1,185 matches
-
Oxford, Elsevier, 2006, s.v. Ellipsis: În teoria gramaticală modernă, termenul elipsă se referă, în general, la omiterea de materiale, de structuri și de sunete lingvistice. Fenomenul elipsei este conceput, în variate cadre teoretice, drept un caz special de anaforă, de vreme ce struna tăcută dintr-o frază eliptică depinde, în interpretarea sa, de asocierea cu altceva existent în context, la fel ca în cazul expresiilor anaforice. Dăm mai jos câteva exemple pentru diferite tipuri de elipsă. În fiecare dintre aceste construcții eliptice, un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
existent în context, la fel ca în cazul expresiilor anaforice. Dăm mai jos câteva exemple pentru diferite tipuri de elipsă. În fiecare dintre aceste construcții eliptice, un anumit material lingvistic este omis, suprimat sau lăsat pur și simplu nepronunțat. Totuși, struna tăcută dintr-o frază eliptică poate fi recuperată din struna (redată cu litere aldine) prezentă în secvența precedentă: a) Manny plays the piano and Anna [...] the flute Gapping (= "omisiune" n.n.); b) They play the piano but Anna doesn't [...] VP
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Dăm mai jos câteva exemple pentru diferite tipuri de elipsă. În fiecare dintre aceste construcții eliptice, un anumit material lingvistic este omis, suprimat sau lăsat pur și simplu nepronunțat. Totuși, struna tăcută dintr-o frază eliptică poate fi recuperată din struna (redată cu litere aldine) prezentă în secvența precedentă: a) Manny plays the piano and Anna [...] the flute Gapping (= "omisiune" n.n.); b) They play the piano but Anna doesn't [...] VP Ellipsis (= "elipsa grupului verbal" n.n.); c) They play the piano
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
să îl facă CNSAS la nivelul nației, dacă ar fi funcționat firesc și sanificator? Oare acest lucru trebuie să îl facă strategia anticorupție propusă de regimul Băsescu? Rămâne de văzut. Crize, crizism, vinovăție După căderea comunismului, lucrurile nu au mers strună în România, ci s-au poticnit în fel și chip, atât la nivel politic, cât și social, economic, etic. Dar era previzibil să se întâmple așa. Societatea era fisurată, țara - fragilizată, mentalitatea - parțial robotizată. De aceea, termenul postcomunism nu a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
intereselor României, făcând din miniștri, activiști. Năstase n-a reușit să-și comunice convingător intențiile. O parte a presei, vorba dlui Iliescu, nu-i înghite aroganța și a jubilat văzându-l înghesuit. Cealaltă parte, care până de curând cânta în struna guvernului ca un fel de cor antic, a realizat că principalii miniștri contributori la publicitate sunt în tabăra opusă și a tăcut în așteptare. A fost rândul lui Năstase să bată în retragere și să întindă o mână oamenilor lui
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
și să i se prevadă geniul: ostendent hanc tantum... B. Hétrat a murit în 1911. Leontin Iliescu compune niște lucruri frumoase cu titluri triste: Majora canamus și Fiori de flori. Șt. O. Iosif, după exemplul maestrului său Coșbuc, își înmoaie strunele lirei în curentul popular: Versuri, Patriarhale, A fost odată... și, împreună cu D. Anghel, Legenda funigeilor, Caleidoscopul lui A. Mirea, Carmen saeculare. Este Sully Prudhomme, spun oamenii de aici. D. Karr culege din visul său Crini albi; albeața lor blândă nu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
lui Ronsard se născuse un nou suflet de mare poet. Academia Franceză și-a dublat răsplata când a apărut Le Rhapsode de la Dimbovitza, cântece populare românești traduse în franceză. De astă dată, sufletul patriei sale îl simțea poetesa fremătând sub strunele lirei sale; luase de pe pământul natal fiorii și temerile, bucuriile, mâniile, durerile, speranțele, visele și, după ce le purtase în sine, le reda lumii cernute, irizate și înfrumusețate de prestigiul și mirajul imaginației și sensibilității sale. Din această colaborare între un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fierăstraiele și tai și tai orice pom îmi iese înainte, căci stăpânu-meu știe ce face. Vrea să vadă o cascadă? Îi săr înaintea ochilor cât îi place. Negreșit, am avut eu și cu regele tău câteva neînțelegeri, dar acum merge strună...". Într-o formă poetică, regina își povestește viața de după moartea fiicei; totul se face prin confidențe între ea și munte. Păsările, șopârlele, șerpii mucaliți, urzicile, țațe răutăcioase care înțeapă și sfâșie ceea ce ating (aluzie la o campanie calomnioasă: "deodată-mi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
6) - „Zi scripcare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu bis Zi scripcare din vioară C-am un, dor la inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau ce-mi ceri tu mie Galbeni mulți, peste o mie - III - bis Ca mândră s-a supărat Cu
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
6) - „Zi scripcare” Versuri: Rodica Țesu Muzică: Rodica Țesu bis Zi scripcare din vioară C-am un, dor la inimioara Zi scripcar din struna ta Să-mi potolești inima. - ÎI - bis Dacă struna-i fermecata Adu-o pe mândră la poarta Și-am să-ți dau ce-mi ceri tu mie Galbeni mulți, peste o mie - III - bis Ca mândră s-a supărat Cu altul ea a plecat Și vreau s-o iau
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
o iau înapoi Să-i arăt că fac cât doi - IV - bis A plecat s-a maniat Dar de mine n-a uitat De-aia vreau să-mi cânți tu bine Și-ți dau haină de pe mine Zi scripcar din struna ta Ca să-mi alinți inima Și spune-i cât o iubesc bis/coda 5′ Fără ea, eu nu trăiesc 1987 - Stupca - Suceava
?Zi scripcare? by Denisa Rodica Teșu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84088_a_85413]
-
Haida,fată, la ogor! -Ba, mamă, ochii mă dor! Hai, copilă, la jucat! -Stai, mamă, c-amuș mă gat!” „Câte fete sunt-n sat Pe toate le-am sărutat. Dacă mai ținea săpatul, Aș fi sărutat tot satul.” Trage-n struna cea mai groasă Să joace cele frumoase; Trage-n struna cea subțire Să joace cele copile!” Fața casei nu-i bătută, Voia-n casă nu-i făcută; Fața casei s-o bătem, Voia-n casă s-o făcem!” Tot pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
copilă, la jucat! -Stai, mamă, c-amuș mă gat!” „Câte fete sunt-n sat Pe toate le-am sărutat. Dacă mai ținea săpatul, Aș fi sărutat tot satul.” Trage-n struna cea mai groasă Să joace cele frumoase; Trage-n struna cea subțire Să joace cele copile!” Fața casei nu-i bătută, Voia-n casă nu-i făcută; Fața casei s-o bătem, Voia-n casă s-o făcem!” Tot pe roate, pe schimbate Și cu stângul mai departe, Cu dreptul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
birului. Familiile de țigani sunt în general numeroase. La ultimul recensământ al populației toți țiganii din Baranca s-au declarat români în afară de un singur caz. Toți vorbesc numai românește. Există și câteva familii de țigani buni gospodari, de exemplu familiile Strună, Prodan, Lăzărescu. După revoluția din 1989 satul Baranca s-a înfrățit cu localitatea Capdenac-Gare din Franța și de mai multe ori prietenii francezi au făcut vizite la Baranca, iar în anul 1991 o delegație din acest sat și din comuna
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cel puțin o dată, cânta, împingea. La un moment dat, din cabina cealaltă, înce pea să se audă Shut up!, Enough!. Asta se înfoia și mai tare, iar eu eram la mijloc. Pe scenă, când eram una cu alta, totul mergea strună, pentru că mie îmi erau dragi amândouă. Sigur, mai mult Grace, pentru că Fiorenza era cam ciupită... În schimb, când era să cânte amândouă, erau numai coate și dă te mai încolo și vino mai încoace. O luptă de pomină, ca în
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
cât și prin intervenții la Brătianu, să împiedic lansarea manifestului comun [din 24 ianuarie al "Frontului Constituțional" n.n.] și până acum am reușit. [...] Grupul din jurul lui Gh. Brătianu, Atta Constantinescu, G.M. Cantacuzino și C. Hențescu (fratele generalului) continuă să bată struna șefului lor. Dintre intimi, numai Alice și Mihai Sturza sunt ceva mai potoliți, lucru care nu-i împiedică să fie în f. strânsă legătură cu Maniu. [...] Mai ales Atta Constantinescu face tot ce-i stă în putință pentru a împinge
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din această parte a satului, precum Chiriac, Trișcaru, Grosu, Silion, Colimici, Sârbu, Șoica, Burcu, Dobrogeanu, Teiu, Petreanu, Sârbu, Tongaru, Smeu ș.a., plus Constantin Ropotan care ne distra cu a sa rablă de vioară (ce rar avea mai mult de două strune) la reuniunile noastre ad-hoc. În vizita din vara lui 2007, am rămas surprins să constat că din cele peste 100 familii de răzeși din vechea vatră au rămas mai puțin de 20 ... și acelea în proces de înlocuire prin urmași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
diverse. Cuvintelor vechi, uzate, le redă viață, făcând asociații surprinzătoare, și, folosește adesea imagini vizuale și picturale nefiind un pastelist. Senzațiile auditive sunt transpuse vizual: „Cu foșnet vestejit răsună valea” sau „Așteptam într-un loc unde încă mai sună Din strunele undelor line izvoarele.” (Moartea căprioarei) Se observă la Labiș tendința întrebuințării concrete a unor termeni „direct legați de unele trăsături profund caracteristice ale conținutului.” Întâlnim des în poezia sa ideea de puritate, de alb. Cuvântul pur este frecvent cu sensul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
era tot slavona. „Aș vrea să scriu o istorie a prostiei omenești de- a lungul ultimelor secole. O boacănă care trebuie demistificată este «Cântecul cneazului Igor» care însuflețește pornirile expansioniste de esență slavă. Numai că povestea asta este cântată pe strune neacordate la realitate. Este un fabricat mult ulterior evenimentelor evocate. Nu există un document autentic și, pe la 1795, a mai fost pritocit de Ecaterina a II-a, conform cu planurile ei de a ajunge în Bizanț, traversând pământ slav, dar care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Plătește. Te-ai apucat de beție? Postește. Ai fost trufaș? Smerește-te. Ai fost pizmaș? Consolează-te. Ai ucis? Suferă mucenicie sau suferă lucruri asemănătoare muceniciei. Iar apoi, după mărturisire, vei fi vrednic a cânta Domnului În psaltire cu 10 strune. Cu toate acestea, mărturisirea păcatelor necesită un doctor iscusit și experimentat. Deci, cu alte cuvinte, la Taina Sfintei Spovedanii se produc următoarele: penitentul se descarcă de tot răul acumulat În timp, cu toată căința; preotul Îl iartă și Îl dezleagă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ana-Maria Bodai () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92293]
-
30 noiembrie 1959 a Jurnalului inedit 547. Dacă în Întoarcerea din Rai numele este o modalitate transparentă de redare a frumuseții și măreției femeii iubite asemănătoare unei zeități, în nuvela În curte la Dionis, Una, "fata verde" "care-și ardică struna" este o imagine evidentă a lui Orfeu dând glas muzicii, "orficului tumult" și, implicit, mesajului criptic. Una este, de asemenea, numele tainic al Leanei, cunoscut doar de Adrian. Ea se arată celorlalți sub numele ei de împrumut "pentru păcatele mele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vedea ceea ce ne e dat să vedem, darul vederii înaintea actului de a vedea, dincolo de obiectul devenit vizibil, mai mare decât pot suporta ochii 17. Excedent al revelatului inegalabil sau transcendența definitorie - insuportabilă - a oricărei viziuni agonic-ascensionale: "O lacrimă de pe strunele genei/ Rostogolită: astru aprins. Veșnicie. Netulburată mare". Aprindere a ceea ce dispare, astru sclipind în dezastru, dar în ceea ce dispare răsare intervalul inaparentului, chipul imaginal care nu dă de văzut, ci ridică la vedere, dă veșnic lumină vederii. Vasile Voiculescu. Cine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
numele soției.) Azi mâna e mai puțin inflamată. Să-mi antrenez degetele în apă călduță. 22 septembrie A sosit B.-A. Îmi obține imediat o rezervă. Flori de la Andrén și personalul ISA. B.-A. director interimar, zice că totul merge strună. A fost poliția după-amiază. Nu-mi amintesc ce s-a întâmplat. Știu că treceam prin fața magazinului alimentar din dreptul drumului secundar spre Näs. Accidentul s-a petrecut pe drumul spre Havdhem. Mi se arată fotografii. E clar că am trecut
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Patriotic Act? D.T.: Salman Rushdie nu este doar un scriitor foarte interesant. Este și un personaj foarte interesat, un dorlotat al elitei occidentale de stânga. Pentru a continua să se afle în grațiile acesteia, nu ezită să-i cânte în strună. Dar în cazul la care vă referiți, sunt sigur că a făcut-o din perfectă bună-credință, spunând exact ceea ce crede și ceea ce-l deranjează. Ce... deranjează pe alții în declarațiile de acest fel ale lui Rushdie este că autorul Versetelor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
un tangou. Catherine intră în ringul de dans și, ezitând, schițează câțiva pași. Vrând s-o încurajeze, bărbații bat din palme în cadență. "Lauth, pictorul, îmi fredonează mai întâi, pentru a trezi țiganca din mine, cântece de pe acele meleaguri, zdrăngănind strunele chitarei... Ne privim lung în ochi, iar apoi dansez iar țiganca se trezește, întregu-mi trup se trezește iar Lauth îmi vorbește fără să mai știe ce spune". Seara, în cupeul care o duce spre casă, Catherine se simte "singură, fremătând
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]