2,733 matches
-
în România”, din care două avea statut oficial, iar restul neoficial. Dintre cele oficiale, Abwehr-ul din România sau Serviciul de Informații al Armatei Germane din România (S.I.A.G.) acționa încă de pe timpul lui Mihail Moruzov (1939). Principalul obiectiv era contracararea spionajului și sabotajului serviciilor aliate (englez și francez) în zona petroliferă și paza porturilor de la Dunăre (Giurgiu, Turnu Severin etc.), a fluviului în zona Cazanelor, fiind calea cea mai importantă pentru transportul produselor petrolifere. Colonelul Rodler conducea acest serviciu de informații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de Kurt Auer (care își schimba profesiunea cât mai des putea pentru a nu fi deconspirat), cu sediul în Oficiul Economic German sau în Societatea Bancară. Grupele acestui serviciu, ce operau pe teritoriul României, erau: Grupa VI - E, care efectua spionajul și în această zonă a Europei; Grupa VI - S (Sabotaj) și Grupa S VII - WJ (acțiuni în domeniul economic). După cum se știe, Secția VI - SD era condusă de Walter Schellenberg, iar la nivelul anului 1941 organiza și făcea spionaj contra
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
efectua spionajul și în această zonă a Europei; Grupa VI - S (Sabotaj) și Grupa S VII - WJ (acțiuni în domeniul economic). După cum se știe, Secția VI - SD era condusă de Walter Schellenberg, iar la nivelul anului 1941 organiza și făcea spionaj contra U.R.S.S. ca și în țările cu care acesta se învecina la vest (România, Ungaria, Polonia, Finlanda). De multe ori, dacă nu în majoritatea timpului, concura Abwehr-ul. Gestapoul era un alt serviciul informativ, care funcționa clandestin în România, încă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
din România față de problemele la zi”. Aceste date mai erau adunate și de către Gestapoul Secția VI S.D. extern, insistent în România. Serviciul de informații constituit în cadrul Grupului Etnic German din Ardeal (AO/NSDAP), condus de Andreas Schmidt, în afară de propagandă și spionaj, era și izvorul de cadre și agenți pentru celelalte servicii. Secțiunea AO/NSDAP, cu o rețea foarte întinsă în țară, executa operații deosebit de utile pentru culegerea de informații, având un caracter secret, din toate domeniile, mai ales cel economic. Agenții
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de cadre și agenți pentru celelalte servicii. Secțiunea AO/NSDAP, cu o rețea foarte întinsă în țară, executa operații deosebit de utile pentru culegerea de informații, având un caracter secret, din toate domeniile, mai ales cel economic. Agenții acestei structuri de spionaj erau selecționați și școliți de specialiști aduși de la Berlin, ajungând să fie considerați cei „1 500 membri”, câți avea „elita organizației”.. Legația germană din București, având rolul coordonator al tuturor acțiunilor informative în România, a beneficiat de sporirea personalului său
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
stânjenită de presiunile și concentrările lor de forțe. IV. 1. b. Acțiunile Serviciilor informative britanice Din informațiile oferite de documentele de arhivă rezultă că latura oficială a activității legațiilor marilor puteri la București era întregită substanțial de acțiuni informative, de spionaj, contraspionaj, asupra zonelor de interes din România; de la aspectul politic și social până la cel economic, militar și administrativ. O dată cu dezlănțuirea războiului, se impunea obținerea cu promptitudine a informațiilor necesare, care trebuiau să fie cât mai cuprinzătoare. Alături de cei mari, care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Wehrmacht-ului. A cooptat și un ziarist luxemburghez, Cohen Yvan Frank, acreditat la București pentru „Journal de Génève”. La rândul său, Cohen Yvan Frank a atras un alt agent cu misiunea de a acționa în Capitală. Noul angajat într-ale spionajului pur și simplu nota în văzul lumii pe un carnețel numerele și însemnele militare ale mașinilor germane, care staționau în fața diferitelor clădiri. Așa a fost prins, pe 26 ianuarie 1941, în fața Hotelului Lido. Din start, rețeaua a căzut. Cei doi
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Washington că, la Ministerul Apărării din București, feldmareșalii von Brauschitsch și von List au colaborat cu generali români, pentru a pune „la punct ultimele pregătiri referitoare la acțiunea comună germano-română împotriva URSS, în cazul neacceptării (cererilor) ultimative germane”. Activități de spionaj efectua și Consulatul general administrativ, motiv pentru care a fost închis de guvernul român în iunie 1941. Ministrul american a dispus ca Muldrop Forsythe, consul general, și întreg personalul Consulatului să rămână și să funcționeze în cadrul Legației americane „la secție
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se înscrie în ea și să depună o sumă de 90 000 lei la Bank of Romania, reprezentând cotizația unui ziarist străin. Această manevră a fost uzitată pentru îndepărtarea ziariștilor englezi și americani și pentru a-i împiedica să facă spionaj, sub acoperirea statutului de corespondent de presă. Cel care a inițiat această acțiune de „curățire” a fost agentul german Klaus Schickert, „camuflat” la Secția Presă a Legației Germane, condusă de Werner Voss. Relațiile între Schickert și Voss erau incompatibile, ultimul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
1 august 1941) cu ministrul Turciei, Suphi Tanrioer, Basni Rizan, consilier la Legația Turciei, și cu Ali Amroussi, consilier la Legația Egiptului. De asemenea, a mai prevăzut modul de a conlucra și de a stabili strategia „acțiunilor între serviciile de spionaj american, englez și turc” în spațiul românesc. Mai mult chiar, Legația americană căuta prin serviciul ei de informații ca, pe căi colaterale, să inițieze alte rețele de informații. Un caz este cel al atașatului de presă chinez Yu-Puy. Trimis la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să inițieze alte rețele de informații. Un caz este cel al atașatului de presă chinez Yu-Puy. Trimis la Brașov „spre a se informa despre livrările făcute armatei române de către I.A.R.”, acesta avea ca scop înființarea unui „centru de spionaj anglo-american și de a recruta agenți și informatori din mijlocul ofițerimii române și a funcționarilor I.A.R.” Plățile agenților anglo-americani, sau „onorariile financiare” erau făcute de secretarul Legației americane, Andrew Edson. Preluase și conturile Intelligence Service-ului girate în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-o, fără îndoială și necesitatea de a cunoaște „activitatea și intențiile trupelor germane” staționate în România, mai ales în perioada premergătoare trecerii în Bulgaria spre Grecia, cât și din iunie 1941, înainte de declanșarea conflictului germano-sovietic. O importanță deosebită se acorda spionajului industrial, în special industriei armamentului. Informatorii de bază erau muncitorii comuniști, care au fost instruiți să nu mai activeze „pe linia agitației comuniste”, fiind lesne de deconspirat. Puteau să slujească mai bine idealului comunist prin „a culege date acolo unde
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fi desprinse anumite evaluării fără pretenția de a fi judecăți de valoare. În primul rând, Germania, fiind în plină ascensiune, ca cea mai puternică forță pe continentul european, avea serviciile sale secrete ce dominau în România sub toate aspectele, făcând spionaj total, beneficiind și de atuul staționării trupelor Wehrmacht-ului pe teritoriul nostru. Al doilea rând, serviciile britanice, după terenul pierdut în anul 1940, continuă acțiunile în anul 1941, când are loc căderea rețelei Rică Georgescu. Reorganizările derulate au modificat strategia
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de decizii, hotărâri, și măsuri politico-diplomatice decisive din partea acestora. Încă din anii premergători celei de-a doua conflagrații mondiale, dar mai ales din perioada „neutralității” (1 septembrie 1939-21 iunie 1941), România și teritoriul său este ținta unor asidue acțiuni informative (spionaj, diversiune sau sabotaj) fie ale marilor puteri (Germania nazistă, Rusia sovietică, Anglia, S.U.A. etc.) ce se concentrau pentru dominarea zonei balcanice și sud-estică europeană, interesate și în controlul petrolul românesc, fie al statelor vecine mici (Ungaria, Bulgaria etc.) care, neîmpăcate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
capitala Austriei), Cehoslovacia a fost forțată să cedeze teritorial, la fel cum s-a întâmplat la 30 august 1940 când, tot în capitala austriacă, România a fost pusă în fața faptului împlinit și obligată la cedarea nord-estulului Transilvaniei. IV. 2. b. Spionaj și revizionism maghiar În acțiunile de revizuiri ale granițelor altor state în favoarea sa, pe lângă acțiuni diplomatice și de propagandă iredentistă, Budapesta cu eficacitate uzita și mijloacele specifice „războiului secret”. Structuri, agenturi și rețele erau răspândite la scară estul de întinsă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
iredentistă, Budapesta cu eficacitate uzita și mijloacele specifice „războiului secret”. Structuri, agenturi și rețele erau răspândite la scară estul de întinsă pe teritoriile adversarilor săi, inclusiv pe cel al României, unde provoca nenumărate și diverse acte „teroriste, de sabotaj, de spionaj”. De multe ori, pe toată durata perioadei dintre cele două războaie mondiale, pe „frontul invizibil”, serviciile speciale și militare românești s-au confruntat cu cele din Ungaria. Consistența și violența acțiunilor rețelelor maghiare s-au manifestat cu precădere în anii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sub diferite acoperiri (economice, sociale, culturale) pe teritoriul românesc. În principiu, serviciile române au sesizat în mod pertinent că Budapesta acționa pe trei direcții: o direcție cuprindea “toate domeniile vieții publice (politic, economic, social, și cultural)”, a doua viza domeniul spionajului militar, iar a treia se canaliza pe organizarea unor acțiuni teroriste. După Dictatul de la Viena (30 august 1940) „Președinția Consiliului de Miniștri și Marele Stat Major maghiar” erau structurile Budapestei care dirijau activitatea informativă în România din cinci centre organizate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ca pretext” Ungariei pentru o intervenție militară în „scopul de a apăra interesele maghiarilor”, după care va urma „anexarea întregului Ardeal”. IV. 2. c. Structură informativă organizată și paramilitar: Serviciul maghiar de auto-apărăre din România Se știe despre serviciul de spionaj al Ungariei că, în toamna anului 1938, a fost foarte activ în destrămarea Cehoslovaciei. El a folosit ulterior metode ce au fost verificate cu succes pe teritoriul cehoslovac. Din rândul minorității maghiare din România, cercurile conducătoare de la Budapesta au angrenat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în Ungaria se instalase la putere regimul lui Bella Kuhn, Szantay Erno „a activat la Szeghedin în armata albă (a lui Horthy - n.n.), unde a fost înaintat la gradul de locotenent”. Începând cu anul 1920 a intrat „în serviciul de spionaj maghiar, ca om de mare încredere a lui Karoly Ghilesz, șeful de atunci al Spionajului maghiar”. Este trimis la Brașov, iar aici „s-a logodit cu fiica avocatului Icney, cu ajutorul căruia a intrat în elita românească”. În perioada cât a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Szeghedin în armata albă (a lui Horthy - n.n.), unde a fost înaintat la gradul de locotenent”. Începând cu anul 1920 a intrat „în serviciul de spionaj maghiar, ca om de mare încredere a lui Karoly Ghilesz, șeful de atunci al Spionajului maghiar”. Este trimis la Brașov, iar aici „s-a logodit cu fiica avocatului Icney, cu ajutorul căruia a intrat în elita românească”. În perioada cât a activat la Brașov a fost avansat „în anul 1924 prin intermediul biroului de spionaj maghiar” la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
atunci al Spionajului maghiar”. Este trimis la Brașov, iar aici „s-a logodit cu fiica avocatului Icney, cu ajutorul căruia a intrat în elita românească”. În perioada cât a activat la Brașov a fost avansat „în anul 1924 prin intermediul biroului de spionaj maghiar” la gradul de căpitan. Logodnica sa l-a acoperit și în același timp l-a „ajutat în operațiunile sale de a spiona armata română”. Din cauza certurilor și a unor neînțelegeri, aceasta îl denunță organelor de poliție în 1925. Este
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ajutat în operațiunile sale de a spiona armata română”. Din cauza certurilor și a unor neînțelegeri, aceasta îl denunță organelor de poliție în 1925. Este „judecat și condamnat la 5 ani închisoare”, însă reușește să-și ascundă „probele sale evidente de spionaj”. Închis la Doftana, este eliberat în 1931. Ajuns în Ungaria își schimbă numele în Szantay Erno și este „avansat în anul 1932 maior”. În 1940, a primit gradul de locotenent-colonel, după care este trimis atașat militar în România. Detaliile aceste
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trimis atașat militar în România. Detaliile aceste au fost cunoscute și de „croitorul Balint deoarece au fost colegi de școală și l-a vizitat pe Szantay la Doftana”. Nota mai apreciază că Szantay Erno era „foarte versat în materie de spionaj”, folosindu-se de „o vastă scară” de „agenți evrei maghiari, care sunt cei mai buni spioni unguri”. Ca atașat militar, loctenent-colonelul Szantay „s-a pus în legătură cu Mihalfy Adalbert zis Berci, cunoscut iredentist din Cluj și conducător al acțiunii iredentiste maghiare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Voievozi nr. 50, câte „2 buletine informative privind armata română și armata germană”. Mihalfy Adalbert încasa lunar „500.000 lei în pengo pe care îi schimbă la bursa neagră”. Un oarecare timp acesta a fost „și în serviciul român de spionaj de unde a luat foarte bune informații”, după care a dispărut o vreme. Însă revine, continuînd „să se laude că este în slujba Serviciului Secret Român”. Lunar cheltuia „foarte mulți bani, ducând o viață extrem de luxoasă”. La acel moment lt.-col
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
viață extrem de luxoasă”. La acel moment lt.-col. Szantay îl „apreciază foarte mult” pentru serviciile sale. De remarcat mai era faptul că atașatul militar maghiar „lucrează și contra intereselor germane în România, furnizând informații serviciului secret englez”. În „opera de spionaj”, Szantay, era ajutat și de preotul calvin Nagy Sandor, care îi cunoștea „în același timp numele adevărat și antecedentele”. Așa cum rezultă din cele prezentate mai sus, precum și din alte documente de arhivă, activitatea informativă a atașatului militar maghiar în preajma lui
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]