2,462 matches
-
în casă”. --Și ce durere avea acest Gheorghie. --Copilul în casă se însurase, iar soacra “i-au giuruit câtăva zestre întru carea și o dugheană în Cizmărie”. Cumnații lui însă “întorc ca să-i ia dugheana” pentru faptul că tatăl lor - socrul lui Gheorghie - “au rămas dator cu 15 lei și ei nu au cu ce plăti”. Mitropolitul spune mai departe: “Noi așea le-am curmat: zestre și dugheana ce s-au dat... să fie dată... iar pentru datorie... (soacra) 5 lei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și încredințatu zapis al nostru la mâna dumisale giupânului hagi Lohan neguțitoriu din Iași...că noi...i-am vândutu...o casă și o dugheană cu șopron șindilitu...ce iaste...lângă mănăstire Bărboiul, în armenime,...care locu...au fostu cumpăratu de socrul meu Necula țigan și ne-au rămas noî de dzestre și cu multe giudecăți l-am scos...de la ficiorii lui Postolachi țigan potcovariu precum mai pe largu arată cărțile de giudecată de la dumnealor boiarii cei mari și cu anafura cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
slujbă, iar astăzi slujește domniei mele. De aceea, și noi,...l-am miluit...și i-am dat...un loc de casă, cu case gata și cu pivniță de piatră, pe Ulița Mare, care acel loc a fost mai înainte...cumpărătură socrului domniei mele Coste Băcioc vornic; și casele, au ars de câteva ori, iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, îți place, fiule? Întâi aș vrea să spun că am aflat un lucru nou. Și anume că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
domniei mele Coste Băcioc vornic; și casele, au ars de câteva ori, iar domnia mea am făcut iarăși case pe acel loc”. Ei, îți place, fiule? Întâi aș vrea să spun că am aflat un lucru nou. Și anume că socrul lui Vasile Lupu vodă era Coste Băcioc vornicul. Apoi aș spune că este o frumoasă răsplată pentru Toderașco mare logofăt. Din câte îmi amintesc, însă, au fost și case câștigate în urma unei datorii neplătite la timp de datornic. Știu la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Deci mergînd noi acolo, am strînsu oameni buni megieși, și i-am cetit și zapisele. Și s-au aflat un Toma săiman di Curtea gospod, om bătrîn ca de 70 ani, carăle dzise c-au crescut de mic Sandului băcal, socrul lui Constantin Cojocea, ș-au luat cu sufletul lui pe unde au fostu gardul ogrăzii acestui loc, și pe unde au arătat acest Toma siman (seimen=soldat folosit pentru garda curții domnești) am pus de au cercat și s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Golia. După aceea „Macarie egumenul și cu tot soborul... (spun că) am vîndut...acele opt dughene Paraschivei ce-au fostu cămănar...Iar acmu,...Cârstea vamășul cel mare, fratele măriei sale domnul nostru Duca vodă,...n-au vrut să-și lase moșia socru-său,...să fie vîndută altor oameni streini,...s-au tocmit cu Paraschiva...și i-au întorsu banii... Iar noi, egumenul Macarie și cu tot săborul...cu banii aciia carii am luat...am dat de-am cumpărat loc iar sfintei mănăstiri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
albastru. Cox avusese cinci prietene de la Vassar în același timp, dar a ales-o pe Lucille drept soție. A fost marea lovitură dată campusului sau, cel puțin, așa m-a informat ea. Ademenitorul soț al lui Lucille, adică viitorul meu socru, s-a dovedit a fi la fel de infidel pe cât a fost de plin de succes (în ambele departamente, s-a descurcat magistral). Dar, din câte știu, pe Lucille n-au deranjat-o niciodată flagrantele devieri de la drumul cel drept ale soțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
activ în exces... dirijând bucătăreasa, aranjând scaunul soției, mângâind mâna mamei, zâmbind surorii și fratelui, grijuliu să umple tăcerea cu vorbe și gesturi, perorând voios și competent despre viitorul său serviciu la reputatul industriaș neamț al Brașovului care îi devenise socru, despre mobilarea locuinței, un întreg etaj cedat tinerilor căsătoriți din familia marelui Friedrich Wolf, dar și despre evoluția războiului și comentariile postului de radio Londra, despre speculă și legea marțială și legile rasiale și bizantinismul poliției secrete și cumplitele ierni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rezolve. Ce ușurare. Tania trage aer în piept. — Îmi făceam griji în privința asta. —Văd niște intervenții din partea rudelor lui, zic. Chiar așa, se strâmbă Tania. Dar, cum spuneam, toate problemele se vor rezolva de la sine. — Chiar ai avut probleme cu socrii tăi? se bagă Lydia deodată în discuție. E încă foarte tânără, așa că probabil nu are experiențe legate de planuri de nuntă de coșmar. Eu, pe de altă parte, știu exact cât de stresant poate fi. Am trecut prin porcăria asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
îneca. S-a întins până la piatră și a ieșit din apă. Însă la nuntă e supusă. E purtată într-o lectică și e înfășurată în mătase roșie, ca un cadou de Anul Nou. Asta pentru a le face pe plac socrilor. Aceștia nu zâmbesc. Yunhe bănuiește că bunicul ei a dat bani ca să-l facă pe domnul Fei să o ceară de nevastă. Acum, e pe cont propriu în calitate de soție și de noră. Se simte ciudat și nepregătită pentru rol. Prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
acum unde să stea și un bărbat care să-i plătească facturile. Energia ei se reface. E gata să-și ia din nou viața în mâini. Nu se consultă cu soțul ei. Îl consideră un decor în spectacolul vieții ei. Socrii se plâng de ea și ăsta devine pretextul ei. Nu am de gând să stau acolo unde mama ta vrea să-mi lege din nou picioarele, zice ea. Soțul se bagă între cele două femei și încearcă să negocieze. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
se sufocă. Începe să tușească. Fiica ia o cană cu apă și i-o oferă mamei. Nu ai inimă! Mama o împinge la o parte și țipă, lovindu-se în piept: Nu ai inimă! Nu mi i-ai prezentat pe socri. Cine sunt? Fiica nu dă nici-un răspuns. Nah! Nu am de gând să-ți răspund la întrebare, când știu că o să mă insulți. Ei bine, atunci o să trebuiască să pun la cale un protest la nunta ta. N-o să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
intervenție solidă nu va ieși nimic”. Deci nu era vorba despre situația de la serviciu a ginerelui, ci despre cariera prietenului tău! — Nu. Sau da, Într-o anumită măsură. Doar că, dacă ar fi adevărat ce spuneau ei, că, sprijinind cariera socrului, rezolvi și problema ginerelui, situațiile de familie și cele de serviciu sunt legate. Îți repet argumentarea lor, care pe mine nu prea m-a convins. Ei susțineau că simpla avansare a lui Cristian va fi un semn de normalizare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
același chip bonom, patern, de contabil de GAS pe care Îl știe din copilărie. Capitolul 29 Vizitatorul nocturn —...Bieții de ei mă așteptau cu masa pusă În antreul care fusese camera fiicei lor. Cum ea se căsătorise și stătea cu socrii, transformaseră antreul În birou-sufragerie-living. Considerau asta drept o mare șansă de confort, deși căsătoria fiicei le adusese grijile despre care ți-am povestit. A trebuit să fac iar față salatei de boeuf, care mi s-a oferit peste tot acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
strigaț’ fa, să vie! Nevasta și nurorile lui Maxim strigă, chiuie, țipă ascuțit, ca druștele, fâlfâie din basmale. Nora oacheșă, drăcoasa de Ileana, s-a suit cu un picior pe butucul unei roți, cu o mână se ține de cămeșa socrului, cu cealaltă arată ceva - nu văd ce - oricum, ceva spre față, ceva de jos. - Ghiorghițăăăă! Da vină, măi, odată! Că te-aștept cu masa-pusăăăă! Și arată iar spre jos-față. Știu: Gheorghiță e omul ei, băiatul lui Maxim, prins de Cedare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
astupăm aicea, la iazu nos’! - Duceț’ voi lopețile - noi le-om aduce... - Așă-i! Astupaț’ voi, că peștele l-om face pe din două... - Așa-am făcut anțărț, noi ne-am opintit la lopeț’, pi din două-ai făcut peștele cu socru-tău - la prins, nu la astupat! - Ș’ dac-am schimba? Anțărț ați astupat voi ș-am prins noi - hai amu s’ prindem noi și s’astupaț voi... Râsete groase, Îngroșate de ploaie. Deci, s-a rupt și-al nostru, iazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
era convins că fusesem trimis cu misiune, de la Moscova... La post trebuia să mă prezint, săptămânal, timp de două luni - el m-a chemat, În continuare, până la plecarea În refugiu; când să mă duc la mama, la Ciocâlteni, apoi la socri, la Chiștelnița, Întâi m-a amânat; apoi m-a... Însoțit - pe cheltuiala mea - că, cică așa avea ordin verbal. Verifică-l, ordinul acela, apără-te, dacă ai cu ce... Când punea mâna pe câte un parașutist, mă chema la Vatici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ei, nici unul dintre ei n-a putut să se împace cu gândul să vândă casa, pentru că toate amintirile lor cu Caitlin au legătură cu locul ăsta. Apoi bărbatul a apăsat de mai multe ori pe claxon, ca să-i anunțe pe socrii c-au ajuns. Susan s-a dat jos din mașină și s-a apucat să desfacă curelele de protecție ale scăunelului din spate, în care fusese instalată Milly. Femeia era adâncită în gânduri. Nu contează câte realizezi în viață, cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ocazia logodnei, ba chiar îi croșetează nu știu ce ăstuia mic! Ce mama naibii! Deci eu sunt singura amărâtă de pe-aici? a sărit Julia cu inimitabila ei concizie. Fiul vitreg și de coșmar al Fionei s-a transformat într-un băiat-exemplu, socrii de coșmar ai lui Susan au devenit niște bunici de poveste..., femeia s-a întors către Alison, ...și probabil că acum o să mai vii și tu să ne spui că Luca s-a răzgândit peste noapte, în mod miraculos, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
reproșeze câtă vreme aduce bani în casă. Vezi bine, Mirelo, că banii îi țin agățați unul de altul, mai mult chiar și decât cei doi copii. Păi, și banii făcuți de el, dar mai ales banii familiei ei. Din banii socrilor cumpărase Velicu mașina, și tot părinții ei le promiseseră bani ca să schimbe apartamentul cu două camere pe unul mai spațios. Aveau chiar la țară părinții ei; deschiseseră bodegă și magazin și creșteau viței; vindeau la abator câte șapte-opt viței pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
fiul cel mai mare al sultanului, a obținut mâna lui Turkan Hatun, sora lui Nasr; iar hanul Însuși s-a căsătorit cu fiica lui Alp Arslan. Dar nimeni nu se lasă Înșelat de aceste Înțelegeri. De când a aflat despre victoria socrului său asupra creștinilor, stăpânitorul Samarkandului se teme de toate relele de pe lume pentru cetatea sa. Nu greșește, evenimentele se precipită. Două sute de mii de călăreți selgiucizi se pregătesc să treacă „fluviul“, cel care se chema pe atunci Djayhun, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
sunt deja aspre. La palat, ulcioarele cu vin se golesc, se sparg, hanul este stăpânit de o beție jovială, zgomotoasă și cuceritoare. În ziua următoare, pune să se rostească, În marea moschee, rugăciunea pentru răposați, apoi primește condoleanțe pentru moartea socrului său. Chiar cei care veniseră În goana mare, În ajun, ca să-l felicite pentru victorie au revenit, cu fața Îndoliată, ca să-și arate durerea. Cadiul, care a recitat câteva versete de circumstanță și l-a invitat pe Omar să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Tată, de ce întârzii? ROȘU Până azi dimineață, am trăit în micul nostru apartament cu două camere. La stânga și la dreapta și dedesubt de noi, locuiau o mulțime de alți oameni. Unii dintre ei țineau pisici, câini, canari în colivie și socri. În imediata noastră vecinătate existau șaptesprezece socri și douăsprezece animale de casă. În general, în țara asta a noastră, locuiam cu toții înghesuiți unii într-alții. Înghesuiala avea darul să ne întărească atitudinea socialistă față de viață. În mod sigur. Mai strânși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
am trăit în micul nostru apartament cu două camere. La stânga și la dreapta și dedesubt de noi, locuiau o mulțime de alți oameni. Unii dintre ei țineau pisici, câini, canari în colivie și socri. În imediata noastră vecinătate existau șaptesprezece socri și douăsprezece animale de casă. În general, în țara asta a noastră, locuiam cu toții înghesuiți unii într-alții. Înghesuiala avea darul să ne întărească atitudinea socialistă față de viață. În mod sigur. Mai strânși laolaltă n-ar fi fost posibil să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
aici mi-a fost. Acum am lăsat-o pe Anna însărcinată și voi deveni ginere. Așa obișnuiesc ei în Italia. Când se îngroașă gluma, ești invitat la masa de prânz și, cât ai clipi, te trezești ginere. Pe urmă ai socri și obligații. Însă eu abia împlinisem zece ani, eram prea mic pentru obligații și, în afară de asta, probabil că tata mi-ar fi făcut fundul ferfeniță. Am luat hotărârea ca, în cel mai rău caz, să-mi iau tălpășița, ca Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]