și ale instituțiilor există, dar participarea este încă limitată și de calitate modestă. Circulația lor este redusă. - Asociația sociologilor din România, după o lansare entuziastă, are o activitate la nivelul minim de „subzistență”. Simptomul îngrijorător este participarea. Comparativ cu participarea la primul congres din 1991, la ultimul congres, deși important ca reprezentare zonală, a fost modestă. b. Coagularea comunicațională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ușurință că trimiterile bibliografice românești sunt marginale. Nu cred că doar calitatea ei este explicația, ci și o anumită dependență excesivă de „modele sociologice” din Occident. Nu ne luăm în serios, nici pozitiv, prin valorificare, nici critic. Izolarea comunicațională a sociologilor este îngrijorător accentuată. Comunitatea sociologilor români este vital fundată pe comunicarea profesională, iar aceasta este dramatic scăzută. Literatura noastră dă impresia de monologuri ale surzilor. Nu avem discuții publice pe problemele esențiale ale societății românești, dar și ale sociologiei noastre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sunt marginale. Nu cred că doar calitatea ei este explicația, ci și o anumită dependență excesivă de „modele sociologice” din Occident. Nu ne luăm în serios, nici pozitiv, prin valorificare, nici critic. Izolarea comunicațională a sociologilor este îngrijorător accentuată. Comunitatea sociologilor români este vital fundată pe comunicarea profesională, iar aceasta este dramatic scăzută. Literatura noastră dă impresia de monologuri ale surzilor. Nu avem discuții publice pe problemele esențiale ale societății românești, dar și ale sociologiei noastre. 2. Inflația de publicații. Nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este dramatic scăzută. Literatura noastră dă impresia de monologuri ale surzilor. Nu avem discuții publice pe problemele esențiale ale societății românești, dar și ale sociologiei noastre. 2. Inflația de publicații. Nu există o statistică a numărului de pagini publicate pe sociolog activ. Impresia mea este că sociologul român cercetător publică de cel puțin 2-3 ori mai mult (mai multe cărți, studii, articole, manuale) decât colegii noștri din Occident. Publicarea excesivă poate fi însă estimată dacă luăm în considerare rapoartele anuale ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
impresia de monologuri ale surzilor. Nu avem discuții publice pe problemele esențiale ale societății românești, dar și ale sociologiei noastre. 2. Inflația de publicații. Nu există o statistică a numărului de pagini publicate pe sociolog activ. Impresia mea este că sociologul român cercetător publică de cel puțin 2-3 ori mai mult (mai multe cărți, studii, articole, manuale) decât colegii noștri din Occident. Publicarea excesivă poate fi însă estimată dacă luăm în considerare rapoartele anuale ale institutelor de cercetare și ale cadrelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
care candidează pentru posturile de conferențiar și profesor. Un institut declară zeci de mii de pagini publicate în fiecare an. Un profesor raportează frecvent 5-10 cărți și manuale, și multe zeci de studii. Pentru a obține titlul de profesor, un sociolog trebuie „în ultimii 5” ani să publice încă cel puțin o carte și 7 studii în reviste, la care, dacă nu publică într-o revistă occidentală, încă 6 studii în reviste științifice românești drept „pedeapsă”. Deci în 5 ani (250
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
În total, în cursul vieții, un cadru universitar sau cercetător se așteaptă să publice spre 5.000 de pagini de studii de tip științific. Nu mai adăugăm și rapoartele de cercetare, articolele, materiale didactice. Este o estimare exagerată? În Occident, sociologii de prestigiu care publică 4-5 cărți sunt excepții. Numărul de studii în reviste de specialitate rar ajung la 20-25. O probă a deprecierii calității/neîncrederii în publicistica românească este explozia de manuale. Fiecare profesor își face propriul manual pentru că nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că a produce un manual bun este o mare performanță și trebuie apreciată. Și manualele proaste „pedepsite”, nu punctate. Inflația publicistică are două efecte destructive pentru coagularea comunității științifice. Primul efect: scăderea calității publicațiilor. Al doilea efect, mai puțin vizibil: sociologii români se citesc reciproc foarte puțin. S-a dezvoltat o percepție negativă a publicațiilor românești. Din acest motiv efectul este dezastruos asupra coagulării comunității științifice. Este un efect detectabil al însingurării sociologilor români. Ai impresia că nu există o comunitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
calității publicațiilor. Al doilea efect, mai puțin vizibil: sociologii români se citesc reciproc foarte puțin. S-a dezvoltat o percepție negativă a publicațiilor românești. Din acest motiv efectul este dezastruos asupra coagulării comunității științifice. Este un efect detectabil al însingurării sociologilor români. Ai impresia că nu există o comunitate a sociologilor români, ci noi părem a fi apendici marginali ai comunităților occidentale. Indiferența față de publicațiile interne are mai multe cauze. O cauză este, indiscutabil, calitatea scăzută a multor lucrări. Cred însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se citesc reciproc foarte puțin. S-a dezvoltat o percepție negativă a publicațiilor românești. Din acest motiv efectul este dezastruos asupra coagulării comunității științifice. Este un efect detectabil al însingurării sociologilor români. Ai impresia că nu există o comunitate a sociologilor români, ci noi părem a fi apendici marginali ai comunităților occidentale. Indiferența față de publicațiile interne are mai multe cauze. O cauză este, indiscutabil, calitatea scăzută a multor lucrări. Cred însă că un factor explicativ al indiferenței reciproce, mult mai important
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sociologia se predă poate doar în 1-2% dintre clasele liceale. Componenta „sociologică” a altor discipline este practic inexistentă. Acest lucru este un deficit major al programei de învățământ preuniversitar. Totodată este, să recunoaștem, un eșec necorectat al Asociației noastre a sociologilor. În toate facultățile din lume, în forme diferite, sociologia este cuprinsă oarecum obligatoriu. Chiar înainte de 1990 sociologia se preda în multe facultăți. După 1989 predarea universitară a sociologiei nu numai că nu s-a extins, dar chiar s-a restrâns
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe teme sociale sunt o excepție. Nu există o revistă cu tematică socială pentru publicul larg. Doar asistența socială a reușit să facă o asemenea revistă. În celelalte reviste și ziare studiile pe teme sociale, făcute calificat sociologic, sunt rare. Sociologii sunt slab prezenți în publicistică. Ceea ce scriu aici poate părea a conține autocritici prea severe. Posibil. Cred că este însă momentul să ne îndreptăm atenția asupra situației sociologiei noastre și asupra direcțiilor ei de dezvoltare. Dezvoltările spectaculoase ale sociologiei au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că peste 51% dintre elevi urmăresc cu regularitate publicitatea TV (reacțiile și aprecierile fiind, este drept, destul de diverse). Specialiștii în marketingul publicitar oferă indicații pentru construirea mesajelor publicitare după metoda „segmentării publicului”, în categorii denumite metaforic de un semiolog și sociolog francez, Jean-Luc Excousseau (2005), prin neologisme precum „cocos” (peste 64 ani, generația „a avea și a fi mai mult”, iubesc luxul, fiind dominați de un imaginar ostentativ); „lobos” (burghezi boemi, 38-63 de ani, care cumpără pentru a-și „marca diferența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
programe și emisiuni, având astfel acces la o importantă sursă de informare. De aceea, mass-media este considerată un sistem de informații accesibil majorității indivizilor. Informațiile instrumentale: Profitând de o grevă de câteva luni prin anii ’40 a ziariștilor din New York, sociologul B. Berelson a urmărit reacțiile publicului, obligat să facă apel la programele radio pentru a obține informațiile dorite. În studiul Ce înseamnă lipsa ziarelor, el a precizat că cititorii nu deplângeau atât absența informațiilor generale, cât pe aceea a datelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
educației sunt factori care afectează grav procesul de constituire a clasei noastre mijlocii. Pe termen lung, inegalitățile de șanse de acces la educație conduc la restrângerea semnificativă a „frontierelor” și conținutului clasei mijlocii din România. În studiile asupra claselor sociale, sociologii români evidențiază faptul că delimitarea și definirea „frontierelor” și a conținutului fiecărei clase sociale în parte este un proces dificil. Dacă la nivelul societăților occidentale situația este relativ simplă, dat fiind faptul că există o relație puternică între educație, ocupație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
loc de muncă și factor de ascensiune socială. Dacă în ceea ce privește noțiunea de clasă de mijloc nu dispunem până în momentul de față, de o definiție unanim acceptată, în ciuda numeroaselor lucrări, studii și cercetări în domeniu și a eforturilor considerabile ale autorilor, sociologii au totuși un punct de vedere comun: conținutul și „frontierele” clasei de mijloc de astăzi sunt foarte diferite de cele ale clasei de mijloc din trecut. Diferențele sunt atât de ordin cantitativ - restrângerea sau extinderea clasei de mijloc -, cât și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aptitudini pe care le atestă, diplomele școlare înseamnă și șanse de a accede la diferite niveluri din ierarhia socială. În prezent, analiza relației dintre educație și structură socială în general și clasa de mijloc în particular, a revenit în atenția sociologilor datorită accentuării decalajului dintre evoluția ierahiei educaționale și a celei sociale. Sociologii, și nu numai, apreciază că, în ultimele decenii, a avut loc o creștere considerabilă a nivelului de educație al populației. În societățile occidentale, 70-80% dintr-o generație finalizează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
clase de mijloc care-și văd astfel reduse șansele de a-și menține pozițiile sociale ocupate de părinții lor. Viitorul noii clase de mijloc și, în consecință, al unei părți importante din clasa de mijloc occidentală,â pare, în opinia sociologilor, incert (Chauvel, 1998). Lucări recente asupra relației dintre educație și structura de clasă insistă pe necesitatea evaluării efectelor și consecințelor creșterii nivelului de educație al populației asupra sentimentului de apartenență la o clasă socială, a modului în care pot să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
calitative sunt analizate, în general, numai în contexte particulare. - Analiza cantitativă a cunoscut o dezvoltare majoră în ultimele decenii, mai ales după explozia puterii de calcul și a disponibilității calculatoarelor personale. La ora actuală, aproape că nu ne putem numi sociologi dacă nu cunoaștem SPSS și ce înseamnă o bază de date. Analiza cantitativă a trecut peste limitele percepute ale analizei comparative. Oricât de subiectivi am fi, un procent este un procent; apoi, dacă reușim să culegem suficiente date, aplicând o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
chiar aceasta. Pentru situații complicate, cu multe cauze, programele de computer găsesc soluții mult mai rapid și mai corect. Critici ale abordării binare. Deschiderea metodei către mulțimile vagi Încă de la inventarea ei, metoda comparativă a fost aplicată de toți marii sociologi. Fără excepție, orice sociolog care dorește să studieze o persoană, un grup, o comunitate ori o societate simte o nevoie aproape irezistibilă să compare. În Etica protestantă și spiritul capitalismului, Weber (2003) a utilizat metoda diferenței: dacă o combinație cauzală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
complicate, cu multe cauze, programele de computer găsesc soluții mult mai rapid și mai corect. Critici ale abordării binare. Deschiderea metodei către mulțimile vagi Încă de la inventarea ei, metoda comparativă a fost aplicată de toți marii sociologi. Fără excepție, orice sociolog care dorește să studieze o persoană, un grup, o comunitate ori o societate simte o nevoie aproape irezistibilă să compare. În Etica protestantă și spiritul capitalismului, Weber (2003) a utilizat metoda diferenței: dacă o combinație cauzală duce la producerea unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de lirism. Aș generaliza acest exemplu: lirismul se referă la atitudinea unei persoane care are un sentiment de atașament profund față de o persoană, situație sau idee, dar care nu prea poate explica satisfăcător de ce are un asemenea sentiment. Și nouă sociologilor adesea ne plac unele idei. Descoperirile în sociologie pornesc de regulă de la teme față de care avem un sentiment puternic. Și nimic nu este rău în aceasta. Și profesorului Sandu i-a plăcut ideea că expunerea, în diferite forme, la experiența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asupra mentalității și comportamentului. Atracției inițiale pentru idee i se poate asocia termenul de lirism. Pasul următor făcut de profesorul Sandu a fost să scrie, pe baza acestei idei, un studiu sociologic. În sociologie însă lirismul nu are ce căuta. Sociologul trebuie să transforme lirismul inițial într-o ipoteză. Deci ideea formulată mai sus a devenit ipoteza studiului. Dacă este absurd să-i ceri lui Ionel să-ți răspundă de ce s-a îndrăgostit de Ionela, în știință, când cineva emite o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și a doua. Termenul de cale este asociat cu termenul de alternativă: dacă o iei pe o cale, logic nu poți să o iei și pe o altă cale. Care sunt celelalte două căi? Formularea a devenit celebră de la un sociolog englez, consilier al lui Blaire, și lansată în limbajul politic: față de calea comunistă și de cea capitalistă, el a lansat programul unei construcții sociale alternative, cea de a treia cale. Care sunt primele două căi ale tranziției, față de care contactul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și în contextul istoric prezent al României? În contextul globalizării, al integrării în Uniunea Europeană, al schimbărilor sociale provocate de apariția Internetului și a telefoniei mobile, ce se întâmplă cu generația tânără și cu celelalte generații? Iată câteva întrebări provocatoare adresate sociologilor, la care nu putem răspunde fără a face apel la teoriile cu privire la generație și vârsta socială. În acest context, iată importanța prezenței acestui capitol în lucrarea de sociologie a profesorului Schifirneț, un capitol pe care, așa cum spuneam, nu îl găsim
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]