34,510 matches
-
la concluzia că singura măsură de a se proteja de toate aceste neplăceri ar fi aceea de a nu mai pune piciorul prin școală și, odată luată această hotărâre, ea nu mai avea decât să urmărească de la distanță, de pe poziții strategice, situația la învățătură a băiatului și când aceasta amenința să devieze neplăcut la vreun obiect, intra în rol telefonul și cunoștințele, nu intervenea niciodată direct la profesorii lui Ovidiu, i s-ar fi părut și umilitor, ea, tocmai ea... își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cioroi spânzurați, deschise larg camerele la Ovidiu și la bărbatul ei și porunci: Veniți de vă puneți hainele alea la locul lor, aveți șifoniere. Să nu mai văd nimic acolo, la cuierul din hol! Plecă imediat din hol, așa era strategic de fapt. Era penibil să-i vadă pe cei doi bărbați, ieșind tiptil din vizuinile lor și executându-se de sarcina trasată, în timp ce-și zâmbeau complice unul altuia, sau pășeau pe vârfuri ca niște infractori, își alegeau hainele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
intrus. Aveți dreptate, cred că a început să ne ia prea repede valul. Nu mai avem timp să ne ocupăm de pulsul nostru sufletesc. Suntem prea solicitați de realitățile noastre pur palpabile. Se despărți de Adrian Pascu într-un loc strategic. Îi spuse câteva cuvinte despre bătrâna de la etajul unu, pândarul blocului. Eu îți propun s-o numești popândar, ar putea fi inclusă în zoologie ca specie nouă, apropiată cumva de rozătoare. Din păcate există foarte mulți asemenea popândari. Ochiul critic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
fi un asemenea exemplar, devenit tot mai rar. Dar și unul și altul simțiră, în simpla atingere a palmelor, o căldură nespusă. Noi tocmai voiam să plecăm, îi făcu atenți Sidonia. Vă eliberăm masa. Se află așezată într-un loc strategic, o să înțelegeți voi la ce mă refer. Zâmbi cu un aer viclean. Își dăduse seama dintr-o privire că pe Dimitrie nu-l interesau femeile de vârsta ei, nici chiar cele apropiate de vârsta lui, știa ce va găsi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
alin. (6. 25 (7 Unitățile de învățământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocațională a liceului sunt stabilite de inspectoratele școlare, cu consultarea autorităților administrației publice locale, având în vedere tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale. (Propunem ca acest text să devină alin. (5 al articolului nou introdus. Notă: Toate comentariile, adnotările și reformulările se întemeiază pe necesitatea unei exprimări coerente, a menținerii unei structuri unitare a legii, precum și pentru unitate de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
minister; ca urmare propunem eliminarea lor din text. (1 Învățământul liceal tehnologic și vocațional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau vocațională, pentru calificări din Registrul național al calificărilor, actualizat periodic, în funcție de nevoile pieței muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, județene și locale. (2 Învățământul liceal tehnologic și vocațional se poate organiza și pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privați sau ai Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, pe baza unor contracte de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cadrele didactice” cu „personal didactic” și a termenului „educației” cu sintagma „învățământului preuniversitar”. o înaintează spre avizare Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului rețeaua școlară din raza lor teritorială propusă de autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu politica educațională, a documentelor strategice privind dezvoltarea economică și socială la nivel regional, județean și local, după consultarea unităților de învățământ, a operatorilor economici și a partenerilor sociali interesați; (Pentru unitate de reglementare, se impune înlocuirea sintagmei „politica educațională” cu „politica națională din domeniul învățământului
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și este cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul universității. (2 Atribuțiile senatului universitar sunt următoarele: a garantează libertatea academică și autonomia universitară; b elaborează și adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta universitară; c aprobă planul strategic de dezvoltare instituțională și planurile operaționale, la propunerea rectorului; d aprobă, la propunerea rectorului și cu respectarea legislației în vigoare, structura, organizarea și funcționarea universității; e aprobă proiectul de buget și execuția bugetară; f elaborează și aprobă Codul de asigurare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sens în care se impune reformularea textului. (13 Consiliul de administrație al universității asigură, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitară, în cazul universităților particulare și confesionale particulare, conducerea operativă a universității și aplică deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de administrație: a stabilește în termeni operaționali bugetul instituțional; b aprobă execuția bugetară și bilanțul anual; c aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice și de cercetare; d avizează propunerile de programe
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
predarea în limbi străine, consilierea educațională și orientarea în carieră, educația adulților și altele; f dezvoltarea și extinderea competențelor transversale privind interacțiunea și comunicarea cu mediul social și cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilități privind organizarea, conducerea și îmbunătățirea performanței strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul și analiza reflexivă a propriei activități și altele. (Textul este confuz, iar formularea Ține mai mult de o notă de fundamentare, decât de un text de lege. (6 Descrierea competențelor menționate, precum și a modalităților de evaluare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
A.R.P.E.), 2000 2002. Este membru al Asociației Române de Protocol (vice-președinte), al Fundației Europene Titulescu, al A.D.I.R.I. și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. În noiembrie 2006, a fost numit director al Centrului de studii strategice al Fundației Europene Titulescu. A publicat studii și articole în presă și în revistele de specialitate din țară și din străinătate. A dat numeroase interviuri, îndeosebi presei din Republica Moldova și din Egipt. ION DOROBANȚU Născut la 6 octombrie 1930, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și publicate: monografii, cursuri universitare, tratate, articole și comunicări științifice; un brevet de invenție în domeniul informaticii; 15 conferințe științifice susținute în străinătate (Fondation Curie, New York University, Institutul Politehnic Varșovia, Universitatea din Tel Aviv, Centrul Truman de Studii Politice și Strategice al Universității Ebraice din Ierusalim, Ateneo de Manila University, Universitatea Santo Tomas din Manila, Institutul de Istorie Națională din Manila și Universitatea Adamson din capitala Republicii Filipineze). O parte a lucrărilor din domeniile fizicii, informaticii, biofizicii, ciberneticii și biociberneticii au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
U.E.O., Paris, 5 iunie 1991); (2) "A New Road for Romania: Democracy" conferință la Departamentul de Studii Politice și Relații Internaționale, Universitatea din Tel Aviv; (3) "Romania towards the Market Economy" conferință la Centrul Truman de Studii Politice și Strategice, Universitatea Ebraică din Ierusalim; (4) "Romania as stable Geo-Political Zone" conferință la Departamentul de Studii Politice și Relații Internaționale, Universitatea din Tel Aviv; (5) "European Cultural Integration: Communication, Mobility and Dissemination în the Informatics context", în Analele celui de-al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ambasador al României în Regatul Spaniei, la 13 iunie 1997. A fost o perioadă de schimbări și mutații, în care relația româno-spaniolă a fost marcată, în mod special, de apariția și dezvoltarea rapidă a comunității românești din Spania, dimensiune nouă strategică pe termen lung. În martie 2000, este avansat la gradul diplomatic de Ambasador, prin decret prezidențial, iar o lună mai târziu, este rechemat în Centrala M.A.E. și numit secretar de stat. În ianuarie 2001, este eliberat din funcție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomației și politicii externe românești de aderare în structurile europene și euro-atlantice, dezvoltarea amplă a legăturilor României cu statele din Asia și Oceania reprezintă o completare necesară și utilă a politicii externe, de suport pe plan economic, politic și chiar strategic al interesului național și nu contravine în niciun fel scopului prioritar de integrare în N.A.T.O. și U.E. În anii 1995-1997, în calitate de director adjunct și director al Direcției Asia și Oceania din M.A.E., a condus colectivul direcției în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Gorbaciov, cu prilejul vizitei sale la Bonn, în iunie 1989; repunerea de către cancelarul Kohl a problemei germane pe ordinea de zi a politicii internaționale, în vara acelui an; reacțiile la precipitarea evoluțiilor din R.D.G.; preluarea decisivă de către cancelar a inițiativei strategice în problema germană prin programul său prezentat la 28 noiembrie 1989 și intitulat: "Zece puncte pentru depășirea divizării Germaniei și a Europei", prin care își stabilea drept țel al guvernului federal redobândirea unității statale a Germaniei; șocul produs de demersurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
edificare a economiei sociale de piață în Germania postbelică și de integrare a landurilor estice, după reunificare. Stabilirea ca obiectiv dezirabil în relațiile bilaterale realizarea unui parteneriat special, susținut de tendința ce se contura în acea perioadă spre un parteneriat strategic în domeniul economiei și de dinamismul colaborării româno-germane în context european și euro-atlantic. Valorificarea expertizei Germaniei în accelerarea pregătirilor României pentru aderarea la N.A.T.O. și la U.E., având în vedere poziția sa de prim rang în Alianța Atlantică și atitudinea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
România, a 24 elicoptere pentru armata sudaneză. În acest scop, a avut mai multe întrevederi cu Șeful Armatei Sudanului pentru ca acesta să intervină la guvernul său în vederea acoperirii datoriei prin livrări de bumbac (materie primă declarată de guvern drept produs strategic și interzis a se face plăți cu acesta în tranzacțiile comerciale internaționale ale Sudanului). Această problemă a fost abordată și cu prilejul vizitei oficiale în România a președintelui Sudanului, vizită la organizarea căreia Însărcinatul cu afaceri a.i. al României la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
împreună și care în final vor fi integrate unei singure structuri recunoscute de conducere. 3 Cadbury Report, Report of the Committee on the Financial Aspects of Corporate Governance, 1992. Guvernanța corporativă 16 deciziile privind activitatea companiei, cum se definesc obiectivele strategice, care sunt mijloacele de atingere a lor și cum se monitorizează performanțele financiare. Conceptul de guvernanță corporativă este văzut ca având două fațete 4: cea comportamentală, care se referă la modul în care interacționează managerii unei companii, acționarii, angajații, creditorii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
există o definiție unanim acceptată, de aceea vom prezenta cele mai importante concepte care aduc numeroase clarificări terminologice: guvernanța reprezintă sistemul prin care companiile sunt conduse și controlate 11; o guvernanță eficace va asigura deopotrivă stabilirea existenței obiectivelor și planurilor strategice pe termen lung, dar și existența conducerii și a structurilor de conducere adecvate atingerii acestor obiective, asigurând funcționalitatea structurii în scopul menținerii integrității, reputației și răspunderii organizației în fața opiniei publice 12; guvernanța este o combinație de procese și structuri implementate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Business Environment and Corporate Governance, 1998, p. 7. 15 OECD, Principles of Corporate Governance, 1999. Guvernanța corporativă 22 guvernanța corporativă este un ansamblu de practici ale Consiliului de administrație și ale managementului executiv, exercitate cu scopul de a asigura direcțiile strategice de acțiune, atingerea obiectivelor propuse, gestiunea riscurilor și utilizarea responsabilă a resurselor financiare 16. Analizând definițiile guvernanței corporative, rezultă că cea mai completă dintre ele este cea dată de OECD, deoarece sintetizează mai exact relațiile unei companii atât cu mediul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
informațiilor oferă investitorilor o înțelegere substanțială asupra modului în care sunt luate deciziile care le pot afecta investițiile. În acest context, guvernanța canadiană vine cu 14 principii referitoare la: P1. Caracterul de proprietate al unei companii include procesul de planificare strategică, administrarea principalelor riscuri, planificarea succesiunii, politicile de comunicare, integritatea controlului intern. P2. Independența Consiliului de administrație - majoritatea directorilor ar trebui să fie independenți. P3. Directori individuali din exterior - conceptul de director din exterior este explicat. P4. Comitetul de numire - nominalizarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
P5. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să asigure o dezvăluire a informațiilor, promptă și fiabilă, referitoare la toate problemele materiale ce privesc corporația, inclusiv situația financiară, performanța, proprietatea și conducerea companiei. P6. Cadrul guvernanței corporative ar trebui să asigure îndrumarea strategică a companiei, o monitorizare eficace a managementului de către Consiliul de administrație, precum și responsabilitatea Consiliului de administrație în fața acționarilor și față de companie. Principiile OECD sunt recunoscute de Forumul pentru Stabilitate Financiară ca fiind unul dintre cele 12 standarde de bază pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
corporativă japonez se particularizează prin coeziunea la nivel de companii și la nivel de afaceri a unor grupuri industriale numite holdinguri. Modelul japonez în care statul are un rol activ s-a manifestat în decursul anilor prin participarea la planificarea strategică a companiilor. Din analiza celor trei tipuri de modele se poate constata că modelul american și, în special, cel german, se întâlnesc cu precădere în sistemul de management românesc. În Republica Moldova predomină modelul bazat pe concentrarea înaltă a capitalului în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a inițiat un program de cooperare, al cărui scop principal era sprijinirea implementării principiilor guvernanței corporative în țările Europei Centrale și de Est. Pe aceeași linie trebuie amintit proiectul derulat la noi în țară la începutul anului 2000 de Alianța Strategică a Asociațiilor de Afaceri - ASAA, proiect sponsorizat de Centrul Internațional pentru Inițiativa Privată din România - CIPE, organism afiliat la Camera de Comerț a SUA, în urma căruia a rezultat Codul voluntar de guvernanță corporativă, care reprezintă o colecție a celor mai
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]