2,017 matches
-
corporală a subiectivității. În orice program al cunoașterii de sine, relația ascetică sau hedonistă cu trupul nu este deloc neutră sau indiferentă. Relativei anxietăți cu care omul Antichității târzii începe să privească sexualitatea i se adaugă o nouă etică (de sorginte stoică) a familiei, în care fidelitatea față de partener este valorizată public. Tendințele primesc (mai ales în epoca Cezarului Augustus) un semnificativ sprijin politic. La aceasta se adaugă un dezinteres crescând față de relațiile homosexuale, începând mai ales cu secolele I și
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de Hobbes este cel de „suveranitate”. Mai întâi suveranitatea omului față de el însuși, a omului asupra naturii și, în cele din urmă, a omului asupra divinului. Fenomenologia acestei transgresiuni este prea subtilă pentru a o identifica neapărat ca fiind de sorginte atee: dimpotrivă, ea derivă dintr-o interpretare aparte a referatului biblic despre creația omului (Fac. 1,17 sq). Accentul hermeneutic se deplasează din teritoriul analogiei iconice („după chip și asemănare”) către imperativul domestic al stăpânirii („umpleți și stăpâniți pământul”). Conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
odată colonizat ideologic, are capacitatea de a elimina contradicțiile inerente dintr-o societate marcată de omniprezența „inegalității”. Deloc surprinzător, într-o scrisoare către G. Scholem din luna aprilie a anului 1931, Benjamin își exprima speranța ca o revoluție „germano-bolșevică” de sorginte marxistă să aibă loc, înainte de ascensiunea hitlerismului la putere 2. Pe scurt, legitimând acțiunea de tip revoluționar, marxismul declară violența - atât în varianta hard (Lenin/Sartre), cât și în varianta soft (Benjamin/Lyotard) - un act nu doar inevitabil, de regretat
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cât și în varianta soft (Benjamin/Lyotard) - un act nu doar inevitabil, de regretat, ci unul necesar, de asumat. Într-un sens ontologic, violența este originară, fapt care justifică strategiile autovictimizării individuale sau colective 3. Or, pentru gândirea teologică de sorginte creștină, haosul nu reprezintă un dat primordial, iar violența, oricât de satanică, trebuie înfruntată cu arme proprii și, mai ales, prin virtuțile interiorității. Pentru creștinismul ortodox, aceasta nu înseamnă deloc „pietism” sau „resemnare”, ci ascultarea de o logică firească a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
nu mai este strict necesar statul. Astfel, în cazul securității de mediu, nici un stat nu se mai poate proteja unilateral contra amenințărilor inerente degradărilor ecologice cu impact internațional. De asemenea, în cazul securității societale, determinată de efectele mondializării, entitățile de sorginte națională și/sau religioasă, ai căror membri se simt legați între ei printr-o formă de conștiință colectivă distinctă, sunt din ce în ce mai amenințate în supraviețuirea și identitatea lor de fluxurile migratoare, importul masiv de bunuri culturale străine, controlul bogățiilor naționale de către
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
studierea evenimentelor internaționale trecute și prezente, contribuie la descifrarea concluziilor valoroase din experiențele și practicile istorice și promovează implementarea metodelor de cunoaștere și cercetare a realității de tip determinist, cantitativ, calitativ și interdisciplinar. Prin acest efort metodologic și metodic de sorginte epistemologică în managementul crizelor internaționale, se pot identifica noi semnificații în procesele de dezvoltare ale Uniunii Europene, se pot regândi modalitățile de funcționare a instituțiilor europene și se pot redefini atribuțiile actorilor implicați în gestionarea crizelor internaționale. 5. 1. Uniunea Europeană
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
la începutul acestei cărți, sistemul actual al administrației publice din România și instituțiile sale caracteristice, autonomia și descentralizarea, nu sunt o noutate în sistemul constituțional românesc, ele au, de fapt, o îndelungată tradiție în viața administrativă a societății românești, cu sorginte în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Administrarea intereselor locale și județene, în primele noastre sisteme constituționale, s-a încredințat județului și comunei rurale și urbane, care erau circumscripții teritoriale ale statului, învestite cu personalitate juridică. Baza acestui
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
a interesului legitim ce aparține persoanei fizice sau juridice. În acest caz, instanța verifică dacă reclamantul este titularul unui drept subiectiv sau a unui interes legitim și dacă acesta a fost vătămat printr-un act administrativ. Contenciosul obiectiv își are sorgintea în Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului și în textele precizate de Constituție, în acest caz instanța putând să pronunțe anularea actului pe baza constatării neconcordanței dintre dreptul obiectiv și conținutul actului administrativ. Condițiile de admisibilitate a
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de tip cluster) nu au ca efect numai reducerea acumulărilor entropice, dar și apariția de noi locuri de muncă, creșterea veniturilor populației, amplificarea externalităților pozitive în favoarea populației și a administrației locale. Multiplele crize care amenință orașul - aproape toate își au sorgintea în procesele entropice - preocupă societatea umană, iar o soluție pare a fi îndreptarea eforturilor către realizarea funcțională a autogestiunii, fiind evidente tendințe sau rezultate semnificative ca importanță pentru viitor. Dintre aceste semnale de schimbare se amintesc: casele autonome energetic, tratarea
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
satului ar putea deveni un concept care să prefigureze structura economică și socială în perspectivă - componentă a sustenabilității populației, satului și, indirect, și a orașului actual (mari așezări urbane care și-ar pierde din atractivitate). Esențialmente, urbanizarea rurală își are sorgintea în eforturile propriilor locuitori de a ști și a putea pune în valoare resursele proprii (anexa 2). Experiența proprie și cea mondială, care include și cunoașterea ecologică tradițională (CET), pot influența în bine indicatorii de eficiență ai valorificării resurselor, prin
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
normelor profesionale, contabilitatea În ansamblul său nu este străină de manifestarea unor fapte lipsite de etică, În unele cazuri profesioniștii contabili fiind acuzați de complicitate la o serie de falimente sau fraude financiare (McPhail și Walters, 2009, pp. 18-19ă. De sorginte divină, În opinia unora, find practicată În exclusivitate În antichitate de scribi În templele din Sumer și Egipt și mai apoi În Evul Mediu de călugări pentru a ține evidența bunurilor mănăstirești (Joannides și Berland, 2009, pp. 1-26ă sau venită
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
În acest caz, deși legile divine trebuiau să guverneze bunul mers și armonioasa dezvoltare a cetății, natura umană, prin limitarea conștiinței și a gândirii etice, a fost predispusă spre furt, Înșelăciune și delapidare. Împotriva acestor patimi, pentru completarea legilor de sorginte divină, au fost considerate drept norme de conduită comercială o serie de decrete, coduri sau legi ale regilor și Împăraților din Sumer, Egipt sau Grecia antică. Se poate aprecia că aceste legi au fost mai mult impuse, la Început, decât
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
pp. 17-21ă. 1.4. Profesia contabilă Între etică, morală și deontologie Ca orice domeniu care-și dorește dobândirea notorietății prin găsirea unor filoane mitice În negura timpului, se poate spune că și contabilitatea, la rândul ei, pare a fi de sorginte divină (Joannides și Berland, 2009, pp. 1-26ă, considerându-l Însuși pe Dumnezeu ca fiind cel mai mare Contabil al universului, ce consemnează În registrul propriu al fiecărei persoane, printr-o dreaptă socoteală, tot ceea ce s-a făcut bine și rău
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
decizii raționale constituie rezultatul scontat pentru un climat sănătos în clasa de elevi” (Ullich, D., Pädagogische Interaktion, Beltz Verlag, Weinheim-Basel, 1995). Mecanismele de a preveni, interveni și rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic, strategii de sorginte managerială. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct, și prevenție înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de detectare a crizelor în fazele inițiale este de foarte multe ori mai valoroasă decât tratamentul intervenționist post eventum. Cadrele didactice cu experiență
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
vălul aparențelor, ridicându-se, printr-o mișcare de transcendere a planului ontologic, în sfera semnificațiilor simbolice. Abordare ce va deveni tipică pentru cea mai mare parte a poeziei moderniste și se va prelungi chiar dincolo de ea! În contrast cu această viziune de sorginte platoniciană, literatura pe care o numim deocamdată postmodernă (deși ultimul termen a fost uneori catalogat, nu fără argumente, ca bon à tout faire) pledează pentru perceperea realității în multitudinea ipostazelor sale, situându-se mai aproape de concepția aristotelică pentru care definitoriu
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
și dorințe individuale, nici de instituții sau funcții sociale. Organizațiile Împrumută sau exprimă la un moment dat scopuri individuale, dar nu pot fi analizate exclusiv prin prisma acestor scopuri așa cum procedează individualismul metodologic. Pe de altă parte, translatarea cercetărilor de sorginte „pozitivă” ce urmăresc stabilirea de generalizări empirice aplicabile unei populații, de la indivizi la organizații nu a produs rezultatele așteptate. Cât privește analizele structuralist-funcționaliste, acestea s-au confruntat cu dificultatea stabilirii nivelului de analiză cel mai adecvat: nivelul organizației, al câmpului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Astfel, preocupările de studiere a relațiilor economice, din perspectiva mai cuprinzătoare a relațiilor sociale a condus la apariția a ceea ce numim sociologie economică. Din această perspectivă, piața și organizațiile sunt considerate a fi construcții sociale. Aceasta este o abordare de sorginte fenomenologică. Construirea socială a realității (Berger și Luckmann, 1967,1999) este o concepție eminamente sociologică cu aplicabilitate sferei economice În acest caz. Atât piața, cât și organizațiile sunt aranjamente instituționale construite de actori, și nu realități neproblematice, de la sine Înțelese
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
raționale. Reprezentarea este Însă problematică atât timp cât agentul este actor rațional având propriile interese, În multe cazuri divergente față de cele ale principalului, iar controlul nu este decât imperfect. 2. Problematica relației agent - principal Problematica agent - principal aplicată analizei organizațiilor este de sorginte economică și pornește de la evidențierea limitelor teoriei neoclasice a firmei. Conform acestei teorii, principalii sunt proprietarii sau acționarii organizației, iar agenții sunt angajații, inclusiv, și mai ales managerul (În cazul În care acesta nu este și proprietar). Analiza organizațiilor din
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a organizației și se exprimă În costuri. Firmele (organizațiile de afaceri), de exemplu, contribuie la creșterea economiei și a bunăstării sociale atunci când urmăresc eficient interesele proprietarilor, anume obiectivele de maximizare a profitului. O poziție contractualistă mai nuanțată, Însă tot de sorginte neoclasică, este vehiculată de economiștii Michael Jensen și William Meckling (1976). Aceștia argumentează că, de fapt, firmele nu sunt personificări și deci nu pot avea obiective. Firma, este o „ficțiune legală ce servește drept centru Într-un proces complex În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de management, de exemplu) ceea ce determină și normativitatea sa. Astfel, comportamentul real al organizațiilor ce se ghidează după acest concept (sau performanța și legitimitatea acestor organizații) pot fi explicate tocmai prin valoarea intrinsecă pe care societatea o recunoaște revendicărilor de sorginte legală, etică sau filantropică asupra organizațiilor. Acest concept privind comportamentul organizațional responsabil devine o construcție culturală a societăților moderne; el se transformă astfel Într-un factor constrângător la nivel normativ și cognitiv. Faptul că organizațiile știu că aceste valori sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
generațiile viitoare, mediul etc.). Se pune astfel problema chestionării principiilor normative sau a concepțiilor de dreptate socială ce stau la baza relațiilor de cooperare intra-organizaționale, dar și Între organizație și mediu. Pornind de la principiile managerialiste, teoria agent - principal de sorginte economică explică pierderea de eficiență cauzată de disjuncția intereselor proprietarilor și managerilor, precum și de configurațiile structurii de capital care minimizează aceste pierderi, rămânând, În mare parte, În limitele teoriei neoclasice a firmelor. În baza acelorași principii, teoria „investitorilor” lărgește perspectiva
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
general, Îndreptată spre asigurarea stabilității și supraviețuirii sistemelor constituite. Cooperarea socială se manifestă În instanțe În care În aceeași măsură acțiunea intențională, relațiile sociale și instituțiile formale și informale contribuie la producerea unei structuri de interacțiuni stabile. Teoriile instituționaliste de sorginte economică explică configurațiile instituționale pornind de la acțiunea individuală intențională: organizarea este rezultatul economisirii costurilor tranzacționale, iar structura internă a acesteia reflectă interesele maximizatoare ale deținătorilor de capital. Teoriile instituționaliste sociologice introduc În analiză valorile sociale, punând problema echității și nu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ca în cazul liberalismului sau socialismului, ci mai degrabă într-un tip de teoretizare și un stil de viață (cu toate că „un” singur ceva în spiritul postmodern consecvent nu este posibil). Postmodernismulxe "„postmodernism" manifestă suspiciuni adesea îndreptățite față de gândirea modernă de sorginte iluministă, de excluderile mai mult sau mai puțin neintenționate la care a condus aceasta. Feminismul postmodern critică raționalismxe "„raționalism"ul excesiv, ignorarea și inferiorizarea a tot ceea ce este corporal și experiență sensibilă, precum și tratarea rațiunii ca destrupată și independentă de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nu prin revoluție proletară. Ei sunt fondatorii mișcării socialiste democratice. Un exemplu proeminent al faptului că ideile socialiste pot rodi pe un sol capitalist fără să ducă la comunismxe "„comunism" este practicarea de către state profund liberale a unor politici de sorginte ideatică socialistă, respectiv cele ale bunăstării generalexe "„liberalismulbunăstăriigenerale" (inclusiv sau poate mai ales SUA1). În acest mod, capitalismul clasic capătă „o față umanăxe "„naturaumană"”, în sensul unei redistribuiri mai echitabile a veniturilor, a programelor de securitate socială, sănătate publică, educație
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
feminismul socialist să aibă o trecere mai mare decât toate celelalte orientări. În primul rând, o parte din legislația europeană a egalității de șanse pe care noi o importăm în procesul de aderare la Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană" este preponderent de sorginte socialistă. În al doilea rând, viața politică românească este fundamental dominată de orientări socialiste, și principala preferință electorală de până acum a fost pentru o astfel de orientare în care statulxe "„stat" asistențial 8 (parental) joacă un rol foarte larg
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]