1,879 matches
-
din Moldova, Muntenia, Oltenia. Nu m-am gândit că voi găsi aici Dăbulenii. Impresionante sunt fotografiile unor victime: țărani bătrâni, cu fețe bătute de ani și geruri, femei Îmbrobodite, flăcăi În prag de maturitate, fete foarte tinere. Majoritatea Îmbrăcați În straie locale, naționale. Nu se Împotriveau ideologic unei alcătuiri străine, ci luptau să-și apere agoniseala lor de-o viață, adunată prin efortul mai multor generații. Ne putem gândi imediat și la consecințe: soți și soții, părinți și copii intimidați și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
La Fribourg suntem invitați pe rând să intervenim la cursul de antropologie al profesorului Ruegg, la studenții de la masterat. Le vorbesc despre noua elită care se ridică din rândul acestei comunități. Nu e vorba de elita folclorică, pitorească, Înveșmântată cu straiele lor specifice, ci de elita cultă, de specialiști, de cei formați În universități, inclusiv În facultatea noastră, la Iași. Pun Întrebări atât de naive, Încât Îmi dau seama că nu știu mai nimic despre acest fenomen. Adâncesc subiectul, fac o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de aur vechi" așa cum avea "și tanti Christina"126 - eidolon semnificând suflet despărțit de trup și de rațiune 127. Numele ei a fost interpretat ca "un dublu mincinos al Mântuitorului, sugerând că, pentru a se manifesta în istorie, Anti-Christ împrumută straie și nuri femeiești"128, fiind derivat de la Christus (de la vb. chriein, "a unge", de origine greacă; apare în Septuaginta ca o traducere a termenului ebraic mashi'ha, "uns", cunoscut în română sub forma Mesia 129). În procesul de numire a
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
să revenim la textul eminescian, în care poetul de 20 de ani definește poezia cadavru fardat ("haine de imagini pe cadavrul trist și gol"): "Ce e poezia? Înger palid cu priviri curate, / Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea". Mai mult, Eminescu extinde textura simulacrelor la metafizică și teologie: Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită / Unor lucruri nexistente; carte tristă și-ncâlcită, / Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Gelozie, 1880) S-a văzut aici "baudelairianism" fără Baudelaire, dar și extraordinarul poet francez avea o năzuință similară către adevărul dezbrăcării de formă. Dacă adevărul e tăcere, ajungi la el dezbrăcând lumea de toate formele care ascund ființa, de toate straiele, aparențele: Viața internă a istoriei cugetă bătrânul Euthanasius e instinctivă; viața exterioară, regii, popii, învățații, sunt lustru și frază, și cum de pe haina de mătasă pusă pe un cadavru nu poți cunoaște în ce stare se află, astfel de pe aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
comentatorul avizat coexistând alături de cronicarul frivol și plezirist. Paradoxal, sub grațiile sale franțuzite, el se manifestă din când în când ca un inamic al cosmopolitismului, solicitând acelor cititori la care avea audiență un atașament mai mare față de cultura românească. Fără straiele și masca lui Edgar Bostandaki, C. e un cronicar nu rareori interesant. SCRIERI: La Vie à Bucarest, București, [1883]. Repere bibliografice: G. Ibrăileanu, Claymoor, „Epoca”, 1903, 1432; Ist. teatr. Rom., II, 463-464; Ion Ianegic, Mihai Iancu Văcărescu, cronicar muzical, SCIA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
afară de felurite jocuri care se joacă pe la sărbători, mai sunt Încă altele câteva, aproape cu eres, care trebuie alcătuite din numerele fără soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numesc călușari, se adună o dată pe an și se Îmbracă În straie femeiești. În cap Își pun cunună Împletită de pelin și Împodobită cu flori; vorbesc ca femeile și ca să nu se cunoască, Își acoperă obrazul cu pânza albă. Toți au În mână cîte o sabie fără teacă, cu care ar tăia
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
noaptea de Ajun, până în seara zilei lui Ioan Botezătorul, tu trebuie să umbli ca gândul din casă în casă, din sat în sat, din târg în târg, din bordei în palat, cu o traistă în spinare încărcată cu dulciuri, parale, straie, jucării, cărți de povești, pe care nevastă-ta Crăciuneasa le va pregăti vreme de un an întreg. Tu, Crăciune, va urma să împărți aceste daruri la bogat și la sărac, mai ales la copii; și va trebui să cânți, cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
uneori au greșit amarnic, din neștiință și nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi a postit. Își face sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de populare. Ne place să ne imaginăm Șobolanul etern, Șobolanul indestructibil ridicându-se, după câteva secole petrecute în subteran, apărând din ruinele vreunui megalopolis, mort de nerăbdare, dar totodată mai viu, mai eroic, mai viclean ca niciodată. Odată scăpat din straiele sale naturale, odată creată prima unealtă oricât de modestă sau rudimentară nu-i mai rămânea, pentru a reface lumea, pentru a și-o însuși, decât să acceadă la cunoaștere. Este firesc să ne mire viteza cu care ratus vulgus a
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
milenii pentru a-și schimba natura, pentru a scăpa de umilința de a fi nevoit să-și expună vederii organele sexuale, de a fi nevoit să se acupleze cu parteneri de același sânge, de a fi nevoit să doarmă cu straiele, instrumentele și armele sale. Scăpat din robia instinctului, putea dispune plenar de inteligența sa pentru a se lansa în cucerirea universului. Într-un roman de ficțiune apărut recent o fabulă, în multe privințe la fel de credibilă, la fel de edificatoare ca Istoria un
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
moravuri, stând la fereastră o jumătate de ceas, ar avea de observat destul, ca să poată face cunoștință cu zece popoare și să călătorească totodată în Franța, Germania și în Orient... Oricum ar fi, bunul nostru oraș începe a-și schimba straiul oriental (subl. ns.)"24. Dar, procesul petrecut chiar sub ochii săi, îndeosebi, pe latura vestimentară la numai un deceniu de la consemnarea acelor observații era echivalat, oarecum îndreptățit, cu începutul istoriei moderne în societatea românească: "[...] civilizația de azi este fapta logică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a societății românești de care am pomenit". Cu siguranță, poetul-observator și cronicar al anilor propriei tinerețe avea în vedere metamorfoza acelui segment social, junimea instruită, sau bonjuriștii, pe care însuși îl reprezenta, continuând: Hainele lungi și largi au dat rând straielor mai strâmte ale Evropei; <i>șlicul s-au închinat dinaintea pălăriei; ciubotele roșii și galbâne au dat pasul încălțămintelor de vax; divanurile late s-au cioplit în forme de canapele elegante și, în urmarea tuturor acestor noutăți și a mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1.500 de lei primiți, la plecare, din partea Epitropiei. Acele cheltuieli, potrivit propriilor declarații, fuseseră reclamate de achiziționarea uneltelor și instrumentelor necesare periegezei, pentru plata lucrătorilor (zilieri) angajați și pentru alte "însemnătoare stricăciuni și păgubiri în a sale lucruri și straie, numai spre a face folositoare slujbe țării"21. Evident, demersul său, avizat și justificat instituțional sub semnătura mitropolitului Veniamin Costachi, a beneficiat și de înalta înțelegere și rezoluție domnească, prin care s-a dispus achitarea acelei sume către solicitant din
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sînt cele mai sigure izvoară, din care nu numai se poate păstra capitalul țărei, dar și a se înmulți foarte. Cunoscut este, și nu se poate tăgădui, că Moldova este nevoită a aduce din țări streine mai toate lucrurile pentru straie, pentru lux și alte neapărate trebuințe, deci firește trebuie să piardă bilansul cătră națiile comerțiale a<le> Evropei, pentru că exportația deosebitelor producturi nelucrate și a vitelor, care este comerțul de acum al Moldovei, nicidecum nu se cumpenește cu importația. Deci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
său și l-a promovat la rangul de cardinal, dar când fratele mai mare al lui Cesare a murit și Alexandru a avut nevoie de un fiu care se putea căsători pentru a împlini ambițiile sale politice, Cesare a lăsat straiele bisericești la cererea tatălui. Papă și-a numit fiul căpitan general al bisericii și l-a însărcinat cu misiunea de a reinstaura puterea papala în provincia Romagna un teritoriu care a aparținut nominal de secole papilor, dar care de-a
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Eul creator implică aici, ca, atunci când recipientul viziunii duble nu reușește să interpreteze universul pe baza metaforizării și a substituției fenomenologice, viziunea dublă se transformă în castranta viziune simplă. Astfel se explică, de fapt, condiția Viziunii Divine, zugrăvita că purtând "straiele însângerate ale lui Luvah". Între altele, Luvah este un țesător iscusit, iar vesmintele sale simbolizează, aici, sacrificiul inutil, dar și dominația impusă de emoțiile negative (ură). Nu trebuie omis detaliul că palatul lui Urizen este organizat sub forma unei fortărețe
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de durerea acestei maternități. Se află din poem chiar amănuntul, mișcător, că, la plecarea lui Ahile în război, Tetis i-a pus în corabie, să-l ducă acolo, departe, un cufăr frumos, împodobit cu lucrături, în care i-a îngrămădit straie de tot felul, să-i țină de frig și de vânt lângă Troia, adăugând și o cupă măiestrită, pentru libațiuni (pe care Ahile o folosește când pleacă Patrocles la luptă). Între plecarea lui Ahile din Ftia și începutul acțiunii Iliadei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
cu dragoste și mai ales cu LUCEAF|RUL lui. Oare, negativiști și admiratori, ne dăm seama cât ne este de necesar ca să rămânem oameni ? Ce e poezia ? înger palid cu priviri curate / Voluptuos joc cu icoane și cu glasuri tremurate, / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea ! (Epigonii) De poezia vieții, deci de poet, avem mare nevoie ! Eminescu este și rămâne DASC|LUL NOSTRU DE SUFLET ! (MERIDIANUL, An X, nr.2 (731), joi, 17 ianuarie 2008, Editorial) 184 EMINESCU
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
de sudoarea sectoarelor calde, omul a dobîndit o logică și așteptată carură de vip bucureștean. Mirosuri fine, veșminte de firmă, dar să ne amintim că, acum mai bine de un veac și jumătate, Dinu Păturică se ̀ mbrăca ̀ n straie „nemțești“, ceea ce, în vremuri prepașoptiste, putea însemna mai mult decît echivalentul Armani al zilelor noastre. Dacă se rezuma la înciocoirea de Capitală, era de înțeles. Cînd ești ditamai președintele la Steaua, nu te mai poți comporta ca un june de la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
dintre legendele sale, cronicarul Ion Neculce evocă popasul făcut de Petru Rareș la Docolina, la noi la Bârlad, cu zece care cu pește, trase fiecare de câte șase boi. A doua zi dimineața, Petru Rareș a fost îmbrăcat aici în straie domnești de către trimișii sfatului țării. În documentele moldovenești, iazurile, heleșteiele și bălțile erau vândute, donate sau lăsate moștenire urmașilor. Iazurile pentru morile de apă erau folosite totodată și ca heleșteie de pește. Uneori, când apele veneau mari, iar heleșteiele se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
între anii 1993-1995, fiind sfințită de către Î.P.S. Eftimie Luca, episcop al Romanului. Ambele biserici (cea nouă și cea veche de la Făgheni) au clopotnițele așezate în față, lângă intrare, care stau ca niște bătrâne evlavioase, gătite de sărbătoare, cu straie curate și sobre, după cuviință. Biserica cea nouă păstrează încă urmele șantierului. Dacă îți arăți uimirea și întrebi de ce s-a construit noul lăcaș, părintele Hodoba te lămurește, zâmbind: „E ambiția tărnicenilor. De aproape o sută de ani își doresc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în „lumea de dincolo”, obiceiurile funerare presupuneau: purtatul doliului, aprinderea lumânărilor, tămâierea casei și a mortului, purtatul de către femei a părului despletit, purtatul bărbii de către bărbați. La moartea unui flăcău sau a unei fete mari, cel decedat era îmbrăcat în straie de mire, respectiv de mireasă, iar alaiul era însoțit de brazi și lăutari. Cultul morților se practică și astăzi cu ocazia „moșilor” de vară și de toamnă, de iarnă și din post. Atunci se dau de pomană străchini cu mâncare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
distanțe. Pregătirile pentru hram începeau cu multe săptămâni înainte. Se zugrăveau casele pe dinafară și pe dinăuntru, se lipeau prispele cu lut galben și se împrospăta nisipul din ogradă și din fața porții. În ziua de hram,localnicii se îmbracă în straie de sărbătoare și merg la biserică. La întoarcerea acasă, invitau la masă pe rudele venite din alte sate, pe cunoscuți și pe străini. Atunci când gazdele purtau numele de botez ale patronului bisericii lor, petrecerea lua o mai mare amploare, fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un pai de mătură de la biserică, un ban de argint, un fir de busuioc și unul de lână roșie. În timp ce plimba banul în jurul ochiului bolnav, firele de lână și de busuioc, ea spunea astfel: „O plecat nouă fete surori/ În straie bini păstrati/ Cu mânecili suflecate/ Cu nouă săpi/ Cu nouă lopeți/ Cu nouă mături./ Nimeni nu le-o văzut/ Nimeni nu le-o auzit/ Numai Maica Domnului/ Din înaltul cerului/ Le-o auzit și le-o întrebat:/ Unde ați plecat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]