5,471 matches
-
aplicată" sau, după cum se exprima Isaiah Berlin, "filosofie morală aplicată unor situații sociale"10. Deși filosofii politici s-au concentrat în ultima vreme aproape exclusiv pe specificarea valorilor și idealurilor morale ale unei societăți bune - și în special pe problema specificării conceptului de dreptate -, ea nu constituie singura problemă legitimă - și imperativă - pentru filosofia politică. Există, în opinia sa, cel puțin alte două astfel de probleme: 1) problema virtuților individuale pe care le cere buna guvernanță; și 2) problema instituțiilor politice
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
bună în condiții non-ideale - și în special în "circumstanțele politicii", i.e. faptul că deciziile politice trebuie luate, cel puțin într-o comunitate liberală, în condiții de dezacord feroce, profund, complet și generalizat (dar rezonabil) între cetățeni, dezacord ce privește inclusiv specificarea și rolul valorilor și principiilor morale, natura dreptății, drepturile și libertățile individuale fundamentale, gradul de toleranță sau de cooperare dezirabil în cadrul societății 11 etc. În rezumatul pe care Waldron l-a oferit în Law and Disagreement: filosofia politică are - și
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lungă și una scurtă a răspunsului la această întrebare. Versiunea lungă - pentru a cărei expunere adecvată aș avea nevoie, practic, de o nouă carte - ar face apel, spre exemplu, la ideea că una dintre problemele importante ale filosofiei politice este specificarea conceptului de dreptate socială și la faptul că argumentările foarte atente, complexe și solide ale lui G. A. Cohen, Andrew Mason, David Estlund sau Anca Gheauș au arătat că plauzibilitatea morală este singura constrângere pe care trebuie să o satisfacă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pot fi tratate, ca atare, decât prin recurs la principii, convingeri sau intuiții morale. Există - iar filosofii moraliști au investigat -, bineînțeles, mai multe astfel de probleme. John Rawls, Ronald Dworkin sau G. A. Cohen, spre exemplu, au insistat asupra problemei specificării conceptului de dreptate socială, Isaiah Berlin și Robert Nozick au optat în special pentru problema "limitelor admisibile [din punct de vedere moral] ale constrângerii [prin intermediul statului]"5 sau/și întrebarea dacă existența statului poate fi justificată din punct de vedere
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
de data aceasta cu referire exclusivă la dreptatea socială (una dintre temele mele preferate din filosofia politică). Argumentul are două premise fundamentale. Prima este premisa că, după cum s-a afirmat (sau măcar s-a presupus) de atâtea și atâtea ori, specificarea conceptului de dreptate socială este una dintre cele mai importante sarcini ale filosofiei politice (sau măcar o sarcină importantă a disciplinei). A doua este premisa că, așa cum s-a exprimat Kurt Baier, într-un articol menit, printre altele, să submineze
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
particularitățile modului în care filosofii politici au ridicat și ridică problema dreptății sociale și - în ultimă instanță - oricât de nedreaptă și nerezonabilă ar putea părea la prima vedere, această afirmație nu pare să constituie, totuși, o contestare a tezei că specificarea conceptului de dreptate socială reprezintă o temă legitimă (și importantă) a filosofiei politice. Tot ceea ce pare să condamne Dunn este "nivelul interesului și al energiilor imaginative" pe care filosofii politici le-au investit în investigarea ei, nivel ce a dus
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
filosofia politică este o disciplină ale cărei interese de cercetare sunt în continuitate cu interesele de cercetare ale filosofiei morale se află ideea că problemele fundamentale ale filosofiei politice - i.e., probleme precum justificarea (sau condamnarea, în cazul anarhiștilor) existenței statului, specificarea adecvată a conținutului (sau justificarea) unor valori sau idealuri sociale precum dreptatea, libertatea, egalitatea, legitimitatea, drepturile individuale, democrația etc., identificarea celui mai bun ideal de organizare socială și politică sau problema regulilor (politicilor și aranjamentelor sociale) dezirabile "aici și acum
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
îndepărtării sau izolării filosofiei politice de etică, propusă de realiști radicali precum Raymond Geuss, William Galston, Robert Jubb, Enzo Rossi, Matt Sleat sau Fabian Freyenhagen, este fundamentată, în esență, pe trei argumente primordiale: 1) argumentul că problemele "moraliste" de tipul specificării adecvate a conținutului unor valori sau idealuri sociale dezirabile precum dreptatea, libertatea, egalitatea sau drepturile individuale sunt probleme false, probleme care distrag atenția de la problemele "reale" ale filosofiei politice (i.e., puterea, relațiile de putere, legitimitatea, ordinea, interesele politice etc.), care
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Martin O'Neill și Thad Williamson, (ed.), în Property-Owning Democracy: Rawls and Beyond (Wiley-Blackwell, Chichester, 2012) sau Alan Thomas, "Rawls, Adam Smith, and an Argument From Complexity To Property-Owning Democracy", în The Good Society 21, 1 (2012), pp. 4-20). 5 Specificarea conținutului uneia sau alteia dintre valorile sociale și politice fundamentale și argumentarea pentru (sau împotriva) anumitor reguli sau idealuri de organizare politică sunt, sper că veți fi de acord, nu doar activitățile în care sunt angajați cu prioritate filosofii politici
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
adecvată și în cazul altor tipuri de concepții politice). Dar, dat fiind că acestea sunt activitățile în care "moraliștii" sunt angajați cu prioritate, mi se pare rezonabil să restrâng sfera de "aplicabilitate" a moralismului la argumentarea pentru concepțiile referitoare la specificarea adecvată a conținutului anumitor valori sociale și politice fundamentale și concepțiile despre regulile sau idealul adecvat de organizare politică. 6 Precum concepția capabilistă despre exigențele minimale ale dreptății sociale pentru care a argumentat, în numele idealului unei vieți umane demne, Martha
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Rawls, O teorie, pp. 400-448. În ce mă privește, am fost convins de argumentarea lui Cohen (Rescuing Justice, pp. 229-343) că Rawls a greșit, dimpotrivă, tocmai pentru că a acordat un rol important "lecțiilor istoriei, sociologiei, etnologiei, psihologiei și economiei" în specificarea și justificarea (și nu doar în discutarea implementării) principiilor dreptății, nu pentru că, așa cum îl acuză (în mod eronat) Geuss, el nu a ținut cont de aceste "lecții". 66 Cohen, Rescuing Justice, p. 268. 67 David Miller, "Political Philosophy for Earthlings
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
relația dintre un obiect cu masa m și accelerarea sa a este egală cu forța aplicată, F = ma. Prima și a doua lege ale lui Newton modifică ideea aristoteliană că pentru a obține mișcare este nevoie de o forță, cu specificarea faptului că numai pentru a schimba direcția mișcării sau viteza ei este nevoie de o altă forță. III) Legea reacției opuse sau a proporționalității dintre forță și accelerație. Pentru fiecare acțiune exercitată asupra unui obiect există o reacție opusă (de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
poate realiza printr-un referent cu trăsătura [+Animat] sau printr-un referent cu trăsătura [+Sonor]: (248) Câinele sună fioros. (249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste contexte, se actualizează alt sens decât cel din construcția cu verb intranzitiv din (252), informația purtată de verb fiind completată cu o informație de tip modal, evaluativ: (250) Vocea lui sună tremurat. (251
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
dimineții (1983), Roata, A doua zi după război (1985, semnat împreună cu Petru Vintilă jr), trilogia Muntele speranței (1986-1988). Înseriată în ciclul ce debutează cu Un soldat în căutarea patriei, trilogia, care continuă cu Roata și s-ar fi încheiat - potrivit specificării autorului - cu proiectatele Soarele ascuns și Compania Indiilor Românești, ciclu menit să întocmească „o cronică epică a națiunii române de la sfârșitul veacului XVIII până în zilele noastre”, este o frescă a lumii românești în timpul primului război mondial. Componenta structurantă e un
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
este acea unitate de disc pe care operează utilizatorul la un moment dat. În mod implicit, sistemul de operare caută fișierele specificate de utilizator în drive-ul curent. Utilizatorul are posibilitatea să schimbe drive ul curent prin comenzi simple, practic prin specificarea literei care definește unitatea de disc solicitată, urmată de doua puncte. Astfel, dacă utilizatorul tastează doar A: atunci unitatea curentă va deveni prima unitate de floppy-disk. Daca tasteaza C: atunci unitatea curentă va deveni prima unitate de hard-disk. 2.9
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
de comprimare. În realitate acesta este inclus în fișierul executabil și se activează odată cu lansarea în execuție, reducând însa rata de comprimare, tocmai datorită acestei secvențe incluse, care ocupă aproximativ 15kb. Utilizarea acestor programe nu trebuie cunoscută în prealabil; simpla specificare a numelui echivalează cu punerea la dispoziție a sintaxei fiecarei comenzi și a tuturor opțiunilor,unele oferând chiar un mediu pentru selectarea opțiunilor (ARC + PLUS, PKZIP MENU, ARJ MENU). 2.24 Viruși informatici și Antiviruși Un virus informatic este un
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
SCAN86, SCAN102, SCAN108, SCAN200. Aceste programe verifică întai memoria internă și apoi unitatea de disc specifică, afișând pe monitor eventuali viruși depistați și recunoscuți în versiunea respectivă. După această verificare, utilizatorul va incerca eliminarea virusului depistat,prin intermediul programelor CLEARxxx, prin specificarea numelui virusului; de remarcat că, folosind acest program, nu există certitudinea curațirii virușilor, datorită fie a nerecunoașterii. CAPITOLUL 3 Informație și comunicare Secțiunea 1 - Informație 3.1 Internetul 3.1.1 Termeni 3.1.1.1 Înțelegerea termenului de Internet
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
drepturile acestei ediții sunt rezervate autorului. Orice reproducere integrală sau parțială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizația autorului este interzisă. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării individuale sau citări justificate de interesul științific, cu specificarea lucrării și autorului. Tehnoredactare computerizată: Adrian Arbune Coperta: Adrian Arbune Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ARBUNE, MANUELA Boli infecțioase în medicina dentară / Manuela Arbune, Oana-Mirela Potârnichie. Iași : PIM, 2011 Bibliogr. ISBN 978-606-13-0706-7 I. Potârnichie, Oana Mirela 616.314
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5 elevi ) Obiectiv:descrierea biotopului de pădure Sarcini: 1) Descrierea biotopurilor (poziție geografică, altitudine, pantă, expoziție, vântul, temperatura, umiditatea, luminozitatea, solul, suprafața și forma) într-un tabel. 2) Stabilirea structurii verticale (stratul arborilor, arbuștilor, ierburilor). 3) Determinarea aspectul sezonier și specificarea fazelor vegetative la plante. 4) Colectarea de: frunze cu gale, de la baza și vârful tulpinii, flori cu adaptări la polenizare prin vânt și prin insecte, flori de diferite culori. 5) Observarea intervenției omului în ecosistemul de pădure . Ustensile și materiale
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
unor evenimente viitoare sau a probabilizării lor), iar pe de altă parte ca urmare a complexității mediului (capacitatea de a stoca și prelucra informația este limitată; în plus, nu toate informațiile disponibile pot fi traduse în termeni contractuali). În consecință, specificarea completă a contractelor este imposibilă, iar coordonarea completă a producției de către relațiile de piață, deasemenea. Contractele existente în mediul real sunt de fapt contracte incomplete, în care una dintre părțile contractante este reprezentată de agenți care dețin autoritatea sub o
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cea mai mare măsură realității. Potrivit lui G. S. Maddala, econometria are în general următoarele obiective: formularea modelelor economice într-o formă în care să poată fi testate empiric. Acest obiectiv ține de acea parte a demersului econometric care se numește specificarea modelelor. Asupra etapelor ce trebuie urmate în practică pentru construirea unui model econometric vom reveni într-un paragraf ulterior; estimarea și testarea acestor modele utilizând date reale; utilizarea în diferite scopuri a modelelor rezultate. V.1.1. Variabile și modele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
precum și de evenimentele imprevizibile. Toate influențele pe care variabilele cauzale nu le pot explica sunt “capturate” de așa numitele variabile reziduale ale modelului; precizarea dacă au apărut sau nu erori de măsurare (în procesul de culegere și înregistrare a datelor); specificarea distribuției de probabilitate a variabilelor reziduale (și eventual a erorilor de măsurare). Modelele econometrice fac parte din familia mai mare a modelelor economice, având drept caracteristică particulară faptul că favorizează abordările cantitative: variabilele relevante sunt măsurate, influențele lor sunt cuantificate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
modelării econometrice Numărul recomandat de etape (sau stadii) care trebuie parcurse în vederea dezvoltării unui model econometric diferă de la un autor de specialitate la altul. Pentru lucrarea noastră am ales etapizarea propusă de Mario Faliva, care distinge patru faze esențiale: faza specificării modelului; faza estimării parametrilor care intervin în ecuațiile modelului; faza verificării modelului; faza utilizării modelului. Specificarea unui model econometric presupune: analiza fenomenului sau sistemului economic studiat și identificarea legităților care operează în cadrul acestuia; determinarea variabilelor relevante și clasificarea lor ca
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
diferă de la un autor de specialitate la altul. Pentru lucrarea noastră am ales etapizarea propusă de Mario Faliva, care distinge patru faze esențiale: faza specificării modelului; faza estimării parametrilor care intervin în ecuațiile modelului; faza verificării modelului; faza utilizării modelului. Specificarea unui model econometric presupune: analiza fenomenului sau sistemului economic studiat și identificarea legităților care operează în cadrul acestuia; determinarea variabilelor relevante și clasificarea lor ca endogene sau exogene; descrierea interdependențelor dintre diversele variabile; identificarea formei funcționale a relațiilor dintre variabile; stabilirea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
însă puține de spus despre viitoarea formă a politicii internaționale. În realitate, ea accentuează faptul că „este imposibil să prezici viitorul”61. Robert Cox explică această idee: „Conștientizarea critică a potențialului de schimbare trebuie distinsă de planificarea utopică, adică de specificarea structurii unei societăți viitoare, punctul final al schimbării. Înțelegerea critică se concentrează mai curând asupra procesului schimbării decât asupra scopurilor sale; asupra posibilităților de lansare a unei mișcări sociale decât asupra rezultatelor sale potențiale”62. Cu toate acestea, specialiștii din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]