1,490 matches
-
Educația sentimentală”; Charles Dickens „David Copperfield”, „Oliver Twist”, „Marile Speranțe”; Lev Tolstoi „Cazacii”, „Război și pace”, „Anna Karenina”; Feodor Mihailovici Dostoievski „Idiotul”, „Frații Karamazov”, „Demonii”; Anton Pavlovici Cehov „Unchiul Vania”, „Trei surori”, „Livada cu vișini”; Henrik Ibsen „Stâlpii societății”, „Nora”, „Strigoii”; o naturaliști Émile Zola - „Romanul experimental”, „Neamul Rougon Macquart”; Maxim Gorki „Azilul de noapte”, „Copii soarelui”; Thomas Mann „Casa Buddenbrock”, „Muntele vrăjit”, „Tristan”; o în arta plastică s-au remarcat: Camille Corot - „Portul la Rochelle”, „Lacul”, „Femeia cu perlă”; Gustave
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
nu mi-ai făcut prea mult rău, dar n-o să treacă mult și ai să mă chinuiești“. Chinuitorul prezumtiv face parte din categoria celor care, cu mai vechi prilejuri, îl ciupesc, îl mușcă, îl înțeapă, îl urzică, îl sperie ca strigoi sau ca focuri înșelătoare prin beznă. Iar la ultima ispravă a celor trei nerozi, chiar lângă peșteră: „Se aude larmă de vânătoare. Intră diferite spirite în chip de câini și-i pun pe fugă. Prospero și Ariel îi asmut.“ Nălucile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
nu mi-ai făcut prea mult rău, dar n-o să treacă mult și ai să mă chinuiești“. Chinuitorul prezumtiv face parte din categoria celor care, cu mai vechi prilejuri, îl ciupesc, îl mușcă, îl înțeapă, îl urzică, îl sperie ca strigoi sau ca focuri înșelătoare prin beznă. Iar la ultima ispravă a celor trei nerozi, chiar lângă peșteră: „Se aude larmă de vânătoare. Intră diferite spirite în chip de câini și-i pun pe fugă. Prospero și Ariel îi asmut.“ Nălucile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
mai fiu al tău și tu a mea. S-ar bucura, sărmanii, să ne lase Închiși într-un azil uitat, mizer, Eventual cu mari dureri în oase, Eventual legați de-un pat de fier. Să ne prefacem în fantome, poate, Strigoi îndrăgostiți, fără vreun sfanț, Pe coridoare reci să dăm din coate Ca să primim, la preț redus, un lanț. Această isterie inumană Îmi pune jar sub gânduri, repetat, Iar eu sărut continuu trup și rană Și beau din tine viață, însetat
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
care scrie „Nu avem marfă“, a nu da Salutul Hitler sau a fi homosexual. Ăsta era Berlinul În timpul național-socialiștilor: o imensă casă bântuită, cu unghere Întunecoase, cu scări sumbre, cu beciuri sinistre, cu camerele zăvorâte și cu podul plin de strigoi În libertate, care azvârleau cu cărți, trânteau ușile, spărgeau ferestrele, țipau noaptea și, În general, băgau o spaimă atât de mare În proprietari, Încât existau cazuri când aceștia erau gata să vândă și să plece, doar ca să scape. Dar, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
masă și un pat și cu o sută cincizeci de cărți de citit pe an. Până la treizeci de ani trebuia să ajung ori totul, ori nimic. Prețul era, știam și ruminam ore-n șir ideea asta, monstruozitatea. Eram Leverkuhn, eram strigoiul lui Lovecraft, eram Roderick Usher, cel care-și înmormîntase sora într-o odaie întunecată, sub scară (și sora mea 35 își aruncase păpușa de cîrpă-ntr-un colț și bătea acum cu pumnișorii în lemnul putred și stacojiu al ușii)... Țin minte
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
unghiile, puștii bătîndu-se cu perne... Din tavane ningea tencuiala umflată și cojită, tocurile ușilor aveau nenumărate înțepături, prin care se vedea lemnul putred. Aerul, în conac, părea întotdeauna albăstrui ca un fum de țigară. Eram absolut singur, un nechemat, un strigoi. Ca să mai pot respira 101 , în monstruoasa mea nefericire, o clipă și încă o clipă, făceam un efort care altuia i-ar fi fost suficient ca să scrie o epopee, ca să scrie Cartea cea mare. Conacul, ca un ghioc huitor năpădit
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
lume-infern-purgatoriu-paradisului sau a spațiu-timp-creier-sexului, și a trebuit să presimt sfârșitul creșterii. Atunci am fost în vârf, atunci m-am poticnit, în infinita 106 107 mea transgresiune, de un idol barbar și mizer, de o icoană blasfematorie și stridentă, de un strigoi scălâmb numit Lulu. L-am văzut deodată în fața mea, pe vremea aceea, când nu distingeam între mocirlă și lumină, în locul acela numit Budila, budă împuțită și plină de viermi, dar și fantastic Buddha plutind pe un lotus de perlă deasupra
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
că, cu bățul scrijelește la suprafață praful mărunt din vatra de lut, și-ncepe cadențat descântecul nemaiauzit de răul copiilor, Ieși ceas rău, ieși tu rău, ceas rău cu speriet, spune descântul numind ceasurile rele, cu samcă, cu moroi, cu strigoi, cu diavolițe rele, și cu ce-or mai fi fiind, le numește baba Zamfira pe toate apoi le scoate din vârful capului, din creierii capului, din cleștele obrazului, le scoate din toate locurile firave în care răul se poate cuibări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
că moarta-i o rampă de lansare mai bună decât Junior Nash“, iar în timp ce mă îndreptam în cea mai mare viteză spre centru, m-am revăzut cedând în fața fantomelor partenerului meu, deși știam foarte bine că țărănoiul ucigaș era un strigoi în carne și oase. Am intrat în trombă în parcarea de la Primărie și în fața ochilor mi-a apărut Lee, ademenindu-mă, lingușindu-mă, împingându-mă de la spate și convingându-mă să-i accept punctul de vedere. Am urcat treptele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
și la inimă. Fiindcă îi simt bătaia la ureche și nu mai pot să beau alcool, în nopțile în care Gloria doarme. Nu mai sunt dispus să număr bătăile inimii. Din pricina ei cobor din pat și umblu noaptea ca un strigoi alb, prin camerele întunecoase. Sau încremenesc la fereastra deschisă, privind în afară. În umbrele pliurilor din pietrele de pe caldarâm, văd cum se prelinge tristețea ce mă va ucide. Autocamioanele scrâșnesc din frâne și scârțâitul lor îmi intră în creier, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Poate că nu atît alăturarea Elenei, cît pierderea ei m-a molipsit. Am început să gîndesc ca ea, să fiu sensibil la miriadele de transformări minuscule ale naturii din jur, la bunătăți prețioase și să comit copilării premeditate. Am devenit strigoiul ei. Așa că dorind să redevin eu, capăt instantaneu o dorință nemăsurată de a o ucide și imaginez scenarii care de care mai violente. Faptele devin aproape reale și, de fiecare dată, cruzimea mea se infectează de tandrețe. Împlîntarea pumnalului se
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de presă de după A unsprezecea poruncă, unde regizorul a declarat că n-are nevoie de scenariști, și oricum nu există așa ceva În România, de aceea a scris el textele. (Avea dreptate. Zece ani mai tîrziu am avut marea surpriză, redactîndu-i Strigoi fără țară, să constat că scrie excelent, cu o forță absolut impresionantă, m-am bucurat la extrem: rata apariției unei asemenea surprize pentru un redactor de beletristică În Belgia Orientului este de șapte ani.) Pe atunci mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucurăm că s-au tras gloanțe-n capul acela de gînditor. Din poezie se desprinde sentimentul de milă, deoarece dacă-l prindea norodul pe acoperiș Înainte să-și ia zborul, cum spun mulți, nu mai rămînea din ăl bătrîn nici măcar strigoiul. Să compui versuri la trombon pentru un dement viu văd că multă lume Înțelege, dar să fii lovit de odă pentru unul mort nu poate Însemna decît un caz năprasnic de necrofilie. Iată cum explică Octavian Știreanu Înălțarea tipografiei România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ospiciu de mare securitate undeva la marginea mlaștinilor din Yorkshire; și al treile îi aparținea în mod inconfundabil lui Sid James, una dintre vedetele filmului care se turna în prezent - o adaptare comică liberă după un film cu Boris Karloff, Strigoiul, sub noul titlu Ce hăcuială!. Thomas își aduse o tavă cu chiftele și pudding cu jem și se duse la ei. — Pot să stau și eu aici? spuse el — E o țară liberă, spuse Sid James indiferent. Thomas le fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Publication Ltd pentru permisiunea de a reproduce „La Mer“ De Charles Louis Augustine Trenet, copyright 1939 Brentn (Belgique) Editions Raou, administrată de T.B. Harms Co., Warner Chappell Music Ltd. Londra. Romanul meu este îndatorat întrucâtva operelor lui Frank King, autorul Strigoiului (1928) pe care s-a bazat de departe filmul Ce hăcuială! Primul paragraf din capitolul meu Unde există voință este copiat după primul capitolul al Strigoiului (cu un cuvânt schimbat) și în toată Partea a doua sunt mai multe mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Chappell Music Ltd. Londra. Romanul meu este îndatorat întrucâtva operelor lui Frank King, autorul Strigoiului (1928) pe care s-a bazat de departe filmul Ce hăcuială! Primul paragraf din capitolul meu Unde există voință este copiat după primul capitolul al Strigoiului (cu un cuvânt schimbat) și în toată Partea a doua sunt mai multe mici exemple de ceea ce Alasdair Gray numea „im-plags“ (plagiate implementate) atât din Strigoiul cât și din la fel de minunata Terror at Staup House. Nereușind să obțin nici o informație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Primul paragraf din capitolul meu Unde există voință este copiat după primul capitolul al Strigoiului (cu un cuvânt schimbat) și în toată Partea a doua sunt mai multe mici exemple de ceea ce Alasdair Gray numea „im-plags“ (plagiate implementate) atât din Strigoiul cât și din la fel de minunata Terror at Staup House. Nereușind să obțin nici o informație despre domnul King, singura răsplată pe care i-o pot oferi este să recomand cititorilor să facă toate eforturile să caute aceste romane și altele (De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
-și frece ochii și să-i acopere cu mînai. Fața lui arăta gălbejită În lumina asta. Avea părul dat pe spate, turtit cu ulei, iar liniile ascuțite, fine ale frunții și obrajilor păreau umbre găunoase. De parcă ar fi fost un strigoi. Așteptă ca Duncan să coboare lanterna, apoi gesticulă precipitat În direcția zăvorului. — Deschide-l! Duncan ridică fereastra. MÎinile Încă Îi tremurau și fereastra se poticnea ridicîndu-se, iar geamul se zgîlțîia În ramă. O manevra Încet, de frică să nu facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
își iau zborul protestând gălăgios. Fug către cuiburile lor de pe stâncile din jur, croncănind sumbru. Curând vor reveni, încăpățânate, dornice să se înfrupte din rămășițele celor căzuți. Un geamăt prelung atrage atenția lui Marius. E Carol. Încovoiat, palid ca un strigoi, merge împleticit pe coridor cu mâinile încrucișate peste burtă. Lasă în urma lui o dâră groasă de sânge. Cu gândul să-l ajute, aleargă spre Suflețel care se prăbușește la podea. M-au făcut ferfeniță dom' locotenent...scâncește Carol. Stai liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai domol, chiar ușor prietenesc: Hai, semnează și să uităm toate acestea. Avem planuri mari cu tine în noua reorganizare pe care o preconizăm armatei române. Și dacă urmezi indicațiile noastre, te asigur că nu vei regreta. Palid ca un strigoi, locotenentul Răducu se apleacă asupra foii de hârtiei care ascunde dilema sfâșietoare a omului pus să aleagă între normele unei educații în care la loc de cinste figurau corectitudinea, onoarea, integritatea și viața părintelui său care-i oferise aceste repere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
notoriu " Ieri, la conferința în limba franceză a rectorului S.S., ținută sub auspiciile Institutului Francez, publicul a fost scandalizat și abia și-a conținut revolta, zărind într-unul din staluri sinistra chelie și mustața de rău augur, a unuia din strigoii cei mai avizi de sânge, aparținând unei lumi care, se pare, a apus pentru totdeauna. Ce are acest personagiu, binecunoscut nouă, cu cadențele limbii lui Racine? Să se termine cu aceste provocări. Cerem arestarea fascistului Ion Barbu". Râzi, desigur. E
Ion Barbu într-un document revelator by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17075_a_18400]
-
în soare, câți cai verzi pe pereți toți, c-un cuvânt câte prăpăstii toate. Cum să nu-i amețească? Cap de creștin era acela, unde se mai pomenise atâtea asupra lui? Apoi s-au pus pe iscodit porecle bătrânilor. Ba strigoi, ba baccele, ba ciocoi, ba retrograzi, ba câte altele toate, până ce au ajuns să le zică că nu sunt nici români, că numai d-lor, care știu pe Saint-Simon pe de rost, sunt români, iar bătrânii sunt altă mâncare. Vorba
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca să statornicească oamenii, să nu umble din loc în loc cu bejănia. De-ar fi fost vrun rău pe capul oamenilor ne-o spuneau cronicarii, cari totdauna revarsă cuvinte de mânie asupra orînduielelor ce asupreau norodul. Precum liberalii le ziceau boierilor "strigoi" și alte celea, asemenea le-au zis și domnul fanariot că sunt vânzători de sclavi, tirani etc. și le au luat ochii, încît ei s-au adunat și, cu mitropolitul în frunte, au ridicat vecinătatea și s-au legat cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu mai mă cunoștea, ea la ora aceea trebuia să se culce, parcă intra sub o narcoză și nu suporta nici cea mai ușoară mângâiere, chiar ideea că ași putea să-i spun ceva tandru o enerva dinainte; căci asemenea strigoilor, chiar de pe la ora aceea începeam eu să mă simt minunat și asta nu pentru că în timpul zilei ași fi fost apatic, ci pentru că seara aveam altă stare, atunci o iubeam cel mai mult și ași fi vrut să stau cu ea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]