2,893 matches
-
și ea un suflet de om, înțelegi nu e tătar, e un copil, și un suflet de copil e sfânt pe lumea asta. Nenea mormăi parcă numai pentru el: „Sfânt... da, sfânt...” și se cufundă apoi într-o tăcere înverșunată. Stepa nemișcată și pustie undeva aproape de orizont se vălurea într-o unduire ciudată care de aici părea un mușuroi de furnici. Mihu arătă cu coada biciului aceasta și tovarășului său dar acesta după ce aruncă o privire inexpresivă în zare, fără
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să știi că a avut dreptate cioropina ceea, chit că m-a costat o găină din acelea roșii, bune ouătoare. Mihu se întoarse pe jumătate spre Nenea care povestea cu capul plecat, privind undeva în praful galben al drumului de stepă. - Ce ți-a spus? - Ei, ce mi-a spus, mi-a spus că visez așa din cauză că nu am copii. A spus că eu sap la izvorul vieții dar n-am să reușesc nimic, așa mi-e scris, copiii sunt dincolo de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vechiul drum. Ciulinii uscați și iarba galbenă arsă de soare foșneau ciudat agățându- se de pantalonii lui aspri de infanterist. De jos gorganul părea mic dar de abia când ajunse în vârful teșit de vreme și de vânturile aspre ale stepei, își dădu seama că de abia îți mai trage sufletul. Transpirația i se prelinse în ochi, înțepătoare. Se șterse cu mâneca, exact ca atunci când mergea la coasă. Se uită atent în depărtare și parcă deodată îi veni să chiuie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dezbrăcă încet cămașa și o așeză ca pe un lințoliu deasupra fețelor morților. Spuse singura rugăciune pe care o știa încă de când era copil, apoi luă țărână puțin peste puțin presărând peste ei. Când soarele sta să apună la marginea stepei, terminase. Se așeză pe marginea șanțului în care sângele lui Nenea fusese supt de pământul hulpav, rămânând doar o crustă negricioasă cu un contur anapoda și căzu pe gânduri. Pierduse mulți camarazi de-a lungul celor peste o mie de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
în așa fel încât, coasta de vest a Pontului Euxin a devenit cel mai jalnic și mai groaznic loc de pe pământ, situat la marginea lumii, nu departe de Polul Nord. Chinuit și de gândul că va muri aici, aceste meleaguri de stepă aproape că excludeau marea, iar aceasta nu se mai prezenta privitorului cu unduiri line, ci cu „urlete”. La rândul ei, nici populația Sciției nu se dovedea în realitate așa de sălbatică precum o prezenta poetul exilat. Chiar înarmați cu pumnale
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Rusia: "Granițe naturale îi trebuie unui stat slab ca România, ce are nevoie de ajutorul configurațiunii teritoriale spre a se apăra. Dar ce granițe naturale îi trebuie puternicei Rusii contra periculoasei și amenințătoarei Românii? Iar granițele naturale ale sistemului de stepe de peste Nistru sunt Carpații și Dunărea, adică România întreagă. Dacă Rusia voiește într-adevăr să realizeze teoria granițelor naturale, atunci ar trebui să anexeze toată România, daca cerința de granițe naturale ar fi... un drept. Noi știm că sub pretextul
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Obsesia alergării după "granițe naturale" la o seminție condamnată să nu le găsească i se prezintă ca un destin nefericit, deformator de inteligențe, în stare să trezească o nesfârșită compătimire: "Răsărită din rase mongolice, de natura lor cuceritoare, așezate pe stepe întinse a căror mon[o]tonie are înrâurire asupra inteligenței omenești, lipsind-o de mlădoșenie și dându-i instincte fanatice pentru idei de o vagă măreție, Rusia e în mod egal muma mândriei și a lipsei de cultură, a fanatismului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Din contră, Dobrogea e românească prin prezența a multe mănăstiri, "în carii tagma călugărească e în mare parte chiar din țara noastră, au mitropolit propriu (mitropolitul Proilaviei și al Dristului), iar tătarii sunt în cea mai mare parte emigrați din stepele Cubanului, adică din Rusia, și sunt agricultori, care chiar din epoca așezării lor produceau însemnate cantități de grâu pentru export, ceea ce dovedește o regulată muncă agricolă, ce întrece cu mult trebuințele zilnice. Cine lucrează însă pentru export și devine producător
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nu este un fenomen nou, chiar dacă astăzi natura lor este diferită. În secolul al XIX-lea, statele europene, dinamizate de revoluția industrială, instituie un sistem mondial, căruia-i constituie și centrul și leadershipul. Formarea progresivă a imperiului rus va unifica stepele Eurasiei, sedentarizîndu-i pe nomazi și convertindu-i la creștinismul ortodox, structurînd astfel o vastă zonă geografică, veritabil pivot între Europa și Asia. În Asia, Japonie de după era Meiji cucerește supremația în Pacific, în dispute frecvente cu China, aceasta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
de regiuni existente în Europa (continentală, alpină, stepică, panonică și pontică). Păduri și culturi diverse s-au aclimatizat, prinzând rădăcini adânci în solul românesc. De pildă, dinspre miazănoapte și apus, s-au răspândit fagii, de la miazăzi, stejarii, iar din răsărit, stepa. Prin Europa Centrală s-au extins culturile de grâu și orz, dinspre Europa Orientală floarea soarelui, soia și cânepa, din nordul continentului secara, inul și sfecla de zahăr, iar de la sud vița de vie, orezul, porumbul, tutunul și piersicul. Ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
implicat croirea unui drum spre Europa Orientală de-a lungul litoralului Mării Negre. Ajungând în Dobrogea, existau posibilități de a pătrunde în ținuturile noastre. Fie traversând vadul de la Isaccea (Noviodunum), pentru a avansa spre Bugeac, de unde se desfășura priveliștea descumpănitoare a stepelor nesfârșite. Fie întorcând spre vest, pentru a trece vadul de la Hârșova (Carsium), de unde în fața ochilor se derula amăgitoarea Curbură a Carpaților. Gurile Dunării au avut, totuși, forța de a mai risipi din vraja izolării noastre. Deși închisă de strâmtori spre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Gumelnița. În aceeași epocă, dar pe direcția secundară de propagare a agriculturii din zona Anatoliei, s-a ivit pe pământurile noastre o splendidă cultură. Impresionanta civilizație Hamangia a crescut de-a lungul litoralului Mării Negre (Dobrogea), de unde s-a răspândit spre stepe (Bugeac). Din mănunchiul spicelor secerate de strămoșii noștri, poate cel mai tare a strălucit în lumina soarelui misterioasa cultură Cucuteni Tripolie apărută în neoliticul târziu (eneolitic). A fost, cel mai probabil, o ultimă reflexie în apa vremurilor a culturii Vinca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Gumelnița. Dar poate că ar trebui să ne gândim că fascinantul univers Cucuteni Tripolie a fost creația nu doar a unor curente civilizaționale balcanice. Născută în zona Carpaților, dar dezvoltându-se până în bazinul Niprului Mijlociu, această cultură a acoperit treptat stepele nord pontice (spațiu de interferență a unor curente dirijate din Balcani, dar și din Caucaz). Sub unghiul acestei duble influențe, ar fi necesar să privim spre cultura Cucuteni Tripolie, care s-a ridicat la înălțimea celor mai importante civilizații ale
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au reprezentat fluxul de circulație pe teritoriul nostru al unor civilizații și în epoca metalelor, sub patronajul lui Hefaistos și a lui Vulcan. Fie că, de pildă, avem în vedere Cultura Yamna, în epoca bronzului, care își avea originea în stepele nord pontice. Fie că ne gândim la radierea prin Europa Centrală a luminii culturilor Baden Coțofeni (în epoca bronzului) și La Tene (în epoca fierului). Fie că ne amintim de cultura Hallstatt (în epoca fierului), care a urmat din zona
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și imperii ce păreau eterne. Totul s-a petrecut odată cu cea de a doua etapă a migrației indo europene din nordul teritoriilor ponto caspice. Erau în căutare de pășuni pentru turmele și cirezile lor greu încercate de seceta ce biciuise stepele. În Balcani, au găsit, pe alese, locuri îmbelșugate unde să-și așeze târlele și odalâcurile. Războinice și patriarhale, aceste triburi au trecut prin foc și sabie culturile neolitice din peninsulă. Au stropșit, sub copitele cailor, lutul ars și încondeiat al
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trecut prin foc și sabie culturile neolitice din peninsulă. Au stropșit, sub copitele cailor, lutul ars și încondeiat al ceramicii din străvechime pe care au spart-o într-un infinit de cioburi. Fluxul migrator de la începutul Antichității, provenind din zona stepelor nord pontice, a perturbat serios dezvoltarea socio economică a Balcanilor, inclusiv a ținuturilor noastre. Deși conectată, din vremea neoliticului, la binefacerile agriculturii, peninsulei i-a fost grav tulburată liniștea de forfota indo europeană. A fost momentul din care civilizația Cucuteni
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
împrejurimi 19, a început să se ofilească. Nu a mai putut ține pasul cu ritmul din Orientul Apropiat. Prin urmare, regresul nu a fost de ordin tehnologic, ci a avut drept cauză situarea pământurilor noastre în calea unor migrații dinspre stepele ponto caspice. Un alt flux migrator, care a influențat soarta Balcanilor, a fost cel dirijat, în paralel, prin Anatolia. Nu întâmplător, primii indo europeni desprinși au fost anatolienii (printre care hitiții), greco macedonenii și paleobalcanicii. Aceste triburi au trecut Bosforul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
absolută. A lăsat să se furișeze grave primejdii în ținuturile noastre. Zona umedă specifică rutei pontice nu a putut crea o barieră naturală impenetrabilă. A fost doar un filtru prin care s-au strecurat cu greu pe glia noastră năvălitorii stepelor. Am putea spune că a fost chiar o sită deasă care a cernut mărunt. Popoarele migratoare care s-au încumetat a se aventura pe această rută nu au făcut-o decât pentru a-și continua drumul, de regulă, spre ținuturile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
făcut-o decât pentru a-și continua drumul, de regulă, spre ținuturile mai uscate din miazăzi. Traversau fluviul, în galopul cailor, îndreptându-se spre Balcanii scăldați la capătul lor de apele calde ale Mării Mediterane. Nu întâmplător, nu doar din cauza stepei, care prezenta riscul expunerii în fața unor raiduri, ci și a umidității, pământurile nord pontice nu au putut constitui temelia fondării unor imperii durabile. Mai degrabă, au format un câmp de luptă între nucleele de putere coagulate fie la nord, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
frecventă a reliefului a modelat drumuri încurcate în care călătorii păreau, mai degrabă, a rătăci pe coclauri. Cădeau repede pradă năucirii într-un spațiu acoperit de păduri. Spre munți, se întindeau codrii întunecați, străpunși doar de tumultul râurilor. În vastele stepe prelungite din inima Eurasiei, prin Moldova și Muntenia, Dunărea și afluenții săi se revărsau frecvent. Pământurile erau împânzite de o rețea de mlaștini înșelătoare, scufundate în stufăriș. Totodată, fluviul și râurile sale erau însoțite de zăvoaie de nepătruns iar, în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cu trăsura împotmolită prin băltoace, la prima ploaie torențială, și prin troiene, la prima ninsoare mai zdravănă. Și, totuși, cumva, Carpații aveau să întoarcă roata norocului și în favoarea călătorului. Deși, într-o măsură însemnată, ținuturile noastre reprezintă un apendice al stepelor înfricoșătoare, munții au puterea de a mai tăia din asprimea climei. Peste arealul românesc s-a așternut, ca o plapumă, o climă temperat continentală. Era prielnică tranzitării în siguranță a meleagurilor noastre din acest punct de vedere. Astfel, în călătoria
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Era prielnică tranzitării în siguranță a meleagurilor noastre din acest punct de vedere. Astfel, în călătoria lui, străinul nu trebuia să înfrunte fenomene meteorologice extreme... Fără să îndure năduful arșițelor cumplite sau frigul gerurilor aprige, așa cum se întâmpla în miezul stepei 30. f. Catapeteasma izolării Să îndrăznim a ne uita spre izolare nu doar ca la o cortină, dar și ca la un iconostas. În spatele lui s-a ascuns altarul unde s-a înfăptuit miracolul românesc. Catapeteasma a ferit enigma mioritică
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de nestăvilit, strivind sub greutatea lui orice fir de iarbă. Gâfâind, imperiul rus nu a mai avut forța necesară de a ajunge la malurile Bosforului. Privind la suprafață, pare de neconceput așa ceva... Țarii moșteneau de la Genghis Han expansionismul mongol specific stepelor nesfârșite, care i-au făcut o putere continentală de temut. Rusia întrunea toate datele necesare pentru a-și împlini și ambițiile maritime nemăsurate. Drumul cel mai scurt spre apele calde ale oceanului planetar era oarecum la îndemână. Nu trebuia decât
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre apele calde ale oceanului planetar era oarecum la îndemână. Nu trebuia decât să acapareze principatele dunărene pentru a ajunge la popoarele slave din Balcani. Uitându-ne, însă, în adâncul situației, eșecul devine perfect explicabil. Rușii, similar altor invadatori din stepe, ajunși înaintea lor în ținuturile noastre (pecenegii, cumanii etc.), nu au înțeles niște realități geografice simple. Pentru imperiile expansioniste provenite din stepă, spațiul românesc nu era decât un fund de sac, legat la gură între Dunăre și Carpați. Izolarea a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
slave din Balcani. Uitându-ne, însă, în adâncul situației, eșecul devine perfect explicabil. Rușii, similar altor invadatori din stepe, ajunși înaintea lor în ținuturile noastre (pecenegii, cumanii etc.), nu au înțeles niște realități geografice simple. Pentru imperiile expansioniste provenite din stepă, spațiul românesc nu era decât un fund de sac, legat la gură între Dunăre și Carpați. Izolarea a dictat ritmul evoluției societății românești, marcând durabil caracterul nostru excepțional. Solitudinea a însemnat nu doar tristețe, ci și bucurie. Suntem niște supraviețuitori
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]