7,229 matches
-
de anormalitate a literaturii noastre, ca și de miturile care ne bîntuie imaginarul colectiv (acela al patriei primejduite, al străinului rău, al salvatorului etc.), și care au fost atît de bine speculate de propagandă. Autorul se ocupă și de dimensiunea stilistică a textelor, considerînd că trăsătura lor cea mai importantă este accesibilitatea; aceasta era obținută fie prin recursul la tipare stilistice consacrate (eminescian, coșbucian), fie prin împrumutarea unor formule populare (acela al baladei, de pildă), prin narcoza rimei (în cazul poeziei
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
rău, al salvatorului etc.), și care au fost atît de bine speculate de propagandă. Autorul se ocupă și de dimensiunea stilistică a textelor, considerînd că trăsătura lor cea mai importantă este accesibilitatea; aceasta era obținută fie prin recursul la tipare stilistice consacrate (eminescian, coșbucian), fie prin împrumutarea unor formule populare (acela al baladei, de pildă), prin narcoza rimei (în cazul poeziei), sau prin adoptarea modelului moralist, în proză. Avem de-a face, așadar, cu "produse"a căror "structură internă este rudimentară
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
vizuale sînt privite foarte diversificat și urmărite atît în manifestarea lor ingenuă, cît și într-o perspectivă sistematizată. Rubricile, specializate riguros, observă din unghiuri diferite actualitatea artistică, iar această specializare se regăsește chiar în tonul cronicilor și în dominanta lor stilistică. Textele semnate de Amelia Pavel, Judith Angel, Anca Oroveanu, Magda Cârneci, Liviana Dan, Aurelia Mocanu, Ileana Pintilie, Ioana Vlasiu, Irina Cios, Ramona Terdic, Radu Bogdan, Radu Ionescu, Gheorghe Vida, Adrian Guță, Cornel Radu Constantinescu, Vladimir Bulat, de mai tinerii Luiza
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
a unui cuvînt: a pedepsi, aflu că provine de la o formă a verbului grecesc pedevo, care semnifica la început a educa, a învăța. Ies astfel la suprafață efectele secundare ale educației și anume mijloacele ei dure! Învățarea de minte! * Virtutea stilistică a omisiunii: Proust elogia la Flaubert mai cu seamă golurile discursului său, capacitatea de-a povesti prin aluzie, "în absență". * Mentalitatea "antimetodologică" a lui Flaubert: "Pe mine nu mă preocupă detaliul tehnic, informația locală, în fine, aspectul istoric și precis
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
în aceeași perioadă, a unei specii aparte de roman, care s-ar caracteriza prin subiectivizarea accentuată a vocii auctoriale și prin utilizarea generalizată a unei narațiuni homodiegetice în care un singur personaj, un hiperpersonaj, de fapt, acaparează discursul; ca formulă stilistică, "narațiunea subiectivă" ar oferi totodată și "un răspuns ontologic la problemele unei realități în derivă". În Adio, Europa!, roman politic scris, de asemenea, în anii '80, Ion D. Sîrbu adoptă tocmai această formulă a narațiunii subiective, a "autoficțiunii" (S. Doubrovsky
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
eroi. În ultima parte, cuplul Candid-Olimpia se destramă, evenimentele se precipită aducând moartea Olimpiei și încarcerarea în scopuri de "reeducare" a lui Candid, într-o atmosferă apocaliptică, orwelliană. Viziunea sumbră din final e marcată printr-o modificare semnificativă a registrului stilistic. Ironia, tonalitatea șarjant-parodică se preschimbă acum în pur delir verbal, într-o vorbire redundantă și cinic-vulgară (discursurile lui Tutilă I) care-l condamnă pe erou la o tăcere definitivă. Însă tăcerea e sinonimă cu moartea, cu resemnarea, dând naștere unui
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
ale unei întregi direcții din proza secolului al XX-lea, de la Mihail Bulgakov la Andrei Platonov, de la Thomas Mann și Herman Hesse la Ernst Jünger și Elias Canetti. Prin Adio, Europa!, romanul românesc a dobândit noi valențe, atât în plan stilistic, cât și ca atitudine etică. Pentru noi, această carte are și o semnificație aparte - să nu ne trezim cumva spunând, din nou: "Adio, Europa!", să nu mai fie aceasta "la condition roumaine". Ferindu-ne de utopii, vom fi devenit, oare
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
de semnificații pentru lupta mocnită dintre generații, reputata actriță a Teatrului maghiar din Cluj, Luiza Orosz: bătrîna care-și grăbește moartea. Tema morții - alternativă senină la zbuciumul vieții - este, de altfel, un filon epic care se regăsește într-o manieră stilistică similară doar că mai concentrată în Corul pompierilor, metrajul mediu semnat de tînărul Cristian Mungiu, prezent la festival și cu două microeseuri consacrate maniilor televizive. Cu siguranță, corespondențe de fond și formă se pot descoperi și în zona documentarului și
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
spre divin, așa cum ne învață Noul Testament și textele Sfinților Părinți. Foarte interesantă în economia perceperii limbajului poetic și a succesivelor sale transformări este secțiunea a doua a cărții, Respirații între paranteze; se vorbește aici despre "viciile metaforei" și ale ornamentului stilistic, despre poezia ca o "dichisită ichebană", poetul e un "profesionist al melancoliei", pendulînd între elixirul din pahar și "fustele muzei", totul învăluit în umor, ironie și o autoironie caldă, cordială, care nu demolează nimic. Soluția? Iat-o, în Viciile metaforei
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
convingător cu o muzicalitate firească. Corectă, Adriana Alexandru. După cum spuneam la început, "Olandezul zburător" este o experiență ce se nuanțează divers, cu plusuri și minusuri; cel mai important plus este că ea poate servi ca bază pentru apropierea unui teritoriu stilistic pierdut, (căci pe vremuri capodoperele wagneriene făceau parte, bine și mult cîntate, din viața noastră muzicală).
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]
-
fiind serios concurată de o poetică explicită, programatică. Este o reușită care putea fi, de altfel, prevăzută, având în vedere exercițiul critic îndelungat și talentul său unanim recunoscut - autorul ei fiind unul dintre cei mai avizați și originali sub raport stilistic interpreți ai poeziei românești, cu un "trecut" deja substanțial, ilustrat de prezențele sale mereu remarcate în principalele periodice literare românești, cu pagini care ar fi putut constitui mai multe volume de valoarea celui tipărit în 1987 sub titlul Poezie și
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
că memoria culturală și conștiința descendenței se imprimă la toate nivelele textului, de la stratul diegetic (personaje coborînd dintr-o cazuistică literară, secvențe narative recognoscibile, destine ce se încadrează în anumite serii etc.) pînă în planul topografiilor simbolice sau în cel stilistic (în spatele oricărei metafore ascunzîndu-se, în fond, "mitul structural al Literaturii"). Orientarea regresivă nu este însă doar o funcție a creației, ci - într-o măsură decisivă - și una a lecturii. Reprezentînd, la urma urmei, un efect perceptiv, cratilismul mizează pe o
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
Rodica Zafiu Una dintre trăsăturile caracteristice ale limbii române actuale e diversitatea ei stilistică, determinată de multiplicarea și diferențierea situațiilor de comunicare, a contextelor de uz; se înțelege că o asemenea diversitate nu individualizează româna între alte limbi moderne (căci fenomenul e comun, cel puțin pentru toate limbile din culturi asemănătoare), ci deosebește limba
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
că liniile firești de dezvoltare a limbilor în spațiul social și cultural modern se realizează într-un proces complementar: reducerea diferențelor regionale (sub presiunea contactelor umane, a răspîndirii mijloacelor de comunicare în masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare și de valorizare a diferențelor regionale, cît și pericolul uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al XX
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
masă, a globalizării) e contrabalansată de sporirea diferențelor stilistice în interiorul limbii literare. Lucrurile nu sînt chiar simple și procesele nu sînt obligatoriu unidirecționate: o dovedește atît contra-tendința actuală de păstrare și de valorizare a diferențelor regionale, cît și pericolul uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al XX-lea, impunerea artificială a limbajului birocratic caracteristic discursului politic totalitar în toate zonele vieții publice, presiunea cenzurii și a controlului de tip polițienesc au redus considerabil diferențele stilistice existente între variantele deja
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
cît și pericolul uniformizării stilistice. în a doua jumătate a secolului al XX-lea, impunerea artificială a limbajului birocratic caracteristic discursului politic totalitar în toate zonele vieții publice, presiunea cenzurii și a controlului de tip polițienesc au redus considerabil diferențele stilistice existente între variantele deja constituite ale românei culte. Pe acest fundal de monotonie a "limbii de lemn" generalizate s-a proiectat spectaculoasa redescoperire a diversității, după 1989. în momentul de față, riscul entropiei e reprezentat de generalizarea limbajului familiar: spațiu
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
în care amenință să pătrundă în orice context, ștergînd limitele dintre registre și nivelînd exprimarea. Stilistica funcțională românească din anii '70, continuată de sintezele apărute în anii următori, a încercat, în linie structuralistă, o definire cît mai riguroasă a "sistemului stilistic" românesc: prin dezbateri interesante, din care însă azi ne apare desuetă obsesia de a determina exact numărul stilurilor și de a le încadra într-o schemă cît mai simetrică. Rezultatul controverselor - transmis manualelor și devenit aproape o dogmă - postula existența
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
de după '89 a jurnalismului, reflectată și în înființarea unor noi facultăți, de stat sau private, care au impus formarea unor specialiști și organizarea unor cursuri: unele dintre acestea s-au transformat deja în cărți. Ca și în cazul publicității, cercetarea stilistică a fost favorizată de cererea practică. în măsura în care nu mai gîndim diversitatea stilistică în termenii unui sistem rigid, ci acceptăm o ierarhie complexă și nuanțată, în care apar nu numai stilurile principale, ci și simple tipuri de text, cu regulile lor
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
stat sau private, care au impus formarea unor specialiști și organizarea unor cursuri: unele dintre acestea s-au transformat deja în cărți. Ca și în cazul publicității, cercetarea stilistică a fost favorizată de cererea practică. în măsura în care nu mai gîndim diversitatea stilistică în termenii unui sistem rigid, ci acceptăm o ierarhie complexă și nuanțată, în care apar nu numai stilurile principale, ci și simple tipuri de text, cu regulile lor de construcție și de selecție, trebuie să facem loc cercetării unor discursuri
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
Valeria Guțu Romalo În vîltoarea comentariilor postelectorale consacrate interpretării și explicării rezultatelor, mai mult sau mai puțin previzibile, dar totuși neașteptate, s-a invocat, printre multe alte motivații, și stilul, particularitățile de prezentare a discursului electoral. Evaluarea stilistică a prestației electorale a fost formulată de unul dintre analiști sub forma opoziției dintre 'limbajul lemnos' și cel 'viu', iar succesul candidatului partidului România Mare a fost pus pe seama discursului său 'colorat' și 'percutant', care l-a deosebit în percepția
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
vrea să schimbe pe cont propriu lumea. Reflectînd pe teme socotite de mulți drept marginale și uneori chiar minore, Sontag are ținuta filozofului de calibru, convins că va descoperi un adevăr esențial despre natura umană. Profund neamericană, o asemenea postură stilistică și argumentativă au făcut din autoare o figură mai curînd bizară, seducătoare prin ciudățenia ei mai curînd decît populară ca urmare a inteligibilității ideilor prezentate. Ultimul ei volum publicat, romanul In America, e în multe privințe simptomatic pentru un asemenea
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
dar în care dramele umane sunt codificate cu o discreție care le face să aibă un impact cu atât mai mare. Dar, dacă în romanele mai timpurii, cum ar fi Foe (1987) și Master of Petersburg (1994), există un dialog stilistic evident cu autorii ale căror opere îl inspiră - Daniel Defoe și Feodor Dostoievski -, Disgrace, în schimb, reiterează teme banale, care par, la prima vedere, a nu aduce nimic nou, dar ele reprezintă tocmai procedeul ales de autor pentru a vorbi
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
în jurul temei: femeia, îndrăgostirea și iubirea. Cei solicitați au fost: Radu Macrinici, Saviana Stănescu, Ștefan Caraman, Alina Nelega și Gianina Cărbunariu. Cu alte cuvinte, cinci condeie foarte diferite, cu influențe și din zona poeziei sau prozei, cu scriituri dramatice variate stilistic. Regizorul și-a făcut scenariul singur, armonizînd vocile, construind legături narative, punînd în situație și în relație personajele, dînd unitate unui text, acum de-sine-stătător și foarte viu. Acest tip de lucru dramaturgic se practică și în alte spații teatrale și
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
determinat de altfel și apariția unei foarte interesante cărți a celebrului Leo Spitzer: ale prizonierilor de război italieni 1915-1918 (1921); ar merita încercată o comparație între cele două corpusuri (deși, în cazul lui Spitzer, esențial e comentariul, analiza tematică și stilistică a textelor). în scrisorile în cauză, întîlnim desigur comentariile metadiscursive despre începerea scrierii "Foaie verde de homei, / Am pus mîna pe condei, / Și condeiul pe hîrtie / Și-am început cu dor a scrie" (p. 469); textele nu sînt lipsite de
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
Sorina Sorescu Să ne amintim cum toată primăvara a zburdat, din revistă în revistă, o lustră. Elaborarea stilistică a fost pentru toată lumea evidentă. Dar nimeni nu a observat sau nu a vrut să observe că "acel frumos obiect luminos, cristalin, complicat, circular și simetric" desena, de fapt, o hartă simbolică a speranței. Doldora de procedee, care mai de
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]