1,895 matches
-
fi tăiat-o c-un fir de păr și curios ca un motan, el își crease multe plăceri domestici, cari altfel nu supărau pe nimenea. Dușmănia lui cu gânsacii și cu gâștele cu pui, amicia intimă cu Șoltuz, cânele de la stână, pe care îmbla și călare, puii de gâscă mici pe care-i închidea în cușcă ca să vadă de-or cânta cum canarii, în fine stima ce-o avea pentru moș Miron prisacarul, care-i spunea povești și-l ținea pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un hohot ce răsună Ca clocotul de codri cînd cerurile tună. Atunci păstorii sarbezi zăresc din depărtare Ivindu-se pe munte o naltă arătare Ce stă În dreptul lunei cu-o bardă groasă-n mînă... Și pînă-n ziuă urlă dulăii de la stînă. Amar de cine intră prin ramurile dese A codrului de moarte! Sărmanul, dacă iese, El pare-un strigoi palid zărit ca printr-un vis, Ce caută cărarea mormîntului deschis... Acolo-i cuibul spaimei și adăpostul urei. Grui-SÎnger, ucigașul, e regele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
această lână să fie toarsă, țesută, vopsită și convertită în stofă; ca această stofă să fie tăiată, cusută, modelată în veșmânt. Și această serie de operațiuni implică o mulțime de alte operațiuni; căci ea implică utilizarea instrumentelor de arat, a stânelor, a uzinelor, a uleiului, a mașinilor, a vehiculelor etc. Dacă societatea nu era o asociație foarte reală, cel care dorește o haină ar fi fost forțat să lucreze în izolare, adică să îndeplinească el însuși actele nenumărate din această serie
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în colectiv, cu practica împărțirii în cote egale între participanți, indiferent de aportul personal prin ustensile sau muncă fizică, avându-se în vedere doar nevoile fiecăruia, iar cel care stabilea părțile respecta regula de a-și lua ultima parte; -organizarea stânelor în sat cu rândul; -păscutul vitelor în cireada satului fără nici un fel de discriminare generată de numărul animalelor ori al stânjenilor de moșie avuți ca pășune în stăpânire de către locuitorii răzeși; -obiceiurile de sărbători și ocazionale (datini, șezători, seri de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
avându-o în mai multe locuri printre ceilalți răzăși”, respectiv în mai mulți bătrâni arătați prin spițele de neam în 1817. Stăpânirea în devălmășie a unor structuri economice sătești iese și mai clar în evidență când vine vorba de o stână de oi organizată și pusă de arendaș pe pășunea satului. Anchetatorii, în jurnalul întocmit, constată că „niapărat s-au pășunat și pe părțile răzășilor ca unili ce nu sunt disparțite și deosebite hotare, fiind tot un trup și răzășii la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
recoltei sau de oamenii lui, era dusă la oborul de gloabă comunal. Printre cei care s-au achitat de această îndatorire au fost Boghiu, Chicuș și Bertea, care au fost cei mai activi în această direcție, prin faptul că aduceau stâni întregi de oi și le închideau în obor, ridicând veniturile bugetului comunal prin amenzile aplicate fiecărui vinovat care, bineînțeles, plătea și despăgubirea păgubașului. Dacă guardul nu se învoia cu proprietarul vitelor, se anunța primarul, care în 24 de ore făcea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un porcar și un herghelegiu. În Tarnița figurau crescători de oi încă din anul 1816. Pe măsura măririi suprafețelor cultivate, pășunatul liber s-a restrâns în hotarul moșiei pe imașurile obștești. Pe aceste imașuri, proprii fiecărui sat, se organizează atât stâna de oi, cât și cireada de vaci. Înainte de colectivizare, foarte mulți oameni și-au vândut animalele, fiindcă erau condiționați în cererea de înscriere la gospodărie de factori, cum ar fi suprafața totală de teren înscrisă, numărul de animale, mijloace de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii erau plătiți în bani sau în natură, iar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii erau plătiți în bani sau în natură, iar pentru pășune se plătea aparte proprietarului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii erau plătiți în bani sau în natură, iar pentru pășune se plătea aparte proprietarului. Asocierea se baza pe înțelegerea orală stabilită, pe de o parte între stăpânii de oi și pe de altă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Noaptea, în ocol erau ținute vacile sterpe, în seama văcarului, iar celelalte erau aduse și mulse de proprietarul ce le ținea în grajd. În trecut grajdurile făceau parte din corpul casei. Prin târlă se înțelege întregul complex ce aparține de stână, adică toate acareturile unde se prepară produsele lactate, cât și întreaga gospodărie a ciobanilor, în perioada de vară, cu tot cu țarc. La stână există și o laiță care servește drept pat. În 1929, țăranii povesteau că o haită de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trecut grajdurile făceau parte din corpul casei. Prin târlă se înțelege întregul complex ce aparține de stână, adică toate acareturile unde se prepară produsele lactate, cât și întreaga gospodărie a ciobanilor, în perioada de vară, cu tot cu țarc. La stână există și o laiță care servește drept pat. În 1929, țăranii povesteau că o haită de lupi, în două nopți, a omorât și a mâncat 12 oi la stâna lui I. Sularu și V. Romedea din Tarnița. În 1931, lupii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a ciobanilor, în perioada de vară, cu tot cu țarc. La stână există și o laiță care servește drept pat. În 1929, țăranii povesteau că o haită de lupi, în două nopți, a omorât și a mâncat 12 oi la stâna lui I. Sularu și V. Romedea din Tarnița. În 1931, lupii au prădat multe oi din stânele lui V. Paraschiv și Gh. Guțu. În anul 1936, în comuna Oncești, existau 764 de oi, iar în 1979 peste 2.500. Ciobanii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
servește drept pat. În 1929, țăranii povesteau că o haită de lupi, în două nopți, a omorât și a mâncat 12 oi la stâna lui I. Sularu și V. Romedea din Tarnița. În 1931, lupii au prădat multe oi din stânele lui V. Paraschiv și Gh. Guțu. În anul 1936, în comuna Oncești, existau 764 de oi, iar în 1979 peste 2.500. Ciobanii de odinioară ne-au transmis cunoștințe de zootehnie pastorală și de medicină populară care prezintă importanță și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
salcâm, pelin și alte ingrediente cu care ung oile pe uger, la asfințitul soarelui, anume ca farmecele să ia puterea unsorii, iar nu mana oilor. Pentru deochi ei aduc apă descântată și stropesc oile, iar cel mai bătrân cioban din stână unge cei doi stâlpi din ușa strungii și zice: „Așa să stea laptele la oi, neluat de nimeni!”. După aceasta, tot el arunca un ban de metal în fundul găleții, începe a mulge în găleată și a descânta: „Când va mai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau din orez în zilele noastre, pește prăjit, colaci, pâine sau mălai. SĂRBĂTORI DE TOAMNĂ Obiceiurile de toamnă sunt legate de strânsul recoltelor și pregătirea lor pentru iarnă. La sfârșitul lunii octombrie, pe 26 octombrie, de Sfântul Dumitru, se desfac stânele, se dau oile acasă și se încheie socotelile. Se organizează clăcile. Ultima dintre sărbătorile de toamnă era Sfântul Andrei cel Întâi chemat, care cade pe 30 noiembrie. În vechime existau mai multe practici legate de puterile miraculoase ale usturoiului. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nostru. Singuri învățam să distingem frumosul de urât, utilul din lucrurile nefolositoare. Cel mai adesea, jocurile noastre erau inspirate din activitatea adulților: „de-a grădina”, „de-a casele”, „de-a mama și de-a tata”, „de- a școala’’, „de-a stâna’’ ș.a. Ciocanii de porumb, crenguțele, pietrele lustruite, penele de găină erau jucăriile noastre. Fetele își făceau păpuși din cârpe. Nimic nu se cumpăra, doar cei avuți permițându-și luxul de a cumpăra o jucărie celor mici. Joaca însemna, de regulă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care au spart zidul izolării și au emigrat în Vest. În materie de transmutație, la noi s-au preferat zările (și serile) Moscovei - un gest care în fond nu schimba situația existențială a moldoveanului, doar că-l îndepărta puțin de stână și cornute. Să nu ne facem iluzii: așa-zisul liberalism care, chipurile, domnea în marea metropolă răsăriteană marca, cel mult, un loc în care represiunea se exercita cu o oarecare subtilitate, și nicidecum o asumare a valorilor liberale, demonizate cu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
oricând să emigreze în România, unde sunt câini pe săturate, în curți, pe străzi, pe dealuri și câmpii, nu se plătește impozit pe câine și nu te întreabă nici dracu' dacă ai act de proprietate pe el, sau pe o stână de câini. Chiar, dacă să zicem, că pe unul ai act de proprietate poți avea al doilea, al treilea, al cincizecilea, poți să-i căsătorești cu popă, sau nu, plus că poți să-i ții pe toți urmașii care vor
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nimic. Nenea cel chelit în tot felul de tâmpenii sociale, știe foarte bine lucrurile astea, dar ne arată periodic, chiar în față, imensa scârbă pe care-o are față de poporul acesta, care l-a ales pentru încă cinci ani, la stâna Cotroceni. Poate adevăr grăia cineva, că Băsescu nu mai are decât un pas ca să legifereze și siktir-ul. Cură garantată de slăbire M-am lăsat de fumat. Bravo, felicitări, să fii sănătos și să- ți fie de bine, îmi veți zice
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-o puțin la cap și ce nu spune omu' la beție? O mai plesnește săracul și aiurea, fiindcă, atunci când vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj din capul stânii pedeliste, (na, că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă nu te-ai aștepta să vorbească gura fără el. Sau mai știi? Cine știe ce are tipul, în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-o omul la cap și ce nu spune omu’ la beție? O mai plesnește omul și aiurea, fiindcă dacă vorbește trăscăul, diplomația e mai moartă decât scroafa din coteț. Dar acest chel național, este ăl mai prima personaj, din capul stânii pedeliste, (na că eram să spun cooperatiste, deoarece toată lumea știe acum, că prin zona ceea s-a cooperativizat hoția și tâlhăria bugetară), și parcă te-ai aștepta să nu vorbească gura fără el. Sau mai știi? Cine știe ce are tipul în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nimic. Nenea cel chelit în tot felul de tâmpenii sociale, știe foarte bine lucrurile astea, dar ne arată periodic chiar în față, imensa scârbă pe care-o are față de poporul acesta, care l-a ales pentru încă cinci ani, la stâna Cotroceni. Poate adevăr grăia cineva, că Băsănău nu mai are decât un pas ca să legifereze și siktir-ul. Cine a fost Mafalda A m citit cândva, demult, demult, pe timpul când lui Pleșu nu-i crescuse blană pe față, Liicenu nici nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
numai că avea oi mai multe, și mândre, și al naibii de cornute, ci și fiindcă l-au mirosit că era suficient de blegoman, încât să nu pună mâna pe bâtă și să le crape capul de cum apăreau de după colțul stânei. Dar credeți-mă domnii mei, că am suficienți ani ca să fi văzut la viața mea de ce este în stare poporul acesta, când are un conducător ferm, hotărât și de un patriotism fără cusur care să se manifeste nu numai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]