8,833 matches
-
câțiva din ei părăsiră, asemeni unor scăpări de văpaie lumea apei, înaintând spre cerul cu stropi aurii. Glasul lor vesel și luminos se ridică în ecoul depărtat al litoralului străpungând o boare a serii. Litoralul, una din mândriile țării noastre, strălucește semeț și-n fiorul amurgului, oglindind printre numeroase sălcii pletoase splendidele stațiuni balneoclimaterice: Mamaia, Eforie (Nord și Sud), Agigea, Techirghiol, Costinești, Neptun, Saturn, Jupiter, Mangalia, Năvodari și alte câteva, care, asemeni unui colier de perle se înșiră de-a lungul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
-n fiorul amurgului, oglindind printre numeroase sălcii pletoase splendidele stațiuni balneoclimaterice: Mamaia, Eforie (Nord și Sud), Agigea, Techirghiol, Costinești, Neptun, Saturn, Jupiter, Mangalia, Năvodari și alte câteva, care, asemeni unui colier de perle se înșiră de-a lungul țărmului Mării Negre strălucind în luminile călduroase ale astrului ceresc, Soarele. Scăldate de licăririle amurgului, mângâiate de briza plăcută a mării în înflăcărarea asfințitului și a lacurilor cu apă purpurie, înmiresmate de parfumul amețitor și mov al florilor multicolore ce înșiră pretutindeni în urma lor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și doream să văd cum răsare printre sălciile bătrâne, oglindindu-se în apa limpedea lacului. Soarele se ridica la orizont și odată cu el se treziră vietățile lacului, de la păsările mici și mari, la peștii zglobii și la gâzele felurite ce strălucesc în ninsoarea de lumină pe care o răspândește soarele. Ziua a trecut repede și fiorul amurgului se strecura prin frunzișul cenușiu. Soarele își pierduse din putere acum, trimițând rar argint de ninsoare, viețuitoarelor bălții. Era o frumusețe de nedescris să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cântecul nu e duios, însă la sfârșit îți dai seama că, chiar dacă nu a reușit cântecul, a pornit din sufletul tău de copil și, ai pus în el toată dragostea și aceasta o simți, o trăiești, privind în ochii ce strălucesc plini de lacrimile fericirii. Patria este primul ,,a” rostit cu stângăcie și forțat, este primul bastonaș așternut pe hârtie cu ajutorul mâinii calde a învățătoarei, pentru tot ce ai să înveți în viață. Patria se simte în tot ceea ce plăsmuiește inima
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și iarbă s-a scris poemul limbii române. Cuvintele ei au răsărit din durerile, din bucuriile și suferințele acestui popor; el există în rațiunile noastre și este lanțul tainic care ne leagă. Pentru noi, românii, râul curge, florile înfloresc, stelele strălucesc, frunzele cad. Ziua am văzut pe cer nori, iar noaptea am văzut stele. Toate acestea le-am numit pe rând dulcele grai românesc. Laudă limbii în care a stat toată năzuința acestui popor! Limba nu ne-a putut fi răpită
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
profunde simțiri, este puterea lui creatoare, este modul nostru propriu de a exista sub soare. Această limbă dulce ca un fagure de miere este limba în care și-a rostit Amintirile humuleșteanul Creangă, este limba prin care Luceafărul poeziei românești strălucește în nemurire, este limba în care poporul român și-a tors dulce bogăția de suflet și gândire. De aceea, Lucia Blaga spunea: Limba este întâiul mare poem al unui neam, iar Nichita Stănescu afirma: Limba română este patria mea de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
aplecat popa, ne-a șters o chelfăneală bună ca să ne învețe minte să nu mai stricăm niciodată gardurile oamenilor. Mihai Bogdan Gârdea, clasa a V-a C Eu și Nică (compunere literară) Este vară. Soarele ca un disc de aur strălucește pe cerul ca oglinda. Câțiva nori pufoși și albi plutesc pe cer. Adie o boare caldă însoțită de fermecătorul glas al păsărelelor. Eu stau în ogradă și privesc la frumosul salcâm din medean. Îmi imaginez că este un frumos cireș
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
data aceasta era plin de lumină. De o parte și de alta săgetau unde strălucitoare. Am ajuns pe pământ, dar în anul 2220. Trăiau oameni, erau case. Am intrat în orașul meu natal. Era o zi de primăvară târzie. Soarele strălucea pe bolta albastră a cerului, aruncându-și razele sale pe pământ. Orașul era schimbat. Străzile erau largi și spațioase. De o parte și de alta existau arbori mari ce mângâiau cu vârfurile lor bolta senină a cerului. În fața fiecărei case
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
În fața fiecărei case sau a fiecărui bloc, se aflau grădini de zarzavat, în jurul cărora era o vegetație luxuriantă. Florile de culori multicolore împodobeau balcoanele și ferestrele. Orașul era îmbrăcat într-o haină verde, presărată ici, colo cu diverse culori ce străluceau în lumina soarelui. Blocurile erau înalte și frumos construite. Aerul proaspăt te împresura din toate părțile. Boarea florilor se răspândea în întregul oraș. Adierea aceea catifelată era poate răsuflarea cu care acestea doreau să farmece pe admiratori. Străzile erau pline
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
flori, ciuperci ori de câte ori vor vrea și să le arate locurile amenajate pentru hrana căprioarelor. Dana Gâlcă, clasa a V-a C O zi obișnuită Dimineață! Soarele arzător își trimite printre albii nori ai bolții senine razele multicolore de lumină ce strălucesc într-un mod deosebit. Jaluzelele fumurii luminate de soare trimit lumina nedescifrată spre fascinații ochi, care visează blând, închiși, fără a da de seamă minții că este acum o nouă zi; dar într-un timp, un stres îmi doborî tot
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
m-au lăsat să mă uit la televizor la serialul Fata și băieții până ce nu le-am curățat, așa că n-am avut de ales. Noaptea se lasă. Luna în curând va apărea cu fiicele sale, stelele. Pe la ora nouă, ea strălucea ca un policandru pe cerul albastru, luminând cu bucurie orașele și satele. După ce, Cel de Sus, Dumnezeu, mia ascultat ruga m-am culcat fericită. Adina Ciomaga, clasa a V-a C Lăsați-mi! Merg pe asfaltul încins de căldura soarelui
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de un verde închis își leagănă ușor trupurile mlădioase. Privesc în văzduh legănatul pescărușilor și mi-ațintesc ochii înspre soare. Mă întreb: câți ochi ca ai mei se îndreaptă spre strălucirea binefăcătoare și câți îl caută în noapte? Soare, de când strălucești deasupra lumii? Oare ești veșnic? Sau poate lumea va muri într-o zi? Se aud parcă voci care strigă: lăsați lumii soarele, lăsați lumea soarelui! Și glasul meu strigă alături de ei: lăsați-mi turnul Eiffel, ca din înălțimea lui să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o liniște adâncă și măreață. În împărăția apei pătrunzi ca într-un teritoriu netulburat de om. Licăririle amurgului îmbracă apele în argint, poleindu-le cu aur. Cerul și apa se întrepătrund, iubindu-se sub umbrele întunecate ale sălciilor. Pe când luna strălucește pe cer ca o corabie în albastre depărtări, solistele privighetori își înalță maiestuos cântecul în tufișuri cenușii. Adieri dulci-mirositoare se revarsă cu rumeneala asfințitului. Liliana Unguru, clasa a VI-a E Copilăria Deschide porțile spre viață căci ea e leagănul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ascund în codru. Când veți uita de mine, vă voi trimite în zori surâsul meu zburdalnic peste flori. Magda Geană, clasa a VII-a B 12. COMPOZIȚII DEDICATE UNOR SCRIITORI Copilul Eminescu Mulți poeți români au făcut numele țării să strălucească prin poeziile lor minunate. Dar dintre toate aceste stele, Mihai Eminescu strălucește cel mai puternic pe firmamentul poeziei românești. Poetul s-a născut în anul 1850, la Ipotești. Era un copil firav, dar armonios dezvoltat; mic și îndesat, cu părul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
zori surâsul meu zburdalnic peste flori. Magda Geană, clasa a VII-a B 12. COMPOZIȚII DEDICATE UNOR SCRIITORI Copilul Eminescu Mulți poeți români au făcut numele țării să strălucească prin poeziile lor minunate. Dar dintre toate aceste stele, Mihai Eminescu strălucește cel mai puternic pe firmamentul poeziei românești. Poetul s-a născut în anul 1850, la Ipotești. Era un copil firav, dar armonios dezvoltat; mic și îndesat, cu părul negru pieptănat de la frunte la ceafă, fața ovală cu frunte lată, ochii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ale cărei pulpane șifonate atârnau ca un steag păgubos. Surâsul și mâna Întinsă se adresau astfel cuiva care pentru o vreme Își trimitea În lume acest ambasador greoi, Împiedicat, dar om de suflet și de bine. Un dinte de viplă străluci o clipă În stânga sus ca un bec de lanternă, un semnal blând, Încurajator, și Gheretă Înțelese pe dată că În cazul său fasoanele nu-și mai aveau loc. Întrebarea mea, căci mai am una Gheretă plecă ochii ipocrit, după ce fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
inertă. Drumul până la el, teama că tot ce i se Întâmpla acum putea fi doar un exces al imaginației ei Îi sleiră puterile. De ce naiba nu cânta și el la chitară ca toată lumea? De ce nu avea degete scurte și păroase, strălucind de inele? Patul era la un pas de ei. Timpul trecea și, spre disperarea ei, strânsoarea lui Începuse să slăbească. Atunci Îngenunche din nou, obligându-l și pe el să facă același lucru. Ți-e frică? Întrebă ea mângându-i fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
fără să-și spună de ce. Din superstiție ocolesc orice explicație. Vino, te rog, la masă. Tresări. Nu-i era foame. Părăsi totuși fotoliul comod și se Îndreptă spre bucătărie atras de aroma cafelei. Din stradă se auzea clopoțelul sifonarului. Ochiurile străluceau În farfurii ca niște margarete glazurate. Iolanda purta o rochie de cașmir, siena-arsă, lungă și dreaptă ca o cămașă de noapte, și un șirag de mărgele mov petrecute de câteva ori În jurul gâtului. De ce s-o fi Îmbrăcat așa? Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
brusc, gata să salute izbucnirea triumfătoare, chiar dacă târzie și oarecum căznită, a coloanei de apă ghemuită până atunci ca o tenie În burta micului chit. În timp ce brațul primarului cobora cu măsură, după ce preț de un minut inelul său de aur strălucise autoritar deasupra pieței, mulțimea fixa pălăriei de apă o poziție potrivită cu media ambițiilor sale ce nu putea depăși nicidecum bariera parfumului de tei din preajmă. Când palma umedă de emoție se lipi din nou de pantalonul bine călcat, primarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
copii Însă cu un Audi luat la mâna a doua, dar nou-nouț, cu banii jos. Vedeți, dom' profesor, cum mai trece vremea... Și anul ăsta e gata. Serviți, vă rog! Marfă garantată, din porcul meu. Mănâncă cu poftă. Ochii Îi strălucesc. Bună țuica, bune și mezelurile. Poate sta cu fruntea sus În fața orișicui. Paharele se golesc, Brândușă le umple din nou. Se mai golesc o dată, Brândușă dă să apuce din nou sticla, dar Petru se opune demn. E de ajuns. Trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
luă cu sine pletora de argumente pe care Petru Își sprijinea subtila distincție și proiectul propriei sale opere. În golul rămas, răsuna orgolioasă cadența neînduplecată a excepționalului său suflu epic. Adormi cu lumina aprinsă. 30. Steaua Polară, Carul Mare, Carul Mic străluceau la locul lor. Oare cum o fi sus!? Aici pe pământ crăpau pietrele de frig. Spre minus douăzeci. Noroc că mantaua lui avea două rânduri de vatelină. Se făcuse târziu. Servise masa la restaurant ca să n-o mai deranjeze pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ster mușcându-și pipa olandeză cu care de altfel a și fost Înmormântat. Pe terasă, cufundați În fotoliile de răchită, șeful de post și medicul legist fumau liniștiți. Ce mai aveau de făcut era un fleac. Lângă poarta larg deschisă strălucea mocnit un pâlc sângeriu de crizanteme. Văd că vă interesează pictura, domnule Gheretă... Nu mă interesează, domnule profesor. Nu sunt atât de instruit. Oamenii În schimb, cu voia dumneavoastră, da. Sunteți chiar mai sensibil decât Îmi Închipuiam, observă răutăcios Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Rahat, șuieră un licean albinos În trecere pe acolo. Cum vorbești așa? Se stropși doamna cu ora Londrei. Shit, merde, atunci, se corectă liceanul plin de bun simț. Așa mai merge, consimți o voce pioasă. Căci pe cadranul acestui ceas strălucesc zi și noapte două manoșe: Trăian și Decebal, reluă Înflăcărat domnul În cămașă cadrilată și cu pălărie de paie pe cap. Măciuci, zise liceanul zâmbind unei năluci. Domnul Moduna Își dădu revoltat pălăria pe ceafă. Vru să spună ceva dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
din nou cuvântul printr-un semn care nu avea nevoie de lămuriri suplimentare. Și Încă ceva: dumneavoastră lăsați În urmă un gol pe care primăria va pune o placă de bronz cu inscripția “Golul iudaic” care alături de “Golul germanic” va străluci În veci pe firmamentul istoriei noastre, tot mai plină de goluri. Aveți cuvântul, domnule Cain.. Cain făcu un pas timid Înainte, Își Încleșta mâinile pe balustrada Îngustă a balconului, tuși discret de câteva ori În pumn Întorcându-și fața spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Împletită, acoperit cu un ștergar alb țesut În casă, sub care se ascundea o mică „mezelărie”... Măcelarul dezveli coșul cu solemnitatea cu care primarii dezvelesc monumentele. Ceea ce se Înfățișă doamnei Ster avu darul de a o surprinde, căci ochii Îi străluciră o clipă cu o lăcomie pe care buna ei educație nu o putuse nicicum Înăbuși. Amintire de la Cöcöke, zise domnul Húsvágó, În timp ce mângâia o șuncă afumată de mărimea unui televizor Sport. An Nou fericit, stimată doamnă! A fost, după cât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]