1,469 matches
-
munca plină de jertfă este purificatoare. Cu drag ne amintim cu câtă înțelepciune și dragoste și răbdare ne-a sfătuit pe calea binelui. Cu drag și în orice ocazie ne-a arătat calea binelui, ne-a condus pașii în fața altarelor străbune. Oricând și în orice ocazie ne-a arătat calea creșterii noastre în Hristos. Prin cuvinte simple, dar convingătoare, ne-a explicat că atunci când trupul moare, sufletul pe care Dumnezeu ni l-a dăruit prin suflare nu moare. Sufletul, odată cu ultima
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
diplomației chineze, constituind, ca și în cazul Germaniei, un exemplu de soluționare pe cale pașnică a unor contencioase teritoriale complexe (care ar putea fi aplicat, luând în considerare condițiile specifice și geostrategice locale, și în cazul reunificării României cu vechiul teritoriu străbun Basarabia). Această dezvoltare istorică a putut avea loc, pe baza concepției lansate de arhitectul Chinei moderne, eficiente și prospere patriarhul Deng Xiaoping "o țară două sisteme "yi-guo liang-zhi", care constă în faptul că, în afara problemelor de apărare și, parțial, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
cerebralitatea monologului interior. A. nu cultivă notația în sine, ci valorile ei de atmosferă. Ambianța crepusculară, propice visării și reflecției, alunecarea în fantastic, ritmica timpului sunt sugerate prin sonoritate și imagine. În Mircea cel Bătrân, poetul salută vitejia și gloria străbună, dar rațiunea refuză exaltarea și redimensionează conturul unei vârste a faptei războinice strălucite, prin comparație cu izbânzile progresului: arta, științele, viețuirea înfrățită a națiilor în pace. Totuși sugestia de impasibilă clepsidră cosmică, de mecanică oarbă a universului domină și, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
ale neamului. Textul (datat în manuscris 1787 și editat, grație lui N. Iorga, în 1902) dezvăluie, în plus, stilul evoluat al cărturarului, ce povestește dezinvolt, și tenta de spectacol narativ, învederând destinul romanesc - dramatic, alteori shakespearean - al unor „personaje” ca străbunul aventurier Andronic sau influentul său urmaș, postelnicul Constantin Cantacuzino, cel suprimat, compensator, între zidirile de la Snagov (un veritabil „turn al Londrei”, în uzanța locului). Portrete construite în tipare clasice (al stolnicului erudit, peripatetizând, întru aflarea unor „schisme” mai presus de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
venit în satul nostru și al D-voastră... și Victor Ion Popa l-a îmbrățișat fuguța scăpându-l de discurs ... Venea, Victor Ion Popa, în fruntea unei echipe de studenți în medicină umană și veterinară, agronomie, sociologie etc., să studieze străbuna așezare răzășească, satul său de origine, în speranța găsirii unor soluții de ridicare economică și culturală a dodeștenilor. Emoții, bucurie, entuziasm și munca începe, nu fără greutăți, continuându-se până în anul 1939, câte trei luni în sezonul verii. Între timp
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
-n fașe mic pe Domnul. Și îmi mai vine în minte acum, un vechi cântec de Crăciun, bogat în semnificații: Din an în an sosesc mereu La geam cu Moș Ajun, E ger cumplit, e drumul greu, Da-i obicei străbun. E sărbătoare și e joc În casa ta acum, Dar sunt bordeie fără foc Și mâine-i Moș Crăciun. Și-acum te las, fii sănătos Și vesel de Crăciun, Dar nu uita, când ești voios, Române să fii bun. Dragii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de la atestarea documentară a Romanului), vă rog să primiți − împreună cu cei dragi − călduroase urări de sănătate, viață lungă și fericită de la un fost colaborator al Ateneului. La mulți, mulți și fericiți ani! N. Gr. Stețcu (ot Roman) [Verso:] Sobei mele... Străbună sobă, unde ești La gura ta s-ascult povești, S-aud cum vîntul urlă-n horn și-n miez de noapte să adorm? Unde te-ai dus, dulce căldură? De ce-ai plecat din bătătură? Te plimbi cochetă prin Sahara
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
afirma: "luând Dobrogea ne deschidem o poartă prin care ne punem în raport cu lumea întreagă și cu Occidentul către care ziceți dumneavoastră că aveți toate aspirațiile"308. În acest context, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu afirma că: "Românii, încă din vremuri străbune, (...) sunt naționalitatea cea mai străveche din Dobrogea"309. Încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, statistica întocmită de către Ion Ionescu de la Brad consemna faptul că românii reprezentau peste 30% din totalul populației Dobrogei 310. Dintr-o statistică oficială realizată în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
deosebit de ruinele de cetăți, atât de multe movile naturale și artificiale, în cât de le-am privi ca morminte de oști, din care multe și sunt, am putea într-adevăr zice că Românul în Dobrogea calcă pretutindeni pe ruinele măririi străbunilor săi"540. Aceasta este una dintre cele mai emoționante descrieri ale Dobrogei realizată de însuși Domnitorul României. Pentru a evidenția importanța deosebită pe care o dădea Domnitorul Carol noii provincii, credem că este semnificativ mesajul adresat de către acesta, la 24
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
hotărâri arăta că ziua de 14 noiembrie este "o zi măreață și scumpă tuturor românilor, este o zi de sărbătoare pentru cetățenii tulceni"2457, orașul Tulcea fiind locul "unde pentru prima dată s-a ivit stindardul României fâlfâind, amintind gloria străbună și unirea Dobrogei cu România mamă"2458. Această propunere a fost adoptată de către consiliul comunal al orașului Tulcea, primele serbări dedicate zilei de 14 noiembrie fiind organizate în anul 1899. La câteva zile de la festivitățile dedicate zilei de 14 noiembrie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost și eu șocat de felul acesta de a prezenta evenimente care au o natură bine precizată în canavaua istoriei noastre naționale. Încă de la cronicari, nouă ne-a fost transmisă ideea unei Historia magistra vitae ce trebuie să prezinte faptele străbune ca model pentru generațiile de azi. În sensul acesta s-a instituit o mitologie istorică, pe care o învățăm la școală și în lumina căreia istoricii noștri își orientează cercetările. În faza de constituire a statelor naționale toate popoarele și-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
anterioare. Facultatea dominantă a poetului este dexteritatea de a cânta la diferite instrumente, de a compune în toate stilurile, de a utiliza cele mai variate formule, de la cele tradiționale la cele agresiv moderniste. Arsenalul uneltelor sale de expresie alătură cobza străbună („La noi, obiceiul trudei, din veacuri moștenit,/ De-a culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir și telefoniei mobile („Parfumuri, unduire, ocheade și teroare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
pe flăcăul nostru drag, al țării, pe Marele Voevod Mihai - trup din trupul țării și suflet din sufletul nostru - și să-i dăruiască lui înțelepciune, sănătate și viață lungă”. Comandantul Străjii Țării cheamă copii neamului „să se întoarcă spre datina străbună, înlocuind obiceiul străin al pomului de Crăciun cu Steaua năzuințelor creștine ale românismului”. În această zi, comandanți și străjeri alături de dregători și popor „și-au plecat fanioanele și genunchii pentru sănătatea, slava și tăria” Marelui Voievod Mihai. Căci, a spus
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și temeinice cunoaștere a limbii naționale: ,,Ș-apoi scopul școalei este și acela și poate cel mai essentialde a învăța și a păstra cu cea mai mare sfințire limba națională, de care se leagă tot trecutul unui popor cu datinile străbune, jocurile, cimiliturile, proverbele, legendele și cântecele populare cele pline de dulceața. „Sunt, după cum se vede, cuvinte de o adâncă și pură sinceritate a sentimentului patriotic. Ele ni-l relevă pe Creangă că profund și responsabil implicat, imediat după Unire, într-
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
din epoca modernă trebuia să moștenească presupusa frumusețe a evreicelor din epoca biblică. „Ești frumoasă, Lea !”, Îi spune evreul habotnic Manasse nepoatei sale, În piesa omonimă publicată de Ronetti Roman În 1900. „Dumnezeu ți-a dat moștenire frumusețea mamelor noastre străbune. Așa de frumoase și de mândre se plimbau reginele noastre pe coastele muntelui Zion” <endnote id="(650)"/>. Și personajele evreice dintr-o piesă puțin cunoscută a lui Liviu Rebreanu (Jidanul, 1914) sunt frumoase (drăguțe, cel puțin) și Îmbrăcate elegant (cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din voievozi, mânuind biciușca și suduind animalele, opintindu-se la roată sau săltând un lemn rebel cu o forță necostisitoare, naturală. Și mai sus, la 1.000 de metri, În inima codrilor seculari, ciocănind cunoscător, ca un medic, pielea stejarilor străbuni sau clătinându-se la marăv [= rugăciune de seară], lângă joagărul pe care-l hrănise cu trunchiuri de brad toată ziua” <endnote id="(791, p. 69 ; vezi În volum și o fotografie reprezentând mai mulți evrei ce lucrează la o mică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1897), În 1882 - după conferința sionistă de la Focșani (1881) -, 288 de evrei din Moldova (Bârlad, Focșani, Moinești, Galați) au plecat cu vasul „Thetis” spre Eretz Israel și au Întemeiat coloniile agricole de la Zikhron Yaakov și Rosh Pina. „Ajungând În patria străbună - scrie sociologul Carol Bines -, olimii [= emigranții] din România și- au pus amprenta pe opera de colonizare, anticipând mișcarea haluțiană [= de pionierat] a organizației sioniste, creând primele colonii - Rosh Pina și Zikhron Yaakov, fiind pionierii reîntoarcerii poporului evreu la sânul naturii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
album reprezintă pentru mine două nopți de somn într-un pat sau peste zece bilete de intrare la alte muzee sau expoziții, așa că renunț. Ajung din nou în grădină și mă așez ostenită la picioarele miraculoasei Păsări a basmelor noastre străbune și deodată, mă trezesc întrebînd cu voce tare dacă Doamna acestor locuri primește oaspeți veniți de departe. Nimeni nu înțelege ce spun și atunci, din mijlocul grădinii, se apropie un băiat subțire, smead, puțin cocoșat, care mă roagă într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
întrebați cu ce ne ocupăm, cum este țara noastră, ce fel de oameni trăiesc în ea și dacă soarele răsare în munții noștri ca în Altai. Răspundem, întrebăm la rîndul nostru, povestim, desenăm în aer cîmpii și munți, amintim legende străbune, timpul trece pe nesimțite și Sandan ne amintește că mai avem cale lungă de făcut. Mulțumim frumos pentru ospitalitate și facem astfel cea mai mare gafă a vieții noastre, căci un asemenea obicei i se pare Mongolului tot atît de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
expozițiile lor personale. Apoi am luat drumul hârtiei reciclate, pe cărarea Copoului, spre Casa Mihai Ursachi. “Sărbătorile la români” le-am marcat permanent cu panouri impunătoare, pline de mesajul primirii unice cu pâine și cu sare și cu alaiul datinilor străbune, pornite din jarul vetrelor noastre. Am evidențiat alaiul pregătirilor care ne mângâie sufletul veșnic, de bucuria strămoșească. “Măștile de sticlă”, cele construite din deșeuri materiale și din elemente din natură, icoanele pe sticlă, toate au încântat privirile oamenilor, atât la
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
pătrundă culoarea soarelui prin vitraliile celor trei etaje ale școlii. Apoi am lucrat la panourile unde am reprezentat zborul de fluturi, florile de câmp și zumzetul gâzelor, misterul eminescian și al Mioriței. Am pus în lumină, de asemenea, ritmul horelor străbune, pomul vieții și amprentele celor o mie de cocori. La sfârșitul acestui articol, vreau să vă aduc aminte de rolul dascălului în viața copiilor. Inima mea mi a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul lor
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
mi a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul lor va sta drept mărturie pentru dragostea și încrederea pe care le-am sădit-o în inimă. Priviți-le ochii și veți vedea spicul roditor, ritmul horelor străbune, vestitoare de trăinicie și de bună simțire. Din sufletul lor va izvorî lumina primitoare a vieții, îndreptată spre visul de vară, cu miresmele vacanțelor făuritoare de bucurii.”
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
și încercăm să cunoaștem și să imortalizăm pe hârtie un crâmpei de viață. Spun „doar un crâmpei de viață”, pentru că, de-a lungul vremurilor, a existat întotdeauna viață aici, frumoasă, bogată, cuminte, împletită întotdeauna cu obiceiurile locurilor și cu moștenirea străbună. Despre viața și obiceiurile de aici s-a mai scris, mult și frumos: unii au scris despre tradițiile de pe Valea Suhei, alții au descris topografia locului cu faună și floră, alții au scris puțin și despre oameni. Toate bune și
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
a spus audienței: ,, Nu există înțeles în cuvintele evreu, musulman și creștin în terminologia patriotismului, există doar o țară numită Irak și toți sunt irakieni. Le cer concetățenilor mei să fie doar irakieni, deoarece toți aparținem unui singur fond, fondul străbunului nostru Sem (semiți); toți aparținem acelei rase nobile, și nu există nicio distincție între musulman, creștin și evreu"1. Feisal s-a instalat la Bagdad, nu la invitația liderilor locali, ci la aceea a britanicilor, ale căror forțe armate eliberaseră
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
eternei reîntoarceri, Eliade cucerește Eternitatea, pentru că el a izvorât din nostalgia întoarcerii în spațiul mioritic și în timpul mitic al originilor sale: “Am o credință de țăran simplu”, îi mărturisea cu fiorul morții în inimă, părintelui Gheorghe Calciu. Legat de pământul străbun prin nevăzutele fire ale creației sale artistice: “tu, mă auzi, mamă pământule, tu nu mă minți, Maica mea!”, Mircea Eliade va trebui să se întoarcă acasă și să renască din propria cenușă, pentru că: “Mișcarea legionară are dreptul să se revendice
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]