1,494 matches
-
mișcările sociale creșteau în intensitate, pentru prima dată fiind trimise unități armate. Documentele semnalau mișcări și în zona Huși. O vie agitație în ținutul Fălciu a fost determinată, începând cu 1831, datorită formării armatei în Moldova, a „miliției” românești (numită „straja pământeană”): fiecare sat trebuia să dea un tânăr sau doi, însă țăranii refuzau să plece la armată. Fuga locuitorilor peste hotare, mai cu seamă în Rusia, devenise o deprindere pentru locuitorii satelor de lângă graniță. Ei fugeau în masă de pe moșii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fără știrea Ocârmuirii. Iar la întâmplare când vreunul dintre noi birnicii sau trepte ar pribegi, noi cei din urmă suntem răspunzători pentru [...], a plăti atât capitația lor către Hazne cât și toate havalele. Ne îndatorim că vom urma [...], atât cu straja, cât și pentru fiștecare localnic și alții, ce sfătuire și uneltiri ar revărsa. Despre care, simțind orice fel de rele urmări a vreunuia dintre noi, și nu vom înștiința [...], apoi nu numai ca să fim răspunzători, dar și criminalicește să fim
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rotund"! Profesia mi-a permis să mă apropii de Cristofor Columb, să încerc să-l înțeleg, să-l "descifrez", pășind pe unde a pășit și el, sau pe unde a visat să pășească. Am avut privilegiul de a fi "de strajă la somnul Patriei", cum frumos definea ci-neva menirea diplomaților, în misiuni per-manente sau temporare în Italia, Spania, Portugalia, Cuba, pe unde a trecut Amiralul, sau Chile, Brazilia, Argentina, Uruguay, Peru, Mexic, unde ecourile faptelor sale nu s-au stins nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Gândind și visând la ce a fost odată, trăirile sufletești aveau să mi se aștearnă mai târziu pe o coala de hârtie: Machu Picchu La Machu Picchu în noapte se-adună războinici incași, duc sfaturi de taină în șoapte, stau strajă pe ziduri arcași. Ard focuri în temple, pe-altare dau preoți jertfire de vieți și inima-n piatră tresare mușcată de aprigi săgeți. Ni-s zeii potrivnici de-o vreme, în Cuzco dușmanul a-nvins, ne plouă de-un timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
să treacă examenul de maior și silit să rămână în rezervă, fiind pus la cercetășie în județul Botoșani, a știut să instruiască elevii la marșuri și cântece. Regele, admirându-i opera, l-a adus în București, l-a pus la Straja țării ca ministru inamovibil cu leafă excepțională și dispensă d-a supune cheltuielile Strajei, de mai multe milioane, la Curtea de Conturi, sau de a da vreo socoteală de ele. Acum să vedem cum se va închega această guvernare. Generalul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bând vin de-al locului și lăsându-mă apoi tras de telegarii lor, negri sau bălani, după cum Îi poftea buricul femeii iubite; aici, În Giurgiul cu vecinătatea Sudului ațâțător, cu apele lui tulburi, vii și stătute și cu turnul de strajă genovez Înfipt În inima orașului, am văzut două lucruri iarăși de amintit: o podgorie pe chiar malul Însorit al Dunării, scăpată ca prin minune de flagelul filoxerei și cu butuci centenari de viță veche românească, iar În pragul unui birtuleț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
țînțari care ni se dăduse, și, cînd ne-am trezit a doua zi, am descoperit că barca noastră eșuase la țărm. Am mîncat ca niște fiare. Ziua a trecut vesel și ne-am decis să facem cu rîndul la ținut strajă, cîteva ore fiecare, ca să evităm apariția altor probleme, deoarece la amurg curentul apei ne purtase către mal și niște crengi intrate pe jumătate În apă aproape că ne răsturnaseră barca. Eu am primit o bilă neagră pentru unul din rondurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fuseseră dis truse, cum ceruse el. „Drumeț, gândule, nu te mai încumeți a străbate prin stânci. Ia-ți zborul spre ceruri!“ În noaptea asta! De profitat de întunericul precar al unei celule permanent luminate și de oboseala firească a unei străji veșnic prezente la vizorul din ușă! De folosit nu șireturi de ghete, nu curele sau bretele, de care oricum fusese deposedat, ci izmana caldă și rezistentă și moale... „Impulsurile mari, fundamentale, ne vin din afară, de dincolo de noi... E cineva
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
specificului ei în raport cu satele din împrejurimi. După anul 1989, George Muntean a contribuit nemijlocit, alături de alte personalități, la înființarea Arhiepiscopiei Sucevei și Radautilor că și a Universității „Ștefan eel Mare” din Suceava, precum și a caselor memoriale „Dimitrie Onciul”, din satul Straja și „Ion Nistor” din orașul Vicovu de Sus, precum și a Casei de Creație „Mihai Eminescu” din Calinesti. Împreună cu un grup de intelectuali bucovineni din București precum și cu personalități din județul Suceava, a contribuit la reînființarea Societății pentru Cultură și Literatura
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
Descântece de piatră, Editura Cartea Românească, 1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă, trei vestitori, trei tulnice care cuvântă a binecuvântare pentru viteaza Țară a Moților, trei sceptre ale adevărului românesc.“ („Sanctuarul de la Țebea“, România literară, 26 ianuarie 1978) SENCOVICI Alexandru, adjunct al ministrului industriilor bunurilor de consum Un prieten al reprezentanților bunurilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sună așa. E tot toamnă mohorâtă, tot după-amiază spre seară, iar eu mă îndrept tot spre strada Fucsik la familia Fodor, unde de data asta maestru de ceremonii e Rigo, bărbatul lui Teri. Rigobigo, cum îl alintă Oana, stă de strajă în fața casei cu numărul 9, unde dintr-o căruță tocmai se prăvălește un morman de butuci umezi și altul de cărbuni ca niște bile negre lucioase. Nici cărbunii-ouă, nici lemnele nu intră în curte la Fodori, din simplul motiv că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
în paranteză ideea de sexualitate, e vinovată și, deci, sancționată de societate. Orice cuvânt care trimite la sex este blamabil și trebuie înlocuit cu beep sau cu o literă urmată de puncte de suspensie. Iar CNAul, organismul care stă de strajă la fruntariile pudibonderiilor societății, are grijă ca nici o imagine și nici un cuvânt descheiat la nasturi să nu agreseze sensibilitățile feciorelnice ale publicului telespectator. În realitate, indecența, vulgaritatea, obscenitatea sau pornografia depășesc cu mult granițele țării sexului răsare și sunt răspândite
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Calypso, tu știi mai bine decît mine toate acestea și știi că oamenii n-au visat altfel veșnicia decît ca o rezistență a memoriei la timp. De ce să te miri atunci că am rugat-o pe Mnemosyne să stea de strajă pe corabia mea? Iți repet, mă tem de moarte, dar mă tem și mai mult să renunț la stropul de fericire pe care l-aș putea ține În palmă. Țărmul meu Înseamnă și moarte și speranța acestui strop de fericire
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
fiind foarte consolat, fu cuprins de dorința de a merge la Betfage. Acolo își aminti că nu se uitase bine, pe Muntele Măslinilor, spre ce parte era îndreptat piciorul drept și nici cel stâng 2. Făcu cale-ntoarsă și le dădu străjilor foarfecele său, cred, pentru a putea intra. 48. Când aflară călugării că plecase fără călăuză, începură să-l caute. Așadar, când cobora Muntele Măslinilor, văzu un „creștin cu cingătoare”3, aflat în slujba mănăstirii, care venea spre el cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de zahăr. Deasupra unui recamier atârna un tablou cu două personaje. La vederea lui, Carlina se blocă pur și simplu rămânând mută de uimire. Scoase o exclamație și făcu un pas împleticit îndărăt. Se uită prin cameră ca după o strajă care s-o apere. Își aminti de fetișcana aceea cu fustița de-o palmă, cu găuri în obraji și foarte îndrăzneață care escalada geamurile din internatul școlii mergând la ore târzii la întâlniri interzise de școală. A doua zi la
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Odată ajunsă în locuința lui, in intimitatea lui, viața ei avea să aibă o altă semnificație. Soarele îi va apărea în mii de culori și mai cald ca de obicei. Va reuși oare să-și deschidă poarta inimii să lase straja serioasă deoparte, sau își va strivi inima și va rămâne cu sufletul gol? Vom vedea dragi cititori pe parcursul acestei povești ce întorsături și ce surprize ne rezervă viața. Fiecare dintre noi avem câte o poveste a vieții noastre. Cine nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
II-lea, pe o perioadă de 6 ani. Aceștia aveau largi împuterniciri, principala lor sarcină fiind aplicarea hotărârilor guvernamentale, asigurarea ordinii și liniștii publice în ținutul respectiv. Urmărind să atragă tineretul de partea sa, Carol al II-lea a reorganizat Straja Țării, prin decretul lege din 15 decembrie 1938, astfel că, toți băieții între 7 și 18 ani și toate fetele între 7 și 21 de ani erau, în mod obligatoriu, încadrați în această organizație. Comandantul suprem era regele „marele străjer
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
umăr ca aceste nevoi să se împlinească. Atitudinea regelui Carol al II-lea era mai mult o recunoaștere a faptului că întreaga politică urmată până atunci nu au dat rezultatele așteptate. Larga adeziune populară de care se vorbea era iluzorie. Straja Țării nu a putut deveni o organizație eficientă, chiar dacă număra milioane de tineri; Frontul Renașterii Naționale nu a avut consistența dorită de rege, pentru membri săi nu se simțeau legați între ei, mare parte fiind înscriși din oficiu, iar alții
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
educației naționale, culte și arte”. Urmau să fie examinate problemele de ordin general și dificultățile în măsurile administrative. Se cereau rapoarte pe ministere pentru chestiunile ce trebuiau să fie rezolvate. Urmărind să atragă tineretul de partea sa, Carol a reorganizat Straja Țării, prin decretul-lege din 15 decembrie 1938, publicat în M.O. nr.292 din 15 decembrie 1938. Comandamentul Legiunii de străjeri Dorohoi, avea ca directori pe C.N.Iancu și Aurelia Constantinescu. Comandanții aveau rolul de a organiza diferite activități: de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Vămii. În perioada anilor 1938 și 1940, evreii din Dorohoi s-au străduit să se integreze în noul regim politic, însă, chiar dacă participă la viața economică, culturală a orașului, totuși, evreii nu puteau să facă parte din organizațiile de tineret Straja țării, nici din Frontul Renașterii Naționale. La 28 noiembrie 1938, rezidentul regal, cu adresa nr.6786/2/38 cere Prefecturii înaintarea unui tablou cu adresele tuturor întreprinderilor industriale și comerciale de orice gen din cuprinsul județului, precum și a tuturor persoanelor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
al II-lea pentru a-i pune la adăpost de orice violență publică, pentru a pune capăt agitațiunilor pe care le puneau la cale clandestin și pentru că sunt în cercetarea justiției. Prin decrete-legi semnate de Conducătorul statului au fost desființate: Straja țării (8 septembrie 1940, M.O. nr.208), demnitatea de consilier regal și consilier de Coroană (10 septembrie 1940, M.O. nr.210), Partidul națiunii și gărzile Partidului Națiunii (10 septembrie 1940, M.O. nr.210), rezidențele regale (22 septembrie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
care și punea speranța că noul conducător al statului va restabili ordinea. Printre primele măsuri luate de Ion Antonescu, s au numărat și lichidarea instituțiilor create în timpul regimului de autoritate monarhică. Prin decrete-legi semnate de conducătorul statului au fost desființate: Straja Țării la 8 septembrie 1940, Partidul Națiunii și gărzile Partidului Națiunii la 10 septembrie 1940, rezidențele regale la 22 septembrie 1940, breslele de lucrători, funcționari particulari și meseriași la 19 decembrie 1940. La 10 septembrie 1940, prin ordin telegrafic, nr.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
colegii demult, absentând "motivat" la ultimele aniversări. La strigarea catalogului, am tresărit ca un "boboc". Grupa 135 istorie-filologie, numărul 13, mereu aducător de noroc pentru mine. Ca și ceilalți dau "raportul" onorabililor dascăli prezenți: o viață de om petrecută "de strajă la somnul Patriei" diplomat, cu o carieră clădită cu trudă și dăruire, încheiată cu rangul de ambasador. Împăcat cu mine însumi și cu lumea, închid ochii și încerc să-mi amintesc "sine ira et studio" de unde și cum a început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Comisii! Nu sunt o fire emotivă, eram diplomat de carieră cu state vechi în spate și numirea ca ambasador, cea mai înaltă funcție diplomatică și de excelență în oricare stat, venea să recompenseze ani și ani de activitate "de strajă la somnul Patriei"! Îi cunoșteam pe cei din cele două Comisii de relații externe din Senat și Camera Deputaților. Erau oameni cu experiență, venerabili, care știau ce știau și despre diplomație și despre "candidat". Am fost asaltat cu întrebări, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ostenit! SEMPER FIDELIS PATRIAE "De ce să repetăm greșelile înaintașilor, când sunt atâtea noi greșeli de făcut?" Bertrand Russel Mereu credincios patriei! Deviza de pe stema Ministerului Afacerilor Externe. Cu aceeași nobilă menire, probabil rostuită în alte formule (una sună frumos: "de strajă la somnul patriei"), instituția servește de aproape 150 de ani, deși "Patria" în această îndelungata perioadă și-a schimbat în mai multe rânduri conotația și chiar culoarea, trecând în ultimele șase decenii ale secolului trecut prin "verde pal"" și "roșu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]