2,082 matches
-
autorul, absolut fără nici o noimă, decât doar considerându-l în deja consacratul stil anglosaxon „just to say” (doar să spun) (pg 43). „În 187 (deci după ani n.n.) Paulescu și -a încheiat lunga carieră studențească cu o teză despre structura splinei” (pg. 44). Cu alte cuvinte această perioadă de excepție din viața lui Paulescu se confundă cu o pierdere de timp, care s-ar termina în sfârșit cu o teză banală. Numai că ceea ce tendențios și ipocrit se trece cu vederea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ar termina în sfârșit cu o teză banală. Numai că ceea ce tendențios și ipocrit se trece cu vederea este faptul că această perioadă se finalizează cu obținerea primului doctorat în medicină, printr-o teză care descoperă modul de vascularizație a splinei și realizează prima clasi ficare a glandelor vasculare în: epiteliale cu secreție mixtă (internă și externă cum sunt ficatul și pancreasul), epiteliale cu secreție internă (tiroida și suprarenalele) și cele de natură conjunctiv limfatică cum sunt; timusul, splina și ganglionii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vascularizație a splinei și realizează prima clasi ficare a glandelor vasculare în: epiteliale cu secreție mixtă (internă și externă cum sunt ficatul și pancreasul), epiteliale cu secreție internă (tiroida și suprarenalele) și cele de natură conjunctiv limfatică cum sunt; timusul, splina și ganglionii limfatici (These pour le doctorat en Medecine - Paris, 187). Pentru a aduce la lumină ceea ce cartea ascunde tendențios, precizăm faptul că Paulescu absolvă studiile medicale în 181, ocupă prin concurs postul de extern la Spitalul Hotel Dieu, situație
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
flămând de mura împarșivită mustos în rugul verde-al frunzăloaicelor lobate reavăn, poftiicios la miezul galb al zarnacadelelor zimțate, răzlețite-n plăpumi și ponoare, râvnitor să râdă strașnic, bubuitor, demiurgic, din foale, din încăperile inimii, din sângele ficatului și-al splinei, din rinichii pișorcoși, din mațul minților nălucindu-i genial pampuște duioase, crudele, virginale... pe urmele voioase, bine întipărite în memorie, ale lui Rabelais. Când au apărut, și după aceea, cu o ciudată pudibonderie înscorțoșată de tâmpenie, au fost ocolite de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
de factori celulari, reprezentați de fagocite și imunocite prezente printre elementele figurate ale sângelui sau printre componentele tisulare din diferite organe. În anumite componente ale sistemului imunitar are loc o densificare celulară care poate atinge nivelul constituirii unor organe precum splina, timusul, amigdalele, ganglionii limfatici etc. denumite organe limfoide. În organizarea sistemului imunitar, organismul animalelor superioare dispune de o componentă de rezistență nespecifică și neadaptativă, înnăscută, care este înscrisă în programul său genetic și o componentă cu capacitate de răspuns specific
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prezintă o specificitate unică de legare la antigene la nivelul situsului de combinare antigen -anticorp. Limfocitele B, ca dealtfel toate celelalte elemente figurate ale sângelui, derivă din celule stem pluripotente, care sunt produse mai întâi în ficatul fetal și în splina fetală. După nașterea organismului, toate elementele figurate ale sângelui își au originea în măduva osoasă hematopoietică. Etapele inițiale ale diferențierii celulei B mature circulante, dar neproliferative, se desfășoară în absența antigenului. La contactul cu antigenul, clona de limfocite B specifică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și asemenea epitopi vor domina răspunsul imun. Cum găsesc limfocitele antigenele țintă și unde are loc maturizarea lor? Limfocitele sunt celule peripatetice: ele se dezvoltă din celule stem imature, localizate în măduva osoasă adultă, de unde migrează în țesuturile limfoide periferice (splină, noduli limfatici), fie direct, pe calea circulației sangvine, în cazul limfocitelor B, fie trecând prin timus, în care caz, ele devin celule T. Limfocitele recirculă între sânge și limfă. Procesul de dispersie asigură ca un antigen care este legat la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu greutate de circa 910 g (1-2% din greutatea corpului), a cărui consistență este mai greu de perceput, tocmai datorită distribuției sale difuze în tot organismul. Celulele și moleculele sistemului imunitar sunt prezente în toate țesuturile, dar în unele organe (splină, ganglioni limfatici, plăci Peyer, amigdale, timus), componentele celulare au o densitate maximă, ceea ce face ca asemenea organe să se individualizeze, să prindă contur. Numărul celulelor sistemului imunitar (cu un ordin de mărime superior neuronilor) și al moleculelor sale nu reflectă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
se disting două populații de limfocite:- limfocite T, care se diferențiază și se maturează în timus;- limfocite B, care se diferențiază și se maturează în bursa lui Fabricius, la păsări, și în echivalenții ei funcționali, de la mamifere (măduva osoasă, ficatul, splina). În funcție de capacitatea lor de a interacționa cu antigenul specific, limfocitele sunt:- incompetente (imature), cele care nu recunosc antigenul;- competente (mature), cele care recunosc antigenul specific.Starea de competență este condiționată de prezența receptorilor prin intermediul cărora antigenele sunt recunoscute. Pe suprafața
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
γ/δ se aglomerează în focarele inflamatoare cronice (membrana sinovială, leziunile asociate cu lupusul eritematos diseminat). 1.2.1.4. Dezvoltarea ontogenetică a limfocitelor În ultima parte a vieții embrionare, funcția hematopoietică este preluată de măduva osoasă, chiar dacă ficatul și splina mai păstrează o activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar la un scurt interval, după naștere. Celulele limfoide diferențiate în măduva osoasă, la păsări, migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a vieții embrionare, funcția hematopoietică este preluată de măduva osoasă, chiar dacă ficatul și splina mai păstrează o activitate hematopoietică, aceasta este limitată doar la un scurt interval, după naștere. Celulele limfoide diferențiate în măduva osoasă, la păsări, migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
interval, după naștere. Celulele limfoide diferențiate în măduva osoasă, la păsări, migrează inițial în splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina îndeplinesc funcțiile bursei de la păsări. Alte limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în care se produce diferențierea independentă de antigen, în cursul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
splină și ficat, iar de aici migrează în organele limfoide centrale (timus și bursa lui Fabricius). La mamifere, din măduva osoasă, limfocitele migrează în ficat și splină. Unele își dobândesc competența imunitară chiar în măduva osoasă. La mamifere, ficatul și splina îndeplinesc funcțiile bursei de la păsări. Alte limfocite migrează în timus. Acesta este circuitul primar al limfocitelor, în care se produce diferențierea independentă de antigen, în cursul căreia limfocitele devin imunocompetente. Această etapă se desfășoară în organele limfoide primare (timus, bursa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
categorii:- microfage (PMN) - celule care fagocitează particule mici;- macrofage - celule care înglobează particule mari, chiar celule întregi. În anul 1924, Aschoff a creat conceptul de sistem reticulo-endotelial (SRE), în care a inclus:- fagocitele propriu-zise;- celulele reticulare ale sinusurilor venoase din splină și ganglioni;- celulele endoteliale ale vaselor sanguine și limfatice;- fibroblastele din țesutul conjunctiv. În anul 1927, Voltera a propus denumirea de sistem reticulohistiocitar (SRH). În anul 1970, fagocitele au fost clasificate în două categorii funcționale:- fagocite profesioniste, capabile să ingere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de catene globinice începe la nivelul sacului vitelin embrionar cu producere de catene de tip zetta (ζ), după care continuă cu producere de catene de tip epsilon (ε), alpha (α), gamma ( γ) și beta (β), în ficatul fetal și în splina fetală, pentru ca după naștere să se producă doar catene α și β și să diminue până la anulare sinteza de catene γ. În perioada postnatală între săptămânile a 6-a și a 40- a, se produc și catene delta (δ) la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mare care se asociază, formând mănunchiuri de fibre. Rezultă cristale de hemoglobină care distorsionează membrana eritrocitului, conferindu-i forma de seceră (falciformă) (fig. 16.14). Unele dintre eritrocite rămân ireversibil sub această formă și vor fi distruse prematur la nivelul splinei. Altele capătă formă de seceră numai în condiții de hipoxie. Eritrocitele falciforme determină creșterea vâscozității sângelui, făcând ca circulația sângelui în vasele mici să se desfășoare anevoios. Se realizează un cerc vicios, deoarece hipoxia accentuată în aceste condiții determină o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
deformare falciformă a eritrocitelor și, în consecință, o și mai mare stagnare a circulației, însoțită de crize episodice ale anemiei falciforme, asociate cu dureri abdominale și ale musculaturii scheletice. După câțiva ani, țesuturile perfuzate insuficient cu sânge, se necrozează, iar splina se atrofiază, conducând la finalul fatal al celor cu structură genetică homozigotă HbS HbS. Persoanele cu trăsătura celulelor falciforme (sickling) care însă sunt heterozigote având o genă normală (HbβA) și o genă anormală (HbβS) prezintă doar 25-40% hemoglobină anormală de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
acțiunea sulfonamidelor. Instabilitatea hemoglobinelor este determinată de disocierea prematură a hemului de catena globinică. Catenele globinice disociate de grupul hem precipită intracelular sub forma unor depozite celulare cunoscute sub numele de corpi Heinz. Corpii Heinz afectează funcția membranei celulare. In splină, eritrocitele a căror membrană a suferit modificări sunt reținute prematur de macrofagele din sinusurile venoase ale pulpei roșii splenice. Diagnosticul hemoglobinelor instabile este dificil și necesită analize în laboratoare speciale. Hemoglobinele instabile contribuie la lărgirea clasei de anemii hemolitice congenitale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
precursorii nucleați ai acestora (eritroblaste). Dar, genele pentru diferite catene globinice ale hemoglobinei umane au putut fi izolate și examinate direct din numeroase celule, care în mod obișnuit nu sintetizează hemoglobina: leucocitele din sângele periferic, limfocitele în cultură, fibroblaste, placentă, splină etc. Metodologia constă în extragerea ADN total din celule. ADN este supus acțiunii hidrolitice a enzimelor de restricție (restrictaze), rezultând fragmente de ADN - restricte. Utilizându-se diferite restrictaze care au situsuri de clivare specifice, la nivelul unor secvențe repetitive de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o rezistență imună scăzută a organismului. Diseminarea poate fi limfohematogenă, în mica circulație, avînd ca rezultat apariția unei tuberculoze pulmonare, miliare, sau în marea circulație, iar rezultatul va fi o formă generalizată de tuberculoză, cu multiple determinări organice în ficat, splină, meninge, oase și ganglioni limfatici (Moisescu, 1977). Din punct de vedere clinic, această formă de boală poate prezenta o evoluție rapidă cu leziuni pulmonare miliare, supraacută, cu un tablou clinic impresionant, dominat de insuficiență respiratorie severă, cianoză, febră ridicată, puls
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
de neexplicat” o noțiune destul de vagă: comoțiunea. Dar, această noțiune, devine, un secol mai târziu, o entitate morbidă: comoțiunea cerebrală. Cu timpul, comoțiunea cerebrală și-a lărgit sfera, înglobând pe lângă comoția encefalului și pe aceea a viscerelor importante: ficat, inimă, splină, făcându-și apariția conceptul de „comoție viscerală”. Prima lucrare românească consacrată șocului, este monografia dr. D. Turnescu, apărută în 1929, intitulată „Șokul traumatic”, lucrare elaborată pentru examenul de docență, specialitatea chirurgie generală. Dr. D. Turnescu (fost intern al spitalelor din
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sangvin în cazurile grave scade la jumătate, la sfert și chiar mai mult, datorită stazei periferice și splahnice, unde există o adevărată hemoragie tisulară datorită vasoplegiei. Se subliniază puternic în carte: această stază nu este numai periferică. Organele parenchimatoase ca splina, ficatul, rinichiul și în tot domeniul splahnicilor, organele sunt saturate ca niște adevărați bureți. Când la aceste hemoragii tisulare se mai adaugă și o hemoragie prin leziunea vasculară - bineînțeles că starea de șoc este mult mai dramatică și mult mai
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aprecierea cu privire la faptul că aici se năștea o veritabilă școală de chirurgie de urgență, ortopedie și traumatologie. 1. Varietatea cazuisticii din spital (după titlurile tezelor respective): Apendicita hernială; Osteosinteză în tratamentul fracturilor; Meningita aseptică în traumatismele craniene; Considerațiuni asupra rupturii splinei în doi timpi; Tratamentul chirurgical al luxației recidivante scapulo-umerale; Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale; Contribuțiuni la tratamentul fracturilor de calcaneu ș.a. Iată deci problematica de specialitate din acest serviciu și desigur finalitatea pozitivă a evoluției cazurilor, întrucât ele puteau constitui materie
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
veritabil îndrumar al viitoarei activități ce va reveni medicului reanimator. Clinica de chirurgie și ortopedie pediatrică este și ea prezentă și ne oferă la rândul ei, concluzii cu privire la diagnosticul și tratamentul în rupturile traumatice ale organelor parenhimatoase abdominale (ficat și splină) la copil: Al. Pesamosca, O. C. Iacob, St. Puiu, T. Zmafir, Niculina Bratu, Ed. Geambazu, dr. Flueraru (Chirurgia nr. 6, anul 1984). Lucrarea prezintă experiența clinicii pe o perioadă de 20 de ani (1962-1982) în problema rupturilor traumatice ale organelor
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
O. C. Iacob, St. Puiu, T. Zmafir, Niculina Bratu, Ed. Geambazu, dr. Flueraru (Chirurgia nr. 6, anul 1984). Lucrarea prezintă experiența clinicii pe o perioadă de 20 de ani (1962-1982) în problema rupturilor traumatice ale organelor parenhimatoase abdominale (ficat și splină). Din analiza a 133 de cazuri de ruptură de splină și 114 cazuri de ruptură de ficat (copii între 1-15 ani); rezultă că în peste 2/3 din cazuri era vorba de copii politraumatizați, mai ales prin accidente rutiere și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]