1,700 matches
-
lingvisticii franceze, stilistica este detronată după 1960 de ofensiva criticii structuraliste, dar cunoaște o revigorare după 1990, prin studiile lui J. M. Adam și ale altor lingviști. În ceea ce privește lingvistica românească, se poate observa că spiritul critic animă dezbateri în jurul statutului stilisticii printre celelate ramuri și discipline ale știinților limbii. Pe de o parte, se susține că stilistica reprezintă o disciplină de sine-stătătoare, diferită de gramatică, cele două direcții vizînd stratul afectiv, respectiv cel formal al limbii; pe de altă parte, se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1990, prin studiile lui J. M. Adam și ale altor lingviști. În ceea ce privește lingvistica românească, se poate observa că spiritul critic animă dezbateri în jurul statutului stilisticii printre celelate ramuri și discipline ale știinților limbii. Pe de o parte, se susține că stilistica reprezintă o disciplină de sine-stătătoare, diferită de gramatică, cele două direcții vizînd stratul afectiv, respectiv cel formal al limbii; pe de altă parte, se admite că stilistica (lingvistică) nu trebuie separată de gramatică, pentru că nu i se opune, existînd o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ramuri și discipline ale știinților limbii. Pe de o parte, se susține că stilistica reprezintă o disciplină de sine-stătătoare, diferită de gramatică, cele două direcții vizînd stratul afectiv, respectiv cel formal al limbii; pe de altă parte, se admite că stilistica (lingvistică) nu trebuie separată de gramatică, pentru că nu i se opune, existînd o identitate de profunzime a faptelor investigate, dotate cu formă, cu structură și cu expresivitate (G. Ivănescu, Mioara Avram). Prin urmare, se admite că stilistica poate fi asimilată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se admite că stilistica (lingvistică) nu trebuie separată de gramatică, pentru că nu i se opune, existînd o identitate de profunzime a faptelor investigate, dotate cu formă, cu structură și cu expresivitate (G. Ivănescu, Mioara Avram). Prin urmare, se admite că stilistica poate fi asimilată gramaticii, reprezentînd componenta afectivă a acesteia. O lucrare reprezentativă pentru perspectiva lingvistică asupra stilisticii este cea semnată de Iorgu Iordan, apărută în 1973 (Stilistica limbii române); versiunea clasică a stilisticii literare îi aparține esteticianului Tudor Vianu, prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
identitate de profunzime a faptelor investigate, dotate cu formă, cu structură și cu expresivitate (G. Ivănescu, Mioara Avram). Prin urmare, se admite că stilistica poate fi asimilată gramaticii, reprezentînd componenta afectivă a acesteia. O lucrare reprezentativă pentru perspectiva lingvistică asupra stilisticii este cea semnată de Iorgu Iordan, apărută în 1973 (Stilistica limbii române); versiunea clasică a stilisticii literare îi aparține esteticianului Tudor Vianu, prin lucrarea sa din 1968, Arta prozatorilor români. A n a l i z a d i s
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structură și cu expresivitate (G. Ivănescu, Mioara Avram). Prin urmare, se admite că stilistica poate fi asimilată gramaticii, reprezentînd componenta afectivă a acesteia. O lucrare reprezentativă pentru perspectiva lingvistică asupra stilisticii este cea semnată de Iorgu Iordan, apărută în 1973 (Stilistica limbii române); versiunea clasică a stilisticii literare îi aparține esteticianului Tudor Vianu, prin lucrarea sa din 1968, Arta prozatorilor români. A n a l i z a d i s c u r s u l u i preia și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Mioara Avram). Prin urmare, se admite că stilistica poate fi asimilată gramaticii, reprezentînd componenta afectivă a acesteia. O lucrare reprezentativă pentru perspectiva lingvistică asupra stilisticii este cea semnată de Iorgu Iordan, apărută în 1973 (Stilistica limbii române); versiunea clasică a stilisticii literare îi aparține esteticianului Tudor Vianu, prin lucrarea sa din 1968, Arta prozatorilor români. A n a l i z a d i s c u r s u l u i preia și valorifică, în cercetarea componentelor comunicative, metode
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Tudor Vianu, prin lucrarea sa din 1968, Arta prozatorilor români. A n a l i z a d i s c u r s u l u i preia și valorifică, în cercetarea componentelor comunicative, metode și mijloace oferite de stilistică. V. limbă funcțională, stiluri ale limbii. IVĂNESCU 1972; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN STILURI ALE LIMBII. Ideea care însoțește în mod curent forma lingvistă stil este aceea de "mod propriu și distinct de exprimare (în vorbire sau în scris
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistică, Editura All Educațional, București, 2003. Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Zafiu, Rodica, Croitor, Blanca, Mihail, Ana-Maria, Sintaxă și funcționare discursivă: preteriția în discursul politic, în Studii de gramatică. Omagiu doamnei profesoare Valeria Guțu Romalo, Editura Universității, București, 2009, pp. 105-108. Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române, ediție definitivă, Editura Științifică, București, 1975. Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică, București, 1986. Ivănescu, G., Curs de sitaxa limbii române moderne (1848), Editura Junimea, Iași, 2004. Ivănescu, G., Istoria limbii române, Junimea, Iași
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
312-334). Gustav FREYTAG (1816-1895), scriitor german, preocupat de teoria literaturii, în mod special, de tehnica dramatică. Lucrarea sa de referință este Die Technik des Dramas, S. Hirzel, Leipzig, 1863. Catherine FROMILHAGUE (n. 1947), profesoară la Universitatea Paris IV, specialistă în stilistică. În viziunea sa, stilistica este concepută în corelație cu teoria genurilor și cu categoriile estetice. Lucrări de referință: Les figures de style, Armand Colin, Paris, 2010; (în colab. cu Sancier-Chateau, Anne) Analyses stylistiques. Formes et genres, Armand Colin, Paris, 2000
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
scriitor german, preocupat de teoria literaturii, în mod special, de tehnica dramatică. Lucrarea sa de referință este Die Technik des Dramas, S. Hirzel, Leipzig, 1863. Catherine FROMILHAGUE (n. 1947), profesoară la Universitatea Paris IV, specialistă în stilistică. În viziunea sa, stilistica este concepută în corelație cu teoria genurilor și cu categoriile estetice. Lucrări de referință: Les figures de style, Armand Colin, Paris, 2010; (în colab. cu Sancier-Chateau, Anne) Analyses stylistiques. Formes et genres, Armand Colin, Paris, 2000. Catherine FUCHS, lingvistă franceză
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
indo-européen et les indo-européens, Payot, Paris, 1986; Fonction et dynamique des langues, Armand Colin, Paris, 1989. Vilém MATHESIUS (1882-1945), lingvist ceh, profesor de limba engleză, din 1926, membru al Cercului Lingvistic de la Praga. Realizează studii care au vizat sintaxa, fonologia, stilistica limbii engleze și a limbii cehe. Lucrări de referință: Obsahový rozbor současné angličtiny ("Content Analysis of Contemporary English"), în "Bulletin of the Royal Czech Socisty", Prague, 1907-1909; A Functional Analysis of Present Day English on a General Linguistic Basis (1909
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Paris, 1990; Les discours de la presse quotidienne. Observer, analyser, comprendre, PUF, Paris, 2007. Georges MOLINIÉ (1944 -2014), profesor la Universitatea Paris - Sorbonne (Paris IV), semiotician și stilistician francez, autor al unui dicționar de retorică și a mai multor studii de stilistică și de semiostilitică: Eléments de stylistique française, Presses Universitaires de France, Paris, 1986; (în colab. cu Mazaleyrat, Jean) Vocabulaire de la stylistique, PUF, Paris, 1989; La Stylistique, PUF, "Que sais-je?", Paris, 1989; Le Français moderne, PUF, "Que sais-je?", Paris, 1991; Dictionnaire
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Laval, Québec, 2005; L'Aventure du corps, des mystères de l'antiquité aux découvertes actuelles, Pygmalion, Paris, 2008; (în colab. cu Pierre Fraser) Discours santéiste. Entre mythe et rationalité, Santopia, CreateSpace, 2013. Victor Vladimirovici VINOGRADOV (1895-1969), lingvist rus, profesor de stilistică, specialist în istoria limbii ruse literare, autor de gramatici și de dicționare ale limbii ruse. Unele dintre contribuțiile sale științifice au influențat lingvistica românească. Lucrări de referință: Osnovnye problemy izučenija obrazovanija i razvitija drevnerusskogo literaturnogo jazyka, Moskva, 1958; Stilistika, teoriia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
austriac ale cărui scrieri au influențat dezvoltarea filozofiei limbajului. Lucrarea de referință: Tractatus Logico-Philosophicus (Logisch-Philosophische Abhandlung, în "Annalen der Naturphilosophie", 14, 1921) (trad. rom. Tractatus logico-philosophicus, Humanitas, București, 1991). Rodica ZAFIU (n. 1954), profesoară la Universitatea din București, specialistă în stilistică, analiza discursului politic, retorică și argumentare. Lucrări de referință: Poezia simbolistă românească, antologie, introducere, dosare critice, comentarii, note și bibliografie, Humanitas, București, 1996; Narațiune și poezie, Editura All, București, 2000; Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, 2001
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
episod redat cu o frecvență repetitivă va cuprinde inevitabil anacronisme în ceea ce privește ordinea cronologică, și ciudățenii mai complexe în durată. Ar trebui să avem totuși în vedere posibilitatea ca alte metode, ce nu sînt genettiene - cum ar fi cele stilistice care se referă strict la tiparele temporale și aspectuale ale unui verb dintr-o narațiune, apoi la adverbialele cu nuanță temporală - ca și apelul la normele cititorilor (mai curînd decît la cele textuale) să se poată adapta mai bine la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o distincție între versul melodic, cel oratoric și cel recitativ. 50. Boris E. Eihenbaum, Melodika liriceskovo stiha, St. Petersburg, 1922. 51. Vezi criticile aduse lui Eihenbaum în cartea lui Viktor Jirmunski Voprosî teorii literaturi, Leningrad, 1928. Capitolul 14 Stilul și stilistica 1. F. W. Bateson, English Poetry and the English Language, Oxford, 1934, p. VI. 2. K. Vossler, Gesammelte Aujsătze zur Sprachphilosophie, Miincnen, 1923, p. 37. 3. Vossler, Frankreichs Kultur im Spiegel seiner Sprachentwicklnng, Heidelberg, 1913 (ediție nouă, sub titlul Frankreichs
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de Andrew Marvell. 9. Louis Teeter, Scholarship and the Art of Criticism, în ELH, V (1938), p. 183. 10. Charles Bally, Trăite de la stylistique franc.aise, Heidelberg, 1909 și Leo Spitzer, cel puțin în studiile sale mai vechi, au identificat stilistica cu sintaxa. Vezi Vber syntaktische Methoden auf roma-nischem Gebiet, în Die neueren Sprachen, XXV (1919), pp. 338. 11. Despre "stilul nobil", cf. Matthew Arnold, Ore Translating Homer si G. Saintsbury, Shakespeare and the Grand Style, Milton and the Grand Style
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
cu diferențierea limbajului științific de cel liric, cf. infra, cap. 11. (b) p. 49 Pentru raportul dintre limba literară și limba comună, ca și între diferitele stiluri ale limbii literare (stilul științific, ziaristic, stilul operelor beletristice etc.), cf. Tudor Vianu, Stilistica literară și linguistică, în Problemele metaforei și alte studiz de stilistică, București, 1957, și Boris Cazacu, Studii de limbă literară, București, 1960. Capitolul 5 (a) p. 76 Deși folclorul pune probleme deosebite de analiză, el poate fi integrat, mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
b) p. 49 Pentru raportul dintre limba literară și limba comună, ca și între diferitele stiluri ale limbii literare (stilul științific, ziaristic, stilul operelor beletristice etc.), cf. Tudor Vianu, Stilistica literară și linguistică, în Problemele metaforei și alte studiz de stilistică, București, 1957, și Boris Cazacu, Studii de limbă literară, București, 1960. Capitolul 5 (a) p. 76 Deși folclorul pune probleme deosebite de analiză, el poate fi integrat, mai mult decît au făcut-o Wellek și Warren, într-o dezbatere teoretică
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
1964, nr. 2. Pentru istoricul problemei v. printre ultimii, Paul Cornea, Studii de literatură modernă, București, 1962, pp. 269-290. Capitolul 7 (a) p. 113 Tudor Vianu s-a ocupat în unele studii de această lirică a "măștilor", în Cursul de stilistică (litografiat) București, 1912-1943, el delimitează "eul tipic" de "eul personal", și, pe de altă parte, reluînd unele observații ale lui W. Scherer, "lirica personală", exprimare pe ton de confesiune, de "lirica măștilor", în care apare un "eu" mai îndrăzneț, mai
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Teoria poeziei, București, 1927. Un studiu competent, dar mai mult teoretic, de istorie literară, ca și de literatură română, este Vladimir Streinu, Versificația modernă. Studiu istoric și teoretic asupra versului liber, București, 1966. Capitolul 14 (a) p. 231. Studiile de stilistică română încep prin cele de stilistica limbii române, în genul celei practicate de Ch. Bally, Trăite de stylistique francaise, ediția a IlI-a, Geneva, Paris, 1951 ori de Marouzeau, Precis de stylistique francaise, ed. a III-a, Paris, 1950, care
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
competent, dar mai mult teoretic, de istorie literară, ca și de literatură română, este Vladimir Streinu, Versificația modernă. Studiu istoric și teoretic asupra versului liber, București, 1966. Capitolul 14 (a) p. 231. Studiile de stilistică română încep prin cele de stilistica limbii române, în genul celei practicate de Ch. Bally, Trăite de stylistique francaise, ediția a IlI-a, Geneva, Paris, 1951 ori de Marouzeau, Precis de stylistique francaise, ed. a III-a, Paris, 1950, care urmăresc valorile expresive ale cuvintelor, abaterile
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
Pe Ungă plopii fără soț și în articolul Eminescu. Note asupra versului (cuprinse în volumul Studii literare, 1930). Adevăratul creator al disciplinei este Ovid Densușianu, prin cursul său din 1924-1925 și 1929-1932, Evoluția estetică a limbii române, în care definește stilistica drept un studiu lingvistic cu implicații estetice, urmărind formele fonetice, lexicale, morfologice și sintactice ale expresiei. Caracostea amplifică analiza stilistică în Arta cuvîntului la Eminescu, 1938, abordînd prima oară materialul variantelor, introducînd convergența observațiilor la toate nivelurile, compararea procedeelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
limbii române, 1942, este mult mai arbitrară însă, încercând o clasificare a cuvintelor românești pe tipare ritmice (cuvinte "trohaice", "dactilice" etc.) cu valori artistice "fixe", ceea ce este fals, un cuvînt avînd o funcție stilistică numai în context, lorgu Iordan în Stilistica limbii române, București, 1944, creează un echivalent al lui Bally pentru limba noastră, urmărind, pentru prima oară sistematic, toate valențele posibile, cu atestări la diverși scriitori, în evoluția lor istorică. Studierea limbajului poetic individual se face rar înainte de război. Dragoș
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]