2,592 matches
-
Îmi schimb secretarele, gărzile de corp și servitorii la fiecare două săptămâni. Însă fețele noi mă înspăimântă și mai mult. Știu că e o prostie, dar nu mă pot abține să nu-i suspectez pe acești oameni că ar fi spionii premierului Zhou. Priveliștile de toamnă aurie din Orașul Interzis nu mă mai interesează. Cândva, îmi plăcea nespus să mă plimb pe podul-dragon din cinci sute de blocuri de piatră, dar acum mă tem că o mână misterioasă o să iasă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
În prezent și nu cunosc nimic despre situația lui actuală. Drept care dau prezenta declarație liber și nesilit de nimeni. sss. FODOR PAVEL * — Știi ce faci cu asta? Poți să te ștergi la cur cu ea! Fodor, ăsta, e din lotul spionilor americani, este? De i-ai anchetat tu, și când te vede Își aduce aminte cum l-ai ciomăgit și l-ai priponit șaisprezece ani! Ce i-ai făcut, i-ai strivit degetele În ușă, de scrie doar trei rânduri, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
În rafturi, ca la cimitir, cruce lângă cruce. Dar În eterna bibliotecă Dana, nimic ca lumea de citit, Faulkner și Alexei Tolstoi și Hermann Hesse, mai bine Îi ziceam lui Gimmi că l-am pierdut pe ultimul John Le Carré, Spionul vine din frig, când mi l-a cerut, nu ajunsesem decât până la jumătate și motivul, aiurea! L-a cerut de sanchi, pură răutate! Cin-să creadă că vrea ta-su să se uite prin John le Carré! Vrea toarășu’ colonel să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
adevăr, dar puțini știau cât de mică fusese, în realitate, averea acestuia. De aceea ignora toate acele bârfe. Se întâmplase, însă, ceva mai grav. O foaie, editată cândva în Rumelia de către agenții francezi din Balcani, în care era demascat ca „spion în serviciul Rusiei”, fusese retipărită, literă cu literă, în ziarul Frankfurter Zeitung și răspândită, de curând, în tot imperiul și nu numai. Mai nou, diplomații turci îl acuzau și pentru „formula de compromis” a tratatului de pace de la București. Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
îi șifona constant frumoasele, celebrele hărți pe care, la începutul războiului, mâna împăratului, sub impulsul unei inspirații geniale, cvasidivine, trasase itinerarul armatei sale spre o glorie eternă. În seara aceea, Napoleon cugeta la o diversiune. Tocmai studiase informațiile culese de spionii lui care lucrau în tot Imperiul rus. Rapoarte despre Pugaciov, Mazepa și situația țărănimii. Toate arătau că iobăgia din Rusia nu se deosebea prea mult de sclavia negrilor. Paharul revoltei se umpluse. O simplă scânteie ar fi fost de ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
apoi ăștia, uniformații ne considerau pe noi, deținuții, ne-oameni, ce să se mai ostenească ei - tot n-am fi scăpat de moarte... Și uite: În România mea, Românii mei... Și-mi ziceau: «Basarabeanule!», ca și cum mi-ar fispus: «neomule!»; ori: «spionule!». În lagăr, fiind un caz, eram băgat la ofițeri. Pe nici un prizonier ofițer nu l-au bătut - pe mine, da. Fiindcă eram... basarabean! Ca și cum noi, Basarabenii, i-am fi cedat, dat, dăruit Rușilor pe ei, pe Regățeni, cu tot cu Regatul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
alteori suntem bucuroși doar să stăm sub copacul tău? — Într-una din zile, albina zumzăie mai tare, iar într-o zi cu ploaie stă în liniștă în stupul ei, le răspundea Sampath. Deși nota plin de religiozitate tot ce auzea, spionul încetase să mai încerce să-l înțeleagă pe Sampath. Cu cât vedea mai mult, cu atât era mai convins că secretul prezenței lui Sampath, cuvintele lui ciudate și bizareriile, toate își avea originea în ceaunul lui Kulfi. Mai hotărât decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și iar să se furișeze pe lângă ea, în încercarea de a lua o mostră de mâncare într-o sticlă de care făcuse rost. Numai că, de fiecare dată, ca și cum ar fi fost prevenită, Kulfi îl zărea chiar la timp pe spion și-l pocnea cu mătura în cap. Un așa BUM te putea ucide, își zicea el și o privea din tufișuri cum își continua munca, feliind plină de vigoare legumele, decapitând puii și gâștele cu lovituri nonșalante de secure. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
continua munca, feliind plină de vigoare legumele, decapitând puii și gâștele cu lovituri nonșalante de secure. Și totuși, cu cât îi erau mai zădărnicite eforturile, cu atât devenea mai suspicios. În clipa în care se întorcea din nou cu spatele, spionul nu se putea abține să nu mai încerce o dată... Din cauza problemelor pe care le provocau mesele lui Sampath, domnul Chawla decise să permită accesul vizitatorilor doar în intervalul dintre prânz și cină, între doisprezece și jumătate și opt și jumătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
pozează în șofran, toți acei guru la fel de corupți ca politicienii... — O, murmurau ei plini de satisfacție, Baba al lor nu era așa. Era o sursă neîntreruptă de mirare. Ba chiar își aruncase vraja asupra animalelor sălbatice din piață. — Hmmm, pufni spionul, care era, dacă e să spunem adevărul, puțin neliniștit de această nouă întâmplare. Fără-ndoială că e doar o interacțiune om-maimuță extrem de bine dezvoltată, spuse el. — Interacțiune om-maimuță, zise domnișoara Jyotsna, extrem de jignită de lipsa de respect în ceea ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
lobii neobișnuit de mici ai urechilor, o porni la pas pe cărare către stația de autobuz, rupând crengile care amenințau să-i blocheze drumul, lovind pietrele, în ciuda papucilor ușori pe care îi purta și a degetelor delicate, lipsite de apărare. Spionul, ținut departe de oalele pentru gătit ale lui Kulfi de noile ore de vizitare, hoinărea primprejurul livezii, încercând să găsească o scuză care să-i permită accesul, când o zări pe Pinky îndreptându-se spre stația de autobuz. Hotărî să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
că, în mod sigur, tatăl ei se înșelase; bărbații chiar o urmăreau. Când se plimba. Se urcă în autobuz și, când el făcu la fel, împunse fără milă în jur cu acul de păr, înțepându-l atât de tare pe spion că acesta fu nevoit să dea fuga direct la doctorul Banerjee când ajunseră la bazar, să-i facă un vaccin antitetanos. Era încă devreme. Fumul de la focurile aprinse în gheretele de ceai acoperea soarele palid de iarnă. Băiatul de la Hungry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
îl avusese la îndemână în gheretă, ca să rămână congelată pentru ca doctorul Banerjee să i-o poată coase la loc. — Mușcăturile de om, spuse doctorul Banerjee, relaxându-se la ușa clinicii sale și discutând cu reprezentantul ziarului local după ce examinase atât spionul, cât și pe băiatul de la Hungry Hop, se întâlnesc cel mai des vara și iarna, dare pot apărea pe toată durata anului. Sunt mai frecvente dimineața decât seara. Într-adevăr, deși multe persoane se tem de mușcăturile de animale, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
regulate într-un scuter-ricșă pentru a livra cantitățile uriașe de scrisori, în timp ce domnul Gupta suferea în oraș, căci ajunsese la concluzia că nu-i plăcea să nu fie centrul atenției. La întâlnirea anuală a Societății Ateiste dintr-un oraș vecin, spionul se adresă colegilor săi. — Ați văzut articolul din ziar despre cazul Chawla? E complet revoltător. Până și presa din țara asta susține porcăria asta. De fapt, presa e de vină pentru propagarea ei. Prinde un zvon și îl traduce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
lipsă de pasiune că, pentru mulți din public, ora cinei deja trecuse. Un membru se aplecă în față și spuse la urechea altuia: — Cam exagerează, nu ți se pare? De ce e el așa de supărat de toată povestea? Numai că spionul se simțea implicat personal și revoltat personal, așa că-și continuă tirada preț de încă o oră. Tocmai oamenii ca Sampath obstrucționau progresul națiunii, trăgându-i în jos oamenii onești și educați, ca el. Nimiceau sufletele inteligente, care se chinuiau atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
de mâncare lui Sampath, despre felul în care mâncarea sa era strașnic păzită, astfel ca nimeni să nu se poată apropia, despre posibilitatea ca acesta să fie drogat, despre cum starea sa de spirit urca sau cobora până la cote anormale, spionul nu știa exact care. Vorbi despre cum aborda cerecetarea pe marginea subiectului, despre cartea cu substanțe halucinogene pe care și-o procurase... Sunetele venite dinspre stomacurile celor din public atinseră un nivel asurzitor. Într-adevăr, omul ăsta exagera. Vorbea despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Sau în cap? Totuși, are dreptate, efectul pe care l-a avut asupra lui e destul de grav. De data aceasta însă, omul nu mai vorbi în șoaptă, ci cât de tare cât putu. Hei, domnule, strigă el adresându-se direct spionului, nu crezi că ți-a cam expirat timpul? Spionul fu întrerupt în mijlocul șuvoiului. Preț de o secundă, își pierdu echilibrul. — Înainte să omori țânțarii, noaptea e neplăcută, răspunse. — Asta-i adevărat, fără îndoială, zise alt individ din public. — Mulțumesc, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
l-a avut asupra lui e destul de grav. De data aceasta însă, omul nu mai vorbi în șoaptă, ci cât de tare cât putu. Hei, domnule, strigă el adresându-se direct spionului, nu crezi că ți-a cam expirat timpul? Spionul fu întrerupt în mijlocul șuvoiului. Preț de o secundă, își pierdu echilibrul. — Înainte să omori țânțarii, noaptea e neplăcută, răspunse. — Asta-i adevărat, fără îndoială, zise alt individ din public. — Mulțumesc, spuse spionul. Odată ce deschizi o sticlă de sifon, e bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
nu crezi că ți-a cam expirat timpul? Spionul fu întrerupt în mijlocul șuvoiului. Preț de o secundă, își pierdu echilibrul. — Înainte să omori țânțarii, noaptea e neplăcută, răspunse. — Asta-i adevărat, fără îndoială, zise alt individ din public. — Mulțumesc, spuse spionul. Odată ce deschizi o sticlă de sifon, e bine să o bei înainte să se răsufle. Dar sângele îi năvăli spionului pe față. Fără să se gândească, repeta ceea ce auzise sub copacul lui Baba. Și acum își asuma meritele pentru asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Înainte să omori țânțarii, noaptea e neplăcută, răspunse. — Asta-i adevărat, fără îndoială, zise alt individ din public. — Mulțumesc, spuse spionul. Odată ce deschizi o sticlă de sifon, e bine să o bei înainte să se răsufle. Dar sângele îi năvăli spionului pe față. Fără să se gândească, repeta ceea ce auzise sub copacul lui Baba. Și acum își asuma meritele pentru asta! Nu avea curajul să nu facă așa. Mai târziu, se foia și se răsucea în pat. Ce voia el de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
frunzele pufoase și guri moi precum. — Chiar să faceți liniște, spuse Sampath somnoros. Mă enervați cu săritul vostru. Numai că, strâmbându-se și țipând, ele săreau prin copac și acopereau pământul de dedesubt cu o epavă de crengi. — Încetați, spuse spionul, care fusese lovit de o crenguță. Încerca să se gândească la ideile sale și să le ordoneze pe toate, pentru că, în ultima vreme, se încurcaseră rău de tot. — Da, faceți liniște, strigară alți câțiva devotați. Ceva nu era în regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
loc deschis sau să trebuiască să gonească din când în când câte o maimuță cu mătura. Preocupată de propriile-i gânduri, în care nimic altceava nu părea să pătrundă vreodată, mergea mai departe pe calea pe care o purta viața. Spionul o urma ca un câine. Până în momentul acela, cercetările lui nu duseseră la nici un rezultat, și, ca și cum acest eșec n-ar fi fost suficient, începuse să se întrebe dacă nu cumva ceva din constituția sa fusese mișcat de la locul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
prin minte, fu de două ori mai îngrozit. Ar fi fost cel mai bine să rezolve imediat cazul și să plece din livadă cât se putea de repede. Păstrând ceea ce spera să fie o distanță care nu dădea de bănuit, spionul încerca să nu o piardă din ochi pe Kulfi, dat fiind că uneori o pornea la-ntâmplare, alteori cu țintă precisă în sus pe coasta dealului, dovedind cam tot atâta preocupare pentru menținerea drumului cât o albină. Kulfi începuse să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
După tatu, antilope, zebre și balene. Cerea elefanți, hipopotami, iaci și cocori, macaci și... maimuțe! Maimuțe! Ah, să gătească o maimuță! Printre bambuși, prin desișul verde și galben de banane, printre urzici, până sus pe vârful dealului. Epuizat și murdar, spionul renunță să mai încerce să se țină după ea și se cățără într-un copac de unde spera să își poată continua urmărirea. Numai că, desigur, imediat o pierdu cu totul din ochi, fiindcă dispăru dincolo de cotitura unor stânci. 18 Departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
le ceară asta, doamnă. O să le scoatem afară-n șuturi, fără să le-ntrebăm nimic, răspunse un bărbat vulgar. Dar numeroși oameni săriră în apărarea domnișoarei Jyotsna. — Cum poți să spui așa ceva? N-ai pic de rușine. — Oh, prostii, zise spionul, care era într-o dispoziție execrabilă în ultimele zile. Normal că trebuie să terminăm cu maimuțele. Fac dezordine peste tot. Oamenii nu-și credeau urechilor. — Ai auzit ce-a zis? se întrebau unii pe alții. Prostii, să terminăm cu, fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]