1,771 matches
-
Pentru că poporul român, aceasta e lucrul extraordinar pe care l-au aflat între timp proștii și umaniștii, se adaptase la istoria lui. Într-un alt decor, el continuă să mănânce felurile pe care istoria i le servise înainte. Reci, neîncălzite, stricate. Lui nici nu-i păsa că, simbolic măcar, avusese loc o revoluție, că istoria făcuse indigestie și că parte dintre cei care defilau acum pe scenă nu erau altceva decât eructații și vomismente ale unei perioade trecute. 19 iunie Cărtărescu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
amintește celor din vagon că fiind "séropositif" nu poate dormi afară... Mă apropii de casa din Francois Pinton cu inima strânsă. Monica m-a prevenit în câteva rânduri la telefon că îi voi regăsi în stare de epave ("două păpuși stricate", "poate că ar fi mai bine să nu ne vedem, Gabriel, să nu păstrezi despre noi imaginea de acum" etc), Mihnea, la rândul lui, îmi vorbise de "spectralitatea" lui Virgil. Sun și aștept emoționat să se deschidă ușa, pregătit pentru
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
terenul este invadat de bălării și oțetari. În plus, locul este bântuit de legenda (fantoma) unei macarale. Se anunță o vizită a lui Ceaușescu în care e plănuit un tur al clădirii. În locul de care vorbim se afla o macara stricată. Nu putea fi reparată de pe o zi pe alta, nu putea fi luată și dusă de acolo, dar, mai presus de orice, nu putea rămâne locului urmând ca Ceaușescu să dea cu ochii de ea. Din spaima celor care riscau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a neputinței răstignită peste golul care crește treptat în noi, acest zâmbet strivit pe față care ține loc de expresie și scoate la iveală o fericire fără obiect? Și trupul, apoi. Când ne degradăm fizic, începem să semănăm cu obiectele stricate: sîntem ca ușa unui frigider care se închide prost, ca brațul unui fotoliu care joacă sub greutatea cotului, ca apa rezervorului de la clo pe care o auzi curgând întruna. Bucăți întregi din corpul nostru "se strică" și le mai tragem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lână să fi fost încărcat cu muniții și arme în loc de balast. [22 august 1876] {EminescuOpIX 189} TEATRU EVREIESC Într-o grădină pe ulița mare s-au deschis un mic teatru de vară în care se joacă în limba evreiască (germană stricată). Trupa, venită din Rusia și compusă din vro 6 inși (toți barbați), are un repertoriu caracteristic, care atinge numai viața casnică și religioasă a evreilor. Astfel joi în 19 august s-a jucat: 1) "Lumea ca un paradis" (cîntecel satiric
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reduși la știrile cam problematice ale unor telegrame. Anunțasem în n-rul trecut că comunicația a fost restabilită. Într-adevăr administrația drumului de fier ajunsese a repara stricăciunile aduse de creșterea Bahluiului și Siretiului, dar aceste reparațiuni a fost din nou stricate, încît între Iași și Podul Iloaiei drumul a rămas nepracticabil. [17 aprilie 1877] INUNDAȚIE Revărsarea Bahluiului, descrisă de noi în n-rul trecut, n-au încetat de-a crește decât momentan. Alaltaieri noaptea apele au crescut din ce în ce mai mari, casele rău zidite
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
slujbaș al Isprăvniciei, numit „epistat al cantoniștilor”. Iată, de pildă, ce cuprinde o adresă în legătură cu problema în discuție acum: „Cinstitei Isprăvnicii a ținutului Tecuci ! Epistatul cantoniștilor acestui ținut, Așa precum un pod di la Pocita veche Tecuci să gășăști tot stricat și prost, din care pricină să dărâmă șușaoa când trec caii pocitii la pășune, apoi eu, după datorie, cu supunere aduc la știință Cinstitei Isprăvnicii și o rog ca să binevoiască a regularisî, prin prefacere, lărgirea acestui pod di la pocită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceva acolo, și e nimic. Oamenii se sprijină de ceva și nu știu că au zece mii de kile greutate... așa că se năruie totul... și acolo e un om mort... dar nu poți să te uiți la el, că din oamenii stricați, nu se vede decât un nor de praf, care se ridică încet, un pic de rahat plutitor. Și pentru că totul se petrece așa de iute, pare așa de încet. HASI (lovește cu un os hotărâtă în podea): Dar a fost
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Câinele scâncește de-o bună vreme în spatele scenei) Câinele este un reprezentant al excrementelor Rolfi (se aude cum câinele mârâie furios și se zbate în lanț) Sepp cel turbat îți aduce o mâncare (scoate din cada cu sânge un ficat stricat) Am găsit un ficat spurcat Mereu vreau să-ți vând vita împuțină și putrezindă Dar Femeia mă îndoapă în secret Soția mea mă hrănește în taină Până și fiul hrănește în taină totul Tot ce poate să găsească Totul îndopat
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ca un concert, după ce s-a terminat concertul. Atunci mă gândesc, că sper să aibă loc cât mai curând alt concert... ăsta-i felul meu de-a fi, că altfel trebuie să mă gândesc la mine ca la o valvă stricată a inimii. La naiba, totul a fost o prefăcătorie, și la nimic nu mă gândesc mai în amănunțime ca la MINE. IMPRESARUL: Cum vorbiți voi cu voi? Vorbiți corect între voi. Cu noi nu vorbiți niciodată o limbă plăcută, cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
s-a agățat de el ca un coi plin cu vitriol. Viața se agață deci de popor. Viața nu iubește pe lumea asta nimic mai mult ca drapelele neglijeului tremurândului popor. Dar dacă o să vomiți pe mine ca o mâncare stricată, Mariedl, atunci nu o să mă comport prea patern. Nu o să-mi tai sub nici o formă mădularul bărbătesc de-a lungul ca să mi-l umplu cu furnici prăjite. Știu că dușmanului învins îi înfigi cât cuprinde, sexul, în limba încă vie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
care se cred infailibili - bărbații: „Voinico, tu să stai în apărare,/ Căci, ești cât o cămilă de-ncălată/ și nu-l răbda pe soț a te-njurare;/ Tu, pirpirio, nefiind bărbată,/ Cumplită fii ca tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care se cred infailibili - bărbații: „Voinico, tu să stai în apărare,/ Căci, ești cât o cămilă de-ncălată/ și nu-l răbda pe soț a te-njurare;/ Tu, pirpirio, nefiind bărbată,/ Cumplită fii ca tigru-ntre jivine/ și turuie ca moara cea stricată.// Nu-l teme, nici nu-i face închinare/ Căci chiar și za de poartă ferecată,/ Săgeata limbii tale-nțepătoare/ și-n piept, și n gură poate să-l străbată./ Fă-l zuliar pe soț, să-l vezi cum vine/ Ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
doamnei Bengescu, care se termină fix în preziua concertului, un procedeu de efect urmat și de alți prozatori. În piesa Jocul de-a vacanța, personajul central imaginat de M.Sebastian, Corina, ține să asculte la Radio-Viena „Eine Kleine Nachtmusik”. Radioul stricat anume ca să taie legătura cu lumea va fi reparat de cel care o iubește și muzica lui Mozart se va revărsa în scenă. ADDENDA. ALTE ESEURI Nume adunate de la lume În vorbirea noastră își găsesc loc nume proprii care devin
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
șoricelului, frunze de mentă, fructe de chimion, de coriandru, coajă de crușin, În amestec de 5 20 g, o lingură la cană. Administrare de cărbune medicinal, 1-2 tablete, procurat de la farmacie. DROPICĂ (drobiță) Se crede că apare "din necaz", "mâncăruri stricate", "din scârbă", din supărare, din năduf. Bolnavul se umflă "ca un bostan", se Îngălbenește, nu are poftă de mâncare, suflă greu. Împachetări cu nisip cald la picioare sau cu sare. Băi cu zer de oaie, cu fiertură de droghiță, din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
fiert și prăjit, amestecat cu ou și oțet; cu pelin, ceapă, oțet și spuză; cu zârnă. Băi cu fiertură de baghiță sau cu leșie amestecată cu argilă. Ceaiuri și concentrate cu cățușnică (iarba vântului), pălăria cucului, priboi, planta ciorii. Celor "stricați" rău la burtă, li se fixa pe pântece un fitil aprins, care se acoperea cu un pahar de sticlă (ventuză). Când se stingea fitilul, "răul" dispărea. Românii din teritoriile românești din Ucraina luau o oală cu apă caldă, o puneau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
caz, se lua oala și bolnavul era ...vindecat! Un leac curios, consemnat În secolul al XVIII-lea Într-un document aflat la Academia Română, preciza: "laptele de la scroafă neagră vindecă pântecăraia și baghita". În Moldova de peste Prut (și nu numai), celor "stricați tare la burtă", care au și dureri, li se fixa pe pântece un fitil aprins, acoperit imediat cu un pahar de sticlă (ventuză). Când se stingea lumânarea datorită consumului de oxigen, se producea În acel loc o umflătură, unde se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe zi. Ceai din rădăcină de brusture, o linguriță la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. ENTERITA (inflamația intestinului subțire) Boala poate fi provocată fie de o afecțiune generală (dizenterie, holeră, febră tifoidă) dar, de cele mai multe ori, de alimente stricate, ingerare de săruri de mercur, arsen. Poate fi tratată prin: Ceaiuri din flori de mușețel, 1-2 lingurițe la cană, care se bea În cursul unei zile. Ceai de flori de coada șoricelului, 2 linguri la 500 ml de apă, care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
organele gastrointestinale. Se manifestă prin roșeață și mâncărime pe pielea de la picioare, mâini și față, care se accentuează când aceste părți sunt expuse la soare. Mai târziu, pielea se Închide la culoare și devine aspră și uscată. Apare din cauza hranei stricate, mai ales din făină de porumb necopt, din consum de mămăligă mucegăită, din porumb mucegăit, abuz de băuturi alcoolice etc. În medicina populară era tratată prin: Regim alimentar: mâncăruri grase și nesărate, alimente de "frupt", brânză de vaci, chișleag, cartofi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
persoanei, sub acțiunea unor excitanți interni sau externi puternici și exteriorizată prin reacții neurovegetative, transpirație, paloare, intensificarea ritmului cardiac și respirator etc. ENTERITĂ: inflamația intestinului subțire, provocată fie de o boală generală (dizenterie, febră tifoidă etc) dar și de alimente stricate etc. ENTEROCOLITĂ: inflamația concomitentă a intestinului subțire (enterită) și a intestinului gros (colită), de natură infecțioasă, parazitară sau alergică, ce se caracterizează prin dureri abdominale și scaune frecvente, uneori sanguinolente sau mucopurulente. ENTORSE: extensii ale ligamentelor și a capsulelor articulare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
femei cărora li s-a dat să inspire mirosuri diferite: de la acetatul amilic (solvant de lacuri cu aromă fructată), la derivați ai androsteronului (component prezent în urina și în transpirația umană), exaltolidă (mosc), xilen (solvant) și piridină (miros de pește stricat). La cele 9 substanțe prezentate femeile au obținut praguri de detecție inferioare bărbaților. Koelega și Koster au constatat de asemenea că tinerele fete prepubere depășeau deja băieții prepuberi la un anumit număr de detecții de mirosuri. De fapt, se pare
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
p. 1064-1082. Sunt într-adevăr cicălitoare femeile? Gen și locvacitate Încă un stereotip care dispare: cel care susține că femeile vorbesc mai mult decât bărbații. Într-adevăr, auzim adesea spunându-se că, prin comparație cu bărbații, femeile sunt adevărate mori stricate! Ei bine, este fals... Revista Science relata în 2007 că Matthias Mehl și colegii săi au studiat cât timp vorbesc 210 femei și 186 de bărbați. Pentru a face acest lucru, ei le-au echipat pe cele 396 de persoane
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
Ca în ultimele zile ale regimului Batista, înaintea insurecției lui Fidel (pentru că nu-mi pot reprima referințele culturale, recomand rememorarea secvențelor havaneze din Nașul lui Francis Ford Coppola). La zece ani de la declararea independenței, Republica Moldova este o corabie cu busola stricată. Degringolada instituțiilor, insecuritatea cetățeanului, adâncirea disparităților sociale - care nu reflectă inegalitățile naturale dintre oameni, ci răsturnarea scării de valori, în favoarea tupeului și hoției, în detrimentul muncii oneste -, absența unui sentiment al solidarității civice și descompunerea conștiinței naționale creează o stare de
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
laitmotivul Brechechechex, brechechechex, coax... Rămân să se înfrunte, ridiculizând moda concursurilor literare a vremii, Eschil și Euripide, fiecare văzându-și opera prin ochii celuilalt, prilej pentru preluarea parodică a unor citate. Dacă Euripide îl numește pe Eschil "un înfumurat, moară stricată,/ Neputincios, flecar neîntrecut,/ Meșter de vorbe, cu eroi prea cruzi", Eschil îi atribuie rivalului său apelativul de "copil al zânei țărănești", făcând aluzie la originea sa umilă, și continuă prin jigniri desigur nedemne de statutul său de mare tragic ("tu
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
un delict. Aceia sunt și vor fi întotdeauna. Dar marea parte a românilor sunt persoane oneste, sărace poate, dar oneste. Cum se explică atunci prezența atâtor români în cronici, cu precădere în cronica neagră? "În mare parte se exagerează. Merele stricate există și din păcate vor exista întotdeauna. Într-un fel trebuie să-i înțelegem pe acești copii, (sunt tineri în marea lor majoritate) pleacă din zonele rurale, din România profundă, din comunități rurale bine delimitate, unde se cunosc cu toții, unde
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]