12,164 matches
-
casa cu pridvor, Mi-e dor și de bunicul, De toate-mi este dor. De primăvara caldă Când iarba încolțea, Și-n codru verde , cucul, Acasă se-ntorcea. De zilele de vară, Când grâul seceram, De toamna cea bogată, Când struguri culegeam. De iernile geroase, Când prin omăt umblam, Și de dojana mamei, Acasă când veneam. Mi-e dor de toți ai mei, De tot ce-i pământesc, Dacă știam ce-i viața, N-aș mai fi vrut să cresc. Mi-
DOR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375534_a_376863]
-
de vie și tatăl mamei mele, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani împotriva celor care ar fi dorit să se înfrupte din struguri când ajungeau să fie copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi tata scotea ușa de la beci, încărcă cu paie de orz o saltea făcută special de mama din pânză de cânepă, țesută iarna la război, lua
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Începeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă, producând destulă pagubă că erau stoluri întregi aciuiați prin tufele de gărdurariță și mure de la movila lui Mihalcea. Se apuca tata să săpe
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
tencuiau" și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală . Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a asigurat cele necesare unei șederi pe întreaga vacanță, până la culesul strugurilor la începutul lui septembrie. Seara după ce își termina treburile gospodărești prin curte sau pe la câmp, cu recoltatul cerealelor, prășitul porumbului și al florii soarelui, tata înhăma cai și pornea spre noi cu merinde și să ne țină de urât pe timpul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
vie la început, însă bătrânul între timp a plantat puieți de salcâm care acum erau copaci în toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați, cu boaba albă, foarte mare și cu un puf argintiu pe ea. Un consătean având pământul în răzor cu lotul nostru de viță de vie, cultivase în acel an porumb, iar printre rânduri
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea și el de pază cu mine. Era cam de vârsta mea, cu un an sau doi parcă mai mare. Nu se punea problema între noi dacă el mânca struguri din via noastră sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii care făceau ravagii printre boabele dulci de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
din via noastră sau eu pepeni din bostana lor improvizată, așa că ne împăcam destul de bine și aveam și posibilitatea de a ne juca împreună, alungând plictiseala din timpul zilei și mai ales graurii care făceau ravagii printre boabele dulci de struguri, date în pârgă. La capetele lotului de vie treceau două drumuri, unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion (ulterior a devenit oraș că depășise numărul de zece mii de locuitori și ordinul lui Ceaușescu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție, ei mă lăsau să le călăresc caii și să facem întrecere între noi, în schimb îi lăsam și eu să mănânce struguri. Era un troc echitabil spuneam noi copii. Același lucru se întâmpla și cu tractoriștii care după recoltarea cerealelor arau miriștile pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
arau miriștile pentru însămânțările de toamnă. Prima data m-au învățat cum se conduce tractorul, cum se bagă plugul în brazdă și cum se scoate la capătul lotului, apoi mă lăsau pe mine să ar în locul lor și ei mâncau struguri pe săturate sau se mai odihneau. Cât era ziua de lungă stăteam cocoțat pe tractor și trăgeam de volan să nu iasă din brazdă. Nu era mare lucru de făcut. Doar că la capete trebuia să fac un ocol mai
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia multă mâncare în timpul zilei. Ne limitam la cina servită cu tata când venea la noi cu mâncarea gătită de mama. Joaca era
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi, sau pe la primării. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau strugurii mai bine, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, făcută din material țesut la război, nu de cumpărat, un fel de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
vară a topit asfaltul Și-a plecat în grabă să vadă Înaltul. Norii trecătorii s-au urcat pe deal, Vântul nu mai are-n pânze arsenal, Stelele se-aprind pe năframa nopții Luna stă de veghe chiar în cerul porții. Strugurii din vie parcă-s priponiți În ciorchini ce cad pe butuci - uimiți, Coșul în hambar stă frumos la pândă, Nu e încă vremea...sita e flămândă. O furnică cară un grăunte mare Nici nu mai cârtește, spatele o doare, Dar
CULOARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372054_a_373383]
-
o masik o salkïminqo (literal "luna salcâmilor" = luna mai) • O MASEK E’ KIREŚENQO < o masik o ćireśinqo (literal "luna cireșelor" = luna iunie) • O MASEK E’ DRAKHENQO < o masik o drakhenqo (literal "luna strugurilor" = luna septembrie) • O MASEK E’ MISIRENQO < o masik o misirinqo (literal "luna porumbilor" = luna octombrie) • O MASEK E’ JIVENQO < o masik o jivenqo (literal "luna zăpezilor" = luna decembrie) - la spoitorii din Călărași, idiolectal • (O) PISAM < (o) pisam = pàlma
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
Căci, „roadele pământului și cărnurile sunt o hrană comună și celorlalte animale, iar nu proprie numai omului; ...pâinea și vinul însă sunt o hrană exclusiv și specific omenească, fiindcă numai omul își prepară singur făina din grâu și vinul din struguri, prin osteneala mâinilor sale” - spune Nicolae Cabasila, care în continuare dă și explicația aducerii darurilor noastre. „Deci contradarul fiind viața, și darul nostru trebuia să fie întrucâtva viață... Căci El Însuși a poruncit să se aducă pâine și vin și
DESPRE EPICLEZA EUHARISTICĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372272_a_373601]
-
salcâmilor" luna mai) • o masik o ćireśinqo (literal "luna cireșelor" luna iunie) • o masik o tațimasqo (literal "luna căldurii" luna iulie) • o masik o zivesqo (literal "luna grâului" luna august) • o masik o drakhenqo (literal "luna strugurilor" luna septembrie) • o masik o misirinqo (literal "luna porumbilor" luna octombrie) • o masik o brumaqo (literal "luna brumei" luna noiembrie) • o masik o jivenqo (literal "luna zăpezilor" luna decembrie) • o masik o marhumasqo (literal "luna înghețului" luna ianuarie) • o masik
LUNILE ANULUI ÎN SPOITOREASCĂ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372518_a_373847]
-
din comuna Lipnița. Era și un magazin alimentar aprovizionat periodic de mașini speciale cu produse alimentare, chimice, electrice și ferometal. Pâinea, femeile satului și-o procurau singure, pe vatră, în cuptoarele special amenajate. Bărbații munceau pe câmp, iar producția de struguri însemna mult pentru locuitorii din Goruni. Era și un S.M.T. (Stațiune de mașini și tractoare) unde meseriașii se întreceau în îndeletnicire. Grădinile, ce se întindeau atât în fața caselor cu câte două și mai rar cu trei camere, continuau, dacă spațiul
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
sub povara recoltelor. Pământ aveau destul. Nu era familie care să aibă mai puțin de cinci hectare. Cultivau pe pantele Dealului Oltina și vița-de-vie, peste care, deseori, era lăsată să cadă bruma, pentru că vinul avea o altă aromă și tărie. Struguri erau mari și de soi, hibridă și nobilă a cărui ciorchine ajungea până la patru kilograme și jumătate. Femeile purtau ii cusute de mâna lor și o fustă neagră, cu marginile brodate, din bumbac, pentru că ei cultivau și țeseau bumbacul. Casele
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
îi stârpesc. dar o javră mai bătrână îi certă ca pe argați: băi, la nația română, nu v-am spus, să nu vă dați? de ce nu v-ați dat la unguri, ce-avea carnea de țigan? n-ajungeați, cumva, la... struguri?? ne belirăm la cardan! asta e, n-avem scăpare!... nu am ce să vă învăț, fincă-i mare supărare și ne-am pus pielea pe băț... hau, hauuuuuuuuuuuuuuu! Referință Bibliografică: hau, hauuu! (șădelniță canină) / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
HAU, HAUUU! (ŞĂDELNIŢĂ CANINĂ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372869_a_374198]
-
mai fi dormit încă, dacă nu ne izbăveai de căpcăun. Află că eu sunt împăratul Nisipurilor Fierbinți și stăpânul Grădinilor Fermecate. Servește din roadele grădinilor noastre! Și doi servitori apărură cu două tipsii de argint pline cu portocale, banane, pere, struguri și alte bunătăți, de-ți lăsa gura apă. Mărțișor nu rezistă la îndemnuri, mai ales că îi era foame. Înfulecă pe nerăsuflate bunătățile de pe tipsii, mulțumind frumos, așa cum îi era felul. - Și acum, spune-ne, voinice, cum să te răsplătim
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
ninge și viscolește, prin Munții Carpați, la temperaturi sub zero grade, pe la Madrid sau prin Extremadura, dar nu la noi, pe litoralul Mediteranei. Aici, când nu e vară, e primăvară. În rest nimic, decât poate nițel de toamnă, ca să culegem strugurii și portocalele. Atâta iarnă e în noi: zero, absolut. Suntem fericiții Europei, cei care au parte de clima cea mai blândă de pe întregul continent. O spun meteorologii, dar și coloniile de flamingo, care s-au săturat să facă naveta și
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Înainte de 1989, elevii din Republica Socialistă România făceau din a doua jumătate a lunii septembrie și până la sfârșitul lui octombrie, practică agricolă. Că era vorba de cartofi, ceapă, struguri sau gogoșari, pionierii și UTC-iștii dădeau cinste patriei și partidului, răspunzând "Prezent" la chemarea de a oferi o mână de ajutor la strânsul recoltei. Aceștia, repartizați în serii de câte două săptămâni aveau școala altfel în silozuri, în vii
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
Priviți-le teancul de foi în care ei îngrămădesc un curriculum vitae fabulistic și veți sesiza că oamenii aceștia, se află în fața unei erori cu privire la părerea despre ei! Nu sunt decât stoluri de grauri, prăbușite pe o vie și ciugulind strugurii, cu lăcomie feroce! Eu unul nu gust struguri, eu beau vin bătrân din cramele de la Cotnari, și de aceea, cu atât mai puțin aș putea iubi apa țâfnoasă a izvoarelor minerale! Mi-am trăit toată viața mea pe două drumuri
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
îngrămădesc un curriculum vitae fabulistic și veți sesiza că oamenii aceștia, se află în fața unei erori cu privire la părerea despre ei! Nu sunt decât stoluri de grauri, prăbușite pe o vie și ciugulind strugurii, cu lăcomie feroce! Eu unul nu gust struguri, eu beau vin bătrân din cramele de la Cotnari, și de aceea, cu atât mai puțin aș putea iubi apa țâfnoasă a izvoarelor minerale! Mi-am trăit toată viața mea pe două drumuri: drumul de sub picioare și drumul de sub frunte. Le-
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
Burcă, maeștrilor Benone Sinulescu și Octavian Ursulescu, oameni de bine, mai întâi de toate, artistului Paul Surugiu (Fuego), interpretei Stela Enache, interpretului Ștefan Vlad, prieten nu dintre cei mulți ci dintre cei dintotdeauna, interpretei Maria Șalaru al cărei glas descântă strugurii când se coc la Cotnari, umplându-se de mierea pământului și spiritul iubirii, doctorițelor Luminița Marilena Pascariu, Mihaela Colbeanu, Hilda Rotaru, Diana Georgiana Trifan, Georgiana Roșu, Tatiana Uruioc, Andreea Cătălina Gulea, asistentelor Minerva Ionașcu, Mihaela Bârjovanu, Cornelia Floareș, ec. Elena
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
parfumat / precum toamna. / Dulce și parfumat, / strugure în formă de inimă, // păstrat cu grijă peste iarnă / vreau să rămân pentru tine!” (Toamna vieții). Metamorfozată-n Doamna Toamna, autoarea se vede astfel: “Plină-i toamna, de parfum, cu cerceii ei din struguri! Colieru-i din castane mai aprinde-n inimi, ruguri. Și-a luat rochia de frunze, decorată-n stilul ei / Și cu rubiniu pe buze a pornit-o pe alei. / Are pașii măsurați și privirile blajine. Toamna de o căutați, e-n
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]