5,168 matches
-
pe sobă pentru ca Mihai să se poată bărberi și să facă baie. Iar în momentul când îi aduse o farfurie cu supă de pasăre Mihai stătea puțin aplecat deasupra mesei tremurând din cauza valurilor de friguri ce le simțea prin corp sorbind câte puțin ceai din cană se întoarse spre Sofia iar după ce ea puse farfuria pe masă îi prinse mâna dreaptă și o sărută făcându-i o plecăciune. ,,Mulțumesc sărut mâna,” spuse el. Prin acel gest Mihai se învinse pe el
PAȘI SPRE ABIS ( 3 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383006_a_384335]
-
misterioasa sirenă, însă Buhăianu le spunea tuturor că asta-i regula jocului. Sirena va rămâne totdeauna acolo în adâncul oceanului de licori savuroase, servite în local. Cine dorea să ajungă în palatul de cleștar al misterioasei sirene, acela trebuia să soarbă oceanul de băuturi fine și extrafine din restaurant. Și tocmai pe această ambiție deșartă a clienților se baza marketingul ingeniosului Bucă. În acest moment trebuie să spunem că proprietarul localului era chiar dom’ director Buhăianu., care avusese grijă să arunce
TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383057_a_384386]
-
de cealaltă existență. Seara, în singurătatea budoarului, amintirile o copleșeau și i se făcea dor de conac, de viața de acolo. Încerca, să ascundă stările de melancolie și schimbările de reacții, în fața părinților. Stăteau la masă. Alma ciugulea din farfurie. Sorbi delicat din ceai. -Scumpa mea, ce se întâmplă? Sunt momente când nu te recunosc. Nu mai ești veselă și pusă pe glume! Ai un aer preocupat și multe momente de tăcere meditativă. Tatăl său o privea curios. - S-a întâmplat
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
de cealaltă existență.Seara, în singurătatea budoarului, amintirile o copleșeau și i se făcea dor de conac, de viața de acolo.Încerca, să ascundă stările de melancolie și schimbările de reacții, în fața părinților.Stăteau la masă. Alma ciugulea din farfurie. Sorbi delicat din ceai.-Scumpa mea, ce se întâmplă? Sunt momente când nu te recunosc. Nu mai ești veselă și pusă pe glume! Ai un aer preocupat și multe momente de tăcere meditativă.Tatăl său o privea curios.- S-a întâmplat
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
să te-nvelesc în dor; Și-ntr-un strigăt de durere, să-ți simt gustul amărui Cât l-am așteptat, iubite, când erai al nu știu cui! Flori de tei îmi ning pe trupu-mi și mă-mbracă în nectar, Tu să-mi sorbi pulberea dulce și cu buzele-ți de jar, Să te plimbi pe munții sacri și pe valea soarelui! Suntem noi, două dorințe și în jur nimica nu-i. Începutul și sfârșitul se înlănțuie-ntr-un joc Și miroase-a lămâiță
DOAR PREZENT ŞI-UN SINGUR NUME de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385332_a_386661]
-
de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017. Pe mal, m-aplec, Cu fruntea către ape, Albastre râuri, Nopți înmiresmate; Tril printre frunze, Foșnet de aramă, Cer înstelat Cerând tăcerii,vamă. Pe mal, m-aplec, Sorbind din râu albastru, Un strop de mir Din vas de alabastru; Licori vrăjite În potir de floare, Parfum de crin, Sărut curat de soare. Citește mai mult Pe mal, m-aplec,Cu fruntea către ape,Albastre râuri,Nopți înmiresmate;Tril
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
În potir de floare, Parfum de crin, Sărut curat de soare. Citește mai mult Pe mal, m-aplec,Cu fruntea către ape,Albastre râuri,Nopți înmiresmate;Tril printre frunze,Foșnet de aramă,Cer înstelatCerând tăcerii,vamă.Pe mal, m-aplec,Sorbind din râu albastru,Un strop de mirDin vas de alabastru;Licori vrăjiteîn potir de floare,Parfum de crin,Sărut curat de soare.... XXVI. MI-AȘ FI DORIT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
fi bine,În lacrimă s-ai adăpost.... XVIII. RONDEL A, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016. Azi picură eternitatea-n vale, Ascult un cântec îngânat de stele, Am așteptat seninul tău în cale, Adorm sorbind din patimile grele. Albastra mare tot răsună-n jale, Ascunde-n valuri gândurile mele, Azi picură eternitatea-n vale, Ascult un cântec îngânat de stele. Argint presar în dorurile tale, Arzând mă`nalț ca să ajung la ele, Acolo timpul e
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Acolo timpul e zidit în dale, Aici e-un timp străin de toate cele. Azi picură eternitatea-n vale... Citește mai mult Azi picură eternitatea-n vale,Ascult un cântec îngânat de stele, Am așteptat seninul tău în cale,Adorm sorbind din patimile grele.Albastra mare tot răsună-n jale,Ascunde-n valuri gândurile mele,Azi picură eternitatea-n vale,Ascult un cântec îngânat de stele.Argint presar în dorurile tale,Arzând mă`nalț ca să ajung la ele,Acolo timpul e
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
ce alinare să fie în cruce, poruncă și stea? Și cum poate duhul să mâne cuvantul - de ești orb - să vezi, și de vezi, să fii orb? - iar cazna iubirii să umple pamântul când oamenii-și sapă amarul și-l sorb? Dar apa cea vie, de secole curge. Puțini se opresc să curețe-n ea Vorbire, sau faptă, au cuget de sânge - în noapte câțiva doar pornesc după stea. E greu să lovești cu călcâiul țepușul, Pustia să-ți fie tovarăș
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
-și renege vestirea - cuvântu-I rodește și rodu-I bogat. Ferice, El zice, de-n cale-ți amarul cu lacrimi și ochii, și fața-ți înfruntă - căci eu m-am legat ca s-o șterg și paharul cu drojdii să-l sorb. Nu te teme, ci cântă! Ferice, povara pe umeri ce-o duci e-a mea, deci mi-o lasă, pășește în tihnă. Cu munci și cu chinuri tu nu poți să urci de vrei ca să intri în plăcuta-mi odihnă
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
atunci, pentru prima dată, de ce Dumnezeu nu păcătuiește, deși scrie o groază de poezii zilnice - unele din ele, chiar, deocheate rău de tot. RĂMÂI CU NOI Luca 24:29 Ne naștem în durere și extaz Nemernici, nevoiași, sărmani și goi, Sorbind al mamei zâmbet lăcrimat Dar primul strigat e „rămâi cu noi”. Când printre flori de dalbe primăveri Curtăm iubirea-n fragedul altoi, Beția vieții-o tragem cu nesaț Și uneori suflăm „rămâi cu noi” În vara vieții, apriga vâltoare Ne-
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
Nu le mai pot visa furiș, furiș... Să-mi ducă luna-n casă, ca pe noră! Am fost promisă pentru măritiș. Ne-ntoarcem liniștiți la noi acasă - , Pământul ce renaște-ntr-o tanagră, Ne umblă pașii fragezi și ne lasă Sorbiți dintr-un tablou cu Marea Neagră. 23 iunie 2016, Constanța ... Citește mai mult Acum, iubirea noastră, la solstițiu,Stă peticită pe-un ponton francez,Privind la zi cu nopți în armistițiu,Lăsându-mă-mbrăcată-n tirolez.Și teatrul ne desface pe o scenăA mării
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
în mijlocul celor din satele înfundate în frumoșii și imenșii codri ai Bâcului. Stam mereu printre dânșii, mă jucam cu copiii lor de-a “mijoarca”, ne dam tumba la vale pe iarbă, făceam pătuli în copaci tineri cu crengi mlădioase și sorbeam împreună din linguri cu cozi foarte lungi și din același vas mare și foarte evazat, chișleag sau “dzamă” de pui, la măsuța lor pe trei picioare, joasă și rotundă, alături de masa mare la care mâncau părinții și bunicii.” Prin Ultimatul
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Acasa > Strofe > Atasament > RONDELUL LUMINII Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Izbăvitoare rază de lumină, Tu mi-ai sorbit azi lacrima din geană, Ai scris un basm în literă aldină, Sufletu-ți picurând în vârf de pană. În iriși blânzi, mă văd acum regină Și fiori calzi rebelu-mi trup emană, Izbăvitoare rază de lumină, Când sorbi ultima-mi lacrimă
RONDELUL LUMINII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383161_a_384490]
-
Tu mi-ai sorbit azi lacrima din geană, Ai scris un basm în literă aldină, Sufletu-ți picurând în vârf de pană. În iriși blânzi, mă văd acum regină Și fiori calzi rebelu-mi trup emană, Izbăvitoare rază de lumină, Când sorbi ultima-mi lacrimă din geană. Nu mai exist. Sunt frunza fără vină Și-n ruginiul toamnei, cu-o liană M-am contopit sub bolta diafană, Ni-e drag când trupul tău cu noi se-mbină, Izbăvitoare rază de lumină. Referință
RONDELUL LUMINII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383161_a_384490]
-
sunt Ești taină cu sufletul cald Femeie, cu trupul tău sfânt Iar buzele-ți, două ispite Șoptesc prin petale de flori: "- Hai, vino, și ia-mă, iubite Eu știu cât de mult mă adori." Pe sânii tai falnici să preget Sorbind tot nectarul din ei Rămâne-voi fără de cuget Și fără de ei - dumnezei Să-ți stau îngropat între coapse Petală, petale, să fim... Ca două - ancestrale sinapse Citește mai mult ÎN MII DE PETALEautor, Bertoni D Albertîn mii de petale, iubitoTe
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
tot mai mare Și-acuma recunosc, și-ți dau crezare De câte ori începi să lăcrimezi Iubita mea, propun ca toată viața Să nu mai luam a noastre inimi înapoi Să mă privești pe când îmi mângâi fața Eu de pe trup îți voi sorbi dulceața Rămâne-vom de-a pururi amândoi. Citește mai mult SCHIMB DE INIMIautor, Bertoni D AlbertIubita mea, propun ca-n primăvarăSă facem schimb de inimi între noiSă știm pe celălalt ce o să-l doarăDurerile de-l seacă sau omoarăOri de
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
mistuie de câte ori ofteziVăpaia deveni-va tot mai mareși-acuma recunosc, și-ți dau crezareDe câte ori începi să lăcrimeziIubita mea, propun ca toată viațaSă nu mai luam a noastre inimi înapoiSă mă privești pe când îmi mângâi fațaEu de pe trup îți voi sorbi dulceațaRămâne-vom de-a pururi amândoi.... XXXI. IERNATICĂ, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2159 din 28 noiembrie 2016. IERNATICĂ autor, Bertoni D Albert Ne -am cunoscut întâmplător În iarnă, când ningea Iar peste noi cădeau ușor Frumoșii
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CLIPE DE PĂMÂNT ȘI STELE Tot privind în sus și-n jos Am zărit pământ și cer, Universul meu frumos Plin de viață și mister. Am sorbit din vin spumos Clipe de pământ și stele, Am trăit un vis frumos, Adulându-le-n tăcere. M-am înnobilat prin ele, Și prin cer, și prin pământ, Și prin gândul că sunt cele Rămase cu legământ. Între cele două
CLIPE DE PĂMÂNT ȘI STELE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383175_a_384504]
-
citise ea pe undeva. „La masa regală au dat pește . S-a pus în fața fiecărui mesean câte un bol cu apă pentru a-și clăti degetele, la urmă. Unul dintre meseni, care nu știa protocolul, a luat bolul și a sorbit o gură de apă. Situație jenantă! Atunci Regina Elisabeta și-a luat propriul bol și a băut și ea o gură de apă de acolo. În felul acesta , atât de inspirat, a depășit momentul!„ Prezență de spirit, un anume simț
BOMBOANA DE MENTĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383315_a_384644]
-
moștenești în caracteristicile mai puțin faste; de către iubitele tale, care, după spusele lui Paracelsus, au un creier uterin sau, cum s-ar zice, totdeauna - dacă li se permite - sunt înclinate să facă numai ce vrea pizda lor. Și nici ciorba sorbită la birt nu te lasă neatins: toate tristețile bucătarului, laolaltă cu sudoarea sa, se află amestecate în castronul tău; și privirile celor din jur pot influența dumicatul pe care îl vâri în gură. Încerci, nemijlocit, să-ți apropii Taina. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
într-o cafenea - geanta pe un scaun, vreme de un pipi. Ai scris la masă; atunci ai conceput afișul: a rămas la vedere două-trei minute. În local era numai puștime, nu te cunoștea nimeni. Un burlac, aproape bătrân, venit să soarbă o cafea trucată, jumătate orz. Nu ai aruncat la coș nici o hârtie; nici acasă nu faci așa ceva, azvârli ciornele, bucățele, numai la toaletă. Ți-e teamă să nu transpire ceva înainte de tipar. În reviste ai publicat doar fragmente „neutre”, alese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
interesează Stațiunea. Vrea să afle ce îl așteaptă. Taci; să-l întrebe pe Romancier! Altfel, mâine, va da buzna Actorul! Poimâine, Caravella. Caravella poate să vină: ești singurul care știe cum arată. În roman, nu are chip. Numai picioare. Veți sorbi împreună supa în care ți se pune mereu bromură sau altceva - și în ceai se pune, în aluatul din care se frământă pâinea, precis, fiindcă nu mai simți dorința. Vei întreține cu Caravella, peste noapte, o relație platonică; sau veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ce altceva mai mult decât propria operă marchează proprium-ul unui artist? Tot mergând, ajunseseră lângă logia unde se afla târgul. Filosoful se opri, aplecându-se spre una dintre țâșnitorile din bronz ale fântânii În formă de cap de lup. Dante sorbi și el puțin din apa căldicică. Simțea cum se reaprinde arsura febrei. Cred că ai dreptate, reluă Augustino. Poate că Ambrogio a greșit atunci când s-a hotărât să modifice proiectul. Priorul Își șterse buzele cu mâneca. — Care va să zică, subiectul lucrării nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]