3,846 matches
-
cinncizeci de dolari pe lună unui muncitor care nu știe nici să scrie, nici să citească! Totuși, eu cred În astfel de investiții, chiar dacă mi-a fost dat să văd cum se topește ceea ce era cândva o avere frumușică În speculații, extravaganțe, excesele administrației democrate și În impozite - modern, așa sunt eu mereu, Mabel! În orice caz, vom avea camere trăsnet. Tu poți găsi de lucru la o revistă de modă, Alec poate munci la Compania de Zinc sau... ce dracu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
departe de împușcături și manevrează șomajul și drumul pe care‑l ia avuția națională, drum ce sfârșește în întuneric, pentru a ieși curând iar la lumină, sub forma unui război mondial. Trag cortina de oameni încolo și încoace, de sforile speculației bursiere, ale traficului de arme, ale scamatoriilor cu prețuri și salarii, ale inflației, rasismului, instigării la război. Lui Hans nu‑i vine altceva mai bun în minte decât să se dea cu pomadă în părul lucios, cu briantină, care‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
De fapt, aș zice că Der Stürmer este opera nu a uneia, ci a câtorva personalități psihotice. Așa-zisele editoriale, ilustrațiile astea de Fino - numai Dumnezeu știe ce efect are asupra oamenilor genul ăsta de mizerii. Puteți să faceți niște speculații? Asupra efectului, vreau să zic. Își strânse buzele frumoase: — E greu de evaluat, spuse după o pauză. În mod sigur, pentru personalitățile mai slabe, chestiile de genul ăsta, absorbite în mod regulat, ar putea fi corupătoare. — Suficient de corupătoare încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Tipuriță, Ce este filosofia antică?, Polirom, Iași, 1997). A se citi, de asemenea, Exercices spirituels et philosophie antique de același autor, Institut d'Etudes augustiniennes, 1993. Descoperim aici că, înainte de toate, filosofia înseamnă o artă de a trăi, departe de speculațiile gratuite și inutile. Este ceea ce analizează în mod magistral - a-l citi înseamnă a-l auzi - Michel Foucault în L'Herméneutique du sujet, cursurile ținut de el la Collège de France în 1981-1982, Hautes Etudes-Gallimard-Seuil, 2001îtrad. rom. Bogdan Ghiu, Hermeneutica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de geodetice cu un triunghi plan. Teorema lui Legendre se limita la sferă. Dintr-o însemnare chiar din anul apariției Cercetărilor generale reiese că Gauss recunoscuse valabilitatea reciprocei teoremei egregium în cazul curburei constante, ceea ce are netăgăduită importanța pentru orizontul speculațiilor sale neeuclidiene. Soluția problemei echivalenței izometrice a două suprafețe, date prin elementele lor de arc, e însă meritul de mai târziu, din 1838, al lui Minding, elev indirect al lui Gauss. După noi, Cercetările aritmetice sunt mai importante decât Cercetările
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
un factor de sugestiune; simbolul nu trebuie însă privit ca un element caracteristic al simbolismului. În urma procesului natural de intelectualizare și de științism al epocii noastre s-ar putea întîmpla ca, sărăcit în izvoarele sale, lirismul să invadeze în domeniile speculației intelectuale, aducând motive noi de inspirație. Omul de știință ce se scoboară în infinitul mic prin ajutorul microscopului sau se avântă în infinitul mare prin telescop, astronomul ce pătrunde armonia sferelor cerești sau matematicianul ce sondează calculul probabilităților, entomologul sau
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
un răspuns. Acolo sus... lumina-i darnică, ocrotitoare și poți avea un dialog sincer cu cerul - înfruntându-i nepăsarea... Ori totul, ori nimic! Mult mai periculos este să privești în jos - spre inima vulcanilor - ce nu cunosc toleranța și nici speculațiile metafizicii... Referință Bibliografică: Din jurnalul unei zile ( în mijlocul singurătății) / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 967, Anul III, 24 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DIN JURNALUL UNEI ZILE ( ÎN MIJLOCUL SINGURĂTĂŢII) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364400_a_365729]
-
întâlnim, bunăoară, la Camus, la Faulkner, la Robert Musil și la alți prozatori bine așezați în topul percepției publice, dar își duce acțiunea până la pervazul feresrtei de unde cititorul poate privi întregul ansamblu narativ pentru a-l integra singur într-o speculație epistemică. De altfel, Gh. Neagu este un scriitor de respirație largă, dilatată peste marginile realului constrângător, un scriitor de acțiune narativă complexă, în care epicul revărsat și lirismul cald, aferat coexistă armonios și se complinesc reciproc, ca-n „Templul iubirii
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
Sau cel puțin, nu vreau să mor acum! Și moartea în fond, ce este? Dar dacă nu am aflat încă ce este viața, cum să știu atunci ce este moartea? Și la ce mi-ar folosi să mă pierd în speculații fără consistență, când moartea este întodeauna cât se poate de concretă? Un trup care se întoarce în țărâna din care a fost luat, pentru a se alătura aceluiași univers din care a făcut și până acum parte, dar sub altă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
puternice țări din lume, al singurei superputeri vestea celor câteva zeci de mii de oameni, peste care șiroia apa unei ploi tenace, faptul că România a fost invitată să adere la NATO. Alăturarea celor două adunări populare reprezintă o simplă speculație izvorâtă din proximități calendaristice? Întrebările nu pot fi abolite aprioric și ceea ce ne sugerează cele două adunări, despărțite de 84 de ani și de tot ceea ce civilizația umană a imaginat și a realizat între timp, sunt semnificațiile perene. România Mare
INSTINCTUL POPULAR, ÎNDRUMĂTOR MORAL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364566_a_365895]
-
poetica simbolistă și postsimbolistă. Tot aici trebuie căutat raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează în conceptual de complex al poeziei moderne. Dar nu fără să servească unor rosturi metafizice. Resping în acest context speculația versificată ori a pledoariei sentimentale fiindcă funcția cognitivă a artei rămâne la fel și rafinarea și adecvarea ei la posibilitățile specifice. Un act metafizic îl descoperim în jocul subtil al corespondențelor, în descoperirea și resimțirea unității lumii, prin proiectarea analogică
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364559_a_365888]
-
Articolele Autorului Atelier Plictisit de tăcere și singurătate, În cabina de noapte Visează să se apuce de pictură De amplă anvergură. A adunat pensule, tuburi diferite, Șevaletul Și a început să picteze cu încetul: Nu cerul de noapte Cu fantastice speculații astrale, Ci peisaje, reprezentări banale, Cu soare pe munte cocoțat La răsărit și la scăpătat; Câmpii smălțuite cu flori; Cum pleacă ori se întorc De departe, Vâslind, fără grabă, Cocori. Prin atelierul improvizat Aleargă herghelii, răsună nechezat; Un cosaș rămas
ATELIER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361297_a_362626]
-
baza cărora s-a încercat rezolvarea-evident pentru momentul istoric respectiv-dilemele veșnice ale destinului uman,pe care le găsim în întrebările amintite.Răspunsul la aceste întrebări omenirea îl va afla, numai atunci, când Dumnezeu v-a dori acest lucru.Restul sunt speculații ale spiritului uman. - Andre'Gide spunea că nici un lucru nu e bun pentru toți,ci numai în raport cu unii;nici un lucru nu e adevărat perntru toți,ci numai în raport cu unii;nici un lucru nu e adevărat pentru toți,ci numai în raport cu cine
5-METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361308_a_362637]
-
mă privea, parcă fără să mă vadă, și cuvintele mele treceau pe lîngă ea ca niște libelule cu elitrele strălucitoare. Dragoste fără scop, fără resentimente, fără rațiune, fără explicație, mai ales. gata, la gunoi cu gîndurile negre, negative, corozive, consolatoare Speculații: real, transcendent, homo sapiens, sacerdot, magie, plăcere, raționalism, sinergie, metaforă, misticism, credință, adevăr și moarte. Ce-ai înțeles? Cu genunchii rotunzi, cu mușchii pe coapse bine reliefați, de dansatoare, păstorița din Amarylis, Anna Pavlovna Pofta și plăcerea, închipuirea și uimirea
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
dens, cursul profesorului-pictor trece dincolo de amfiteatrele universității". Dar profesorul a rămas în primul rând un peisagist, portretist, autor de compoziții, cunoscător al sufletului uman și creator al unui univers fabulos din care nu lipsesc esențializările cu încărcătură filozofică. Dar dincolo de speculațiile estetico-filozofice, portretele lui Liviu Lăzărescu sunt interiorizate, surprinse cu un dramatism reținut, expresia lor este ușor enigmatică. În pictura sa linia e suplă, dar decisivă. Autorul pictează cu har, distincție și demnitate. El crede în materia vizuală, iar aceasta nu
O EXPOZIŢIE RETROSPECTIVĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362853_a_364182]
-
jurnalistic, își revendică neîndoielnic identitatea ca gen, și într-un caz, și în altul, mai înainte de toate, prin relevanță; personalitatea intervievatului, abil provocată, fiind singura în măsură să confirme sau să infirme supoziții, teze, subtilități și, de ce nu, intenții, teorii, speculații. Practicat în literatură din vechime, el, astăzi mai mult ca oricând, scurtează căi rătăcitoare, spulberând ipoteticul și misteriosul, iar celui care reverberează prelung la remanențele lecturii îi iluminează orice nepătruns. Asta vrea și reușește să facă în chip elevat conf.
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
a demonstrat-o și Băsescu. Deoarece, o populație care nu câștigă mai mult de jumătate din nevoile de subsistență este de-a dreptul jignită prin asemenea promisiuni care-ți arată și ipocrizia și nepriceperea. Ipocrizia de a potoli foamea cu speculații contabile pe hârtie și incompetența dușmănoasă în materie de economie reală. Ipocrizia de a promite cantități homeopatice, obținute prin jonglerii strict fiscale și nepriceperea de a mânui adevărata pârghie economică de care are nevoie populația pentru a se îndestula. Prin
ÎN ALT FEL DESPRE CÂŞTIGĂTOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367804_a_369133]
-
măsură. E vizibilă și cu ochiul liber tentația autoritarismului și a dictaturii. Modelul intrinsec al comunismului e activ și implicit în mintea lor, în decizii și atitudini. Condamnarea comunismului la nivel de discurs nu e deloc o glumă și nici o speculație pur intelectuală, ci o responsabilitate uriașă care te obligă ca în pariul cu realitatea, tu, om politic, să construiești alternativa lui viabilă. Altfel nu poți să fii convingător. Altfel totul riscă să rămână pură și ridicolă vorbărie. Nostalgia comunistă a
INTELECTUALII CA REPER de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367376_a_368705]
-
să pronunțe cuvintele. * ''Cea mai rea întorsătură de situație nu poate fi niciodată plănuită pentru că se întâmplă, întotdeauna, dintr-o coincidență'', scrie undeva Durrenmat, maestrul teatrului epic, adică maestrul genului dramatic care exclude iluzia și refuză jocul părerilor sau al speculațiilor. * Pute rău. Mai peste tot. În cele mai neașteptate locuri. În cele mai ascunse unghere. Plus că mnesajul clar pentru cumpărătorul unui produs este ''ia-l odată, boule, că de mâine nu-l mai putem vinde''. * Cei doi ''nea'', cel
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
Sorescu în documente și scrisori inedite “(II ), Emil Istocescu are calitățile unui cercetător obiectiv, un cunoscător al istoriei și teoriei artei, în filologia clasică, care știe să îmbine într-o sinteză cercetarea fenomenului cultural, din unghiul manifestării lui originare, cu speculația filosofică a fondului spiritual (așa cum o face în Prefața la volumul de eseuri ” Metafore ce țin de mână ideile să nu rătăcească “ de Al.Florin Țene, ) pe care aceasta îl presupune. Cartea se deschide cu un “Cuvânt înainte “ semnat de
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
de agresiune spirituală, ci în cadrul duhovnicesc pe care îl creează iubirea interumană. Lipsa iubirii, ca premiză a comuniunii dintre oameni, dă cunoașterii un caracter exterior, limitat, mărginit. Cunoașterea lui Dumnezeu, pentru credința și evlavia ortodoxă, nu este o problemă de speculație teologică, ci de viață creștină, o problemă de asceză și nu de teorie, de lucrare și nu de speculație; ea implică deschidere și dialog, întâlnire și unire cu El, în spațiul chenotic a! iubirii. Problema cunoașterii lui Dumnezeu nu este
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
oameni, dă cunoașterii un caracter exterior, limitat, mărginit. Cunoașterea lui Dumnezeu, pentru credința și evlavia ortodoxă, nu este o problemă de speculație teologică, ci de viață creștină, o problemă de asceză și nu de teorie, de lucrare și nu de speculație; ea implică deschidere și dialog, întâlnire și unire cu El, în spațiul chenotic a! iubirii. Problema cunoașterii lui Dumnezeu nu este, deci, una de gnoză, ci de trăire, de împlinire, de spiritualitate. A cunoaște pe Dumnezeu înseamnă, pe treptele cele
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
părinților filocalici Părinții filocalici se pronunța foarte nuanțat în problema cunoașterii lui Dumnezeu, întâlnindu-se în scrierile ascetice răsăritene adevărate pagini de epistemologie creștină. Specificul spiritualității ortodoxe îl constituie, însă, modul în care a reușit să transforme o problemă de speculație într-una de trăire, de simțire și experiere a lui Dumnezeu, o învățătură în practică, în universul spiritual al virtuților creștine. În privința delimitărilor exacte, clare, privind treptele sau etapele cunoașterii lui Dumnezeu, de la treapta cunoașterii naturale și până la cunoașterea experimentală
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de dorit.Poetul-critic e o prezență tipică în configurația modernă a tuturor literaturilor. Unii dintre aceștia cred că poemul concret trebuie în principiu să nu spună totul despre poezie. Aceștia sunt gânditori, neîngrezători în entități metafizice, în coerența pură a speculației, în teoreticul ne validat de inexorabilitatea realitate a textelor. Poemul trebuie abordat programatic, spun unii poeți-critici, acele straturi ale poemului a căror evidență pare să ne scutească de a le mai înțelege și explica. Dar efortul lor se consumă în
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
vorbirii, născut pe meleagurile românești din zona Bălți, conștientizase încă din anii fragedei sale tinereți că: Distincția dintre limbă și realitate nu este atât de ușoară cum ar părea și învălmășește, cu o frecvență mai mare decât s-ar dori, speculațiile lingvistice. Pentru vorbitor, limba este în mod obișnuit transparentă precum cristalul. Pentru lingvist acest cristal care este limba trebuie să fie obiectul său de studiu și nu întotdeauna este capabil să o analizeze fără a arunca privirea mai departe. Marele
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]