1,201 matches
-
VOLATUS 2 Un nor mic valseazå albastru pe cer stingher efemer ca un astru abandonat de migrația universului cåtre sine råtåcit Spre tine gândul meu verde se pierde perdele de vânt råscolindu l și întrebårile
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1607]
-
am nimerit. Dă drumul la lumină. Ripley comută. Un șir de proiectoare enorme și puternice, adevărate perle strălucitoare care-l încingeau pe Nostromo, deșărtară un flux orbitor în pâcla neagră, punând în evidență vântul și vârtejurile de praf. Niște roci stinghere erau singurele protuberanțe vizibile în acest peisaj devastat. Nici urmă de ceva viu, nici o zdreanță de lichen, nici un tufiș. Nimic. Numai vântul și praful dominau noaptea străină. ― Nici o oază, murmură Kane doar pentru el. Pustie, informă, neprimitoare. Dallas privea urgia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pornesc simultan și bărbatul e acolo, la un pas. O glumă idioată, pe care nu mai are timp s-o livreze, s-o elibereze. O glumă din care nu mai rămâne decât un zâmbet rânjet plânset, un surâs angelic, tembel, stingher, pe chipul în transă. Mâinile bâjbâie în întuneric, tremurând. Când se dezmeticește, bărbatul se află din nou în același loc, în fața ei. Nu se privesc, privesc craterul negru al cafelei, adâncul de zaț, himera. — E o capcană, anotimpul? Dacă am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rugă recompensă; Vrea acum ca altădată O făclie-mbălsămată. 19 iunie 2004 DINCOLO DE TIMP ȘI SPAȚIU Dincolo de timp și spațiu Este ce-i esențial, Către care cu nesațiu Visu-i preferențial. Iar aicea-n timp și spațiu Unde-n drum mă simt stingher, Pe Luceafăr și Horațiu Îi admir ca din ungher. Cu tablete și perfuzii Mă strecor ca prunc timid Cu oceanul de confuzii Adunate-n scris hibrid. Negru e-n trupescu-mi templu, Candela s-a stins de mult; Nu sunt bun
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Elena Marin Alexe S-a stins și ultima rază de soare Timide brațe strigă spre cer Golaș și trist e văzduhul ce moare Retras tacit prin suflet stingher Plâng pe fereastra opacă din mine Un dor ascuns la timpul trecut Poate iubirea pe-o rază revine Să-mi aprindă un nou început Cu ochii de suflet prin inima mea Urc poteci de vreme uitate Mai sper să găsesc
Decembrie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83260_a_84585]
-
păstra nimic în loc. Și nu înțeleg acum, de ce vrei să cedezi Văzând cum arunci cu apă peste viul foc... Încă nu îmi dau seama de greșeala ce ai văzut-o Care te-a împins să mă gonești din acel colț stingher. Nu mi-ai arătat că era pasiune dar am simțit-o; Acum am ajuns să nu mai știu ce vreau, ce să ofer... De la incertitudine ai ajuns repede la nepăsare Și sper să nu fi uitat măcar vorbele de dor
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
toate din juru-mi nu mai au har, Când știu că ale mele palme Nu te simt și pare totul în zadar... Deși am crezut necontenit Că ea-i cea care iubește sincer, Am plecat capul dezamăgit, Și mă reîntorc acasă stingher... Frumos și efemer Iată și un stop de zâmbet În sufletu-mi resurscitat... Nu se mai aude urlet, Și cred că totul s-a cam vindecat. O adiere caldă, poate o mireasmă dulce, Mă învăluie oarecum neașteptat... Mă întreb: "când
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
Se leagănă-n mrejele albe spre nori. Visează că este regina acum, Deși duce-n zbor un adio postum. -Priviți cum mă-nalț, cât de sus am ajuns! Mai are ceva, cineva, azi de spus? Copacul stă trist, despuiat și stingher, Cu crengile goale întinse spre cer. Ar spune ceva, dar rămâne tăcut, Se vaită adânc - câtă vreme-a trecut? Iar frunză coboară, trezita din vis Și moare încet, rătăcită-n abis.
Adio Postum by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83379_a_84704]
-
în continuare, lângă ele, al treilea fotoliu e tot gol, trecuse atâta timp și nu mai venise nimeni în grădina plină de meri, cu pârâul ca sângele. Tara e tot acolo, întinsă la pământ, lângă picioarele stăpânei. Loredana se simte stingheră și singură, onorariul pe care-l plătește pentru pielea în care-a intrat devine tot mai greu de-adunat, ceva nu e bine cu ea, a obosit de când vorbește, se uită din nou la mâinile ciudate, parcă nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
flori și fluturi. Crângul a înmugurit Mieii zburdă peste câmputi. Păsările ciripesc În copacii plini de floare. Primăvară, te iubesc Și-ți aduc în dar un soare. PRIMĂVARA După vicol, după ger, A-nceput ca să se vadă Câte-un ghiocel stingher Dintre bulgări de zăpadă. Iar din zarea argintie Peste dealul înspumat A-nceput de-acu să vie Câte-o pasăre în sat. „-Hai vecină, te trezește, Barz-n cuib a poposit!” Totu-n deal se dezmorțește; Zarzărul a-nmugurit! ÎN OGRADĂ LA
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
gol chipuri șterse sau semețe, În rame negre, subțiri. Fotoliul de odihnă este uriaș, cu păsări de bronz la capetele spătarului. În el lenevește adesea cu privirea goală. Mai sunt: un birou minuscul și un scaun vienez de culoarea argilei, stinghere și tăcute. Televizorul, este ancorat În perete pe un suport negru metalic și pare un un corb Împăiat. Merge fără oprire, deși nu privește nimeni ecranul pe care se perindă atâtea imagini. Covorul uzat, cu desene geometrice n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Lesnea) “E un secret,ascuns în noi Momentul plin de inspirație. Dar sînt mistere de creație Ce-s aplicabile în doi” (Mihu Dragomir) Impozit pe frumusețe Geo strângea în mână tulpinile firave ale buchetului de garoafe roșii.Regina florilor! Părea stingher în grupul de tineri. I se părea că toata adunarea se uita la florile sale jalnice.O tânără îi zâmbi.Se simți cool. Era pentru a doua oară când participa la cununia civilă a lui Alex.Tipul ăsta era bestial
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Nu mai văd pe nimeni cu rucsacul pe spate. Constat că, de fapt, am ajuns într-o zonă plină cu turiști, cu persoane care stau întinse la soare, pe nisipul întunecat la culoare și amestecat cu pietre. Mă simt cumva stingher privind spre stânga, spre mare. Țărmul este pietros, negricios și din loc în loc cu mici zone de plajă, pline cu oameni, întinși pe nisip, sau în apă. Iar eu, cu pantaloni lungi, cămașă (aceeași cu care am fost și anul
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
albastră, holda galbenă cu maci? cine-ți spune: închide gura, dezgolește-te și taci? cine taie-n întuneric roci bazaltice să urci sus, la luna-n amorțire, pe-astă lume s-o aduci? cine soarele își pune la urechi cercel stingher? cine clatină seninul scânteind ca un jungher? de ce doare nordul fraged ca mlădița ce o rupi? de ce urlă de bezmetic sudul cel atins de rut? când răsare steaua rece șerpuind greu pe uluci, nici n-ai timp s-o vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
să-l Însoțesc la Piatra-Neamț, unde trebuia să se Întâlnească cu câțiva colegi, pentru Încheierea unor contracte. A fost o zi plină de fericire , de emoții. Eram În central atenției și el avea grijă să nu cumva să mă simt stingheră și asupra mea să planeze vreo umbră vagă de nemulțumire. Un sentiment atât de Înălțător mă cuprinse, atât de copleșitor... ( cum nu mai simțisem vreodată În această lume), că nu mai știam ce se Întâmplă cu mine. Aveam să aflu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
savura În voie câteva fumuri. După această masă frugară, și plimbările pe aleile cu trandafiri, prietenul meu a trebuit să plece spre casă. Iată-mă singură, la mănăstire! Un sentiment ciudat a pus stăpânire pe mine. Mă simțeam străină și stingheră. Subliniez: nu pot să folosesc termeni care sunt străini convingerilor mele: „Doamne-ajută”, „Prea-sfinte”, „Prea Înalte”, „Prea-mărite”... Cum? Acel născut În același mod ca și mine, care are un metabolism cu cele două funcții, asimilația și dezasimilația, setate În structura cea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
în tăcere, îmbolnăvindu-se de amăgirea crudă a întoarcerii bărbatului de pe front. Într-o zi, după întoarcerea din refugiu, degeaba o strigă cumnată-sa Ileana, că Safta pleca spre lumea de dincolo, ducând cu ea speranța deznădejdii. Lăsa trei copii stingheri, pe care-i luă,milos, Dumitru, fratele cel mai mic al tatălui. Războiul tocmai se sfârșise. Nemții fuseseră alungați, locul lor fiind luat de soldații ruși, care rechiziționaseră toate animalele de povară, furând alimentele și ce averi mai puseseră deoparte
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
nu trecuse de Movilă, ridicată, pesemne de străjerii lui Ștefan cel Mare, pentru înștiințarea, cu ajutorul focurilor, de venirea cotropitorilor? De câte ori n-a admirat, în nopțile cu lună, stelele, răsucind cosițele vreunei fetișcane sau scăldându-se în apa bălților? Se simțea stingher. Nu mai umblase de unul singur, de când taică-su, Neculai, îl adusese, într-o zi friguroasă de aprilie, să are bucata de pământ de pe Dealul Boului. Dar, acele zile erau așa de îndepărtate... Cu sufletul îndoit, ajunse la marginea comunei
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
făcut asta din omenie, iar eu, din simplă curiozitate o Întreb: Spuneți-mi, vă rog, cum ați reușit s-o recuperați? - Păi, am urcat În autobuz și am rugat toată lumea să-și ridice bagajele de jos. Geanta a rămas stingheră pe culoar. După descrierea pe care mi-a făcut-o telefonista, era tocmai geanta uitată. Am luat-o, am desfăcut-o și am văzut ce conține și mai ales borcanul de deasupra cu fasole bătută. Sper să nu se fi
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
fără să se arate surprinsă de vizita mea. Învăța pesemne, am văzut pe masă un vraf de cărți și caiete. (M-a mirat lucrul acesta ― cum, mai avea răgaz să-și prepare examenele?) Intrând în odaie m-am simțit întrucîtva stingher, ca și când prezența ei nu-mi venea tocmai la îndemînă, cu toate că pentru ea venisem. Ca s-o ignorez am făcut câțiva pași călcând ca pe vată pentru a nu stârni un zgomot cât de mic care ar fi putut s-o
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
și, fără să mai țin cont de vegetație, până ce el și-a dat jos cămașa, mie mi s-a întâmplat de două ori ceea ce nu mi s-a mai întâmplat de zece ani. Da, comoara mea, când a văzut flocii stingheri de la subsuoara domnului Ulrich, mămica a avut două orgasme și încă nici nu bănuia ce-o așteaptă. Pentru că după aceea, scamatorul abia dădea fuga în baie, ca să spele, că și ieșea de îndată, de parcă n-ar mai fi văzut femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Aproape niciodată! Să te eliberezi, prin forțele-ți proprii, dintr-o astfel de postură apare întotdeauna aproape ca un miracol în văzul celor mulți și sceptici. Acum, mi-am dat seama: libertatea înseamnă locul unde sufletul tău nu stă deloc stingher. Vreau afară!” Ei bine, da, cititorule, într-adevăr, ea voia afară, dar încă nu și putea închipui cât anume va mai trece până când va ieși, căci căutarea ei de răspunsuri era, totuși, încă la început abia. Deocamdată, dânsa nu făcea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
de sfaturi și leacuri, dar temperatura lui Viky persistă. În sfârșit, s-au hotărât și au dus pe Viky la Cavarna, unde poate fi mai bine îngrijită. Rămâne ca noi să facem zilnic naveta până la Ca-varna ca să aflăm vești. Arabella, stingheră, a plecat. La necazul celorlalți ea nu prea avea rol, totuși ne cunoaște destul de bine și nu putea fi indiferentă și, în definitiv, a râs cu Viky, s-a distrat cu ea. Și noi am păstrat totdeauna o ciudă că
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
aia și lasă-mă să ți-o sug, că nu ți-o tai, ți-o sug numai, sau bagă-mi-o-n cur, sau fă dracu’ ceva, numa’ nu mai sta așa ca un bou! Emil se simți pentru prima dată în viață stingher. Așa că, vreme de o secundă, se lăsă păcălit de viclenia lui Luca, întrebându-se dacă nu cumva omul avea dreptate, iar el stătea ca un bou, refuzând să satisfacă cererea atât de normală și de arzătoare a unui concetățean de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
că era interzis să i se pomenească de tata, așa că mi-am dus repede mâna la gură, de parcă atunci m-ar fi apucat căscatul, bunicul a început să vorbească din nou, spunându-mi că vede el bine cât sunt de stingher, se pare că acum, că am mai crescut, nu prea-mi convine să-i mai zic dumneavoastră, dar să nu mă necăjesc, în curând o să fim pertu și-o să bem bruderșaft. Na, asta m-a mirat și mai mult, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]