6,207 matches
-
cu mare evidență simbolică, a căror bogăție de accente simbolice s-o aducă la cunoștința elevilor, și apoi prin [ton] s-o cheme-n viață. Unde domnesc o putere formatrice pentru ton și intuițiune poetică, acolo vor ajunge puține poezii studiate fundamental, din puntul acesta de vedere, pentru ca cineva să învețe de-a aplica accentul simbolic cu deplină independință. Dar și celui dotat mai puțin de cătră natură i se trezesc prin asta o mulțime de intuițiuni care-l duc, de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de elocvență firească și cu alte facultăți necesare pentru a reuși la barou, toate acestea nu sânt de ajuns. Aceste dispoziții naturale trebuiesc mai întîi dezvoltate într-un mod general; apoi trebuie să-si asimileze cunoștințele și practicele meșteșugului; trebuie studiată jurisprudența și arta de-a se servi de ea. Aceste cheltuieli de ucenicie vor rămânea pururea mai ridicate decât acelea ale croitorului sau zidarului și cu atât mai ridicate peste cheltuielile de educație ale salahorului sau căruțașului: unealtă umană primitivă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Oneirocritica (I, XV), efectelor, benefice și malefice, pe care le produc asupra oamenilor diverse cununi de plante purtate pe cap sau pe alte părți ale corpului (273, pp. 89-91, 247-248). În ceea ce privește purtarea cununilor, este vorba de o adevărată, dar puțin studiată, tradiție arhaică cu coordonate simbolice, narcotice și terapeutice care s-a dezvoltat mai ales la civilizațiile din bazinul mediteranean. în primele decenii ale secolului al XIX-lea, un poet ca Iancu Văcărescu înțelesese valoarea simbolică a cununilor de plante narcotice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
reprezentațiuni în fiece seară, oferind astfel publicului bucureștean câteva ore foarte plăcute de distracțiune. Efectul binefăcător al acestor reprezentații consistă în acea scânteie de artă adevărată prin care se disting oaspeții noștri teatrali. Jocul lor e natural, caracterele cu grijă studiate și libere de exagerare sau de parodie; nimic fals, nimic greoi nu întunecă unitatea sigură și deplină cu care se reprezintă scrierile dramatice. Aceste scrieri pot fi uneori neînsemnate din punct de vedere literar; ceea ce le ridică întotdauna și le
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rezolvând în materie de arătură, de seceră, de prășilă, de vite, de transporturi, cestii abstracte de drept. Oameni practici și pricepuți în materie, desperând d' a înțelege aceste disertațiuni, le spun în zadar că, înainte d' a propune remediuri, trebuiesc studiate cauzele răului. Așadar care sunt aceste cauze? Ele nu sunt acolo unde le văd doctorii în drept. Sistemul după care 51 {EminescuOpXIII 52} învoielile trebuie să fie libere între proprietari și cultivatori este bun și n-am ști să mulțămim
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nimic. Ideea îl străfulgeră abia când văzu fețele lor adunate. Realiză atunci brusc că oamenii pe care îi cunoscuse deja pe Arcă erau cu mult mai uniți decât originalele care compuseseră Corpul celor O Mie de Voluntari. Cu un gest studiat, Durdrin deschise apărătoarea hubloului mare al sălii în care se adunaseră, lăsând să se reverse asupra lor imaginea superbă a planetei Praxtor. - Mi-aș fi dorit să îl cunosc pe acela care s-a jertfit aici pentru voi, zise el
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
printr-un mediu esențialmente non-verbal. Anumite studii de gen privind natura problematică a transpunerii literaturii în film sînt deja la dispoziția celor interesați 211, însă problema transpunerii anumitor structuri și situații narative în alte media încă nu a fost suficient studiată. 4.4. O nouă abordare a opoziției persoană Considerațiile anterioare pun problema dacă diferențele dintre narațiunea la persoana întîi și narațiunea la persoana a treia pot fi explicate de teoria narațiunii. Încercarea de a găsi bazele acestei diferențe structurale în
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
gîndești precum Voltaire ca să atîrni în ștreang protipendada (mulți spînzurați îl îndrăgeau și îl urmau pe Voltaire). Dar ceea ce-i sigur e că oamenii care gîndeau ca Bossuet nu au rîvnit niciodată să cucerească Bastilia. Istoria mentalităților atît de bine studiată și definită de Jacques Le Goff are un domeniu mai vast decît mediologia. Ea se află în postura unui grup în raport cu individul, a atmosferei în raport cu proiectilul, a imobilului în raport cu mișcarea. Ca atitudinea în raport cu acțiunea. Tradiția față de sincopă. Inconștientul în raport cu conștientul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
O cale utilă de evidențiere a interacțiunilor dintre curbele oxigenului și bioxidului de carbon este diagrama compusă oxigen-bioxid de carbon. In această diagramă, axele X și Y arată presiunile parțiale ale oxigenului și bioxidului de carbon în probele de sânge studiate și se observă că liniile ce reprezintă conținutul de oxigen și de bioxid de carbon nu sunt drepte și paralele cu axele, cum ar fi dacă conținutul lor ar fi proporțional cu presiunile lor parțiale. Evenimentele implicate în transportul bioxidului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a corpului fizic, dublul eteric reproduce exact forma corpului grosier , dar depășindu-l cu cca. 6 mm ; foarte rar însă, corpul eteric îl depășește pe cel grosier cu până la 12 mm . menționează, în același sens, percepția de către un subiect dotat, studiat sistematic neuropsihic, a unui “corp sau câmp vital ori de energie”, la care poate decela conuri spiralate luminoase, în număr de 7 sau 8, ce corespund perfect chakrelor; conform relatărilor acelui subiect, acest corp, ce corespunde celui eteric, depășește cu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
dimineață, proporția razelor ultraviolete − reducătoare − este cea mai mare. Se cuvine, în cadrul acestui capitol, o referință la Prana. Anume, s’a constatat că rH-ul optim proceselor biologice derulate la diverse niveluri de organizare a vieții diferă (în cazul concret studiat, secara: 30,0 dacă se referă la nucleu, 28,4 la celulă, respectiv 25,0 la țesut) . Adică, odată cu creșterea complexității, deci cu punerea în operă a unor varietăți de Prana mai subtile (v. nota 26) scade rH-ul. Nu
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
dezvoltarea țărilor. Se (nțelege, toate modificările pe care le suferă societatea (n mersul ei (nainte, toate devierile, toate fenomenele noi ș( complexe care apar (n cursul dezvoltării ei trudnice ș( at(t de imens complicate trebuie să fie cercetate, analizate, studiate (n toată complexitatea lor. (nsăși metoda ș( cercetările științifice ale lui Marx s(nt pentru noi cel mai mare (ndemn; dar cercetările acestea, noi, socialiștii, trebuie să le facem pe baza iarăși a metodei ș( a cercetărilor lui Marx" (C.
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Marx" (C. Dobrogeanu-Gherea, Prefață la lucrarea lui Karl Kautsky, Bazele social-democrației. București, 1911, p.XIX-XX). Chiar dacă metoda trebuia să fie aceeași ca cea utilizată (n țările occidentale, principiile generale de asemenea, rezultatele cercetării nu puteau fi aceleași datorită diferenței obiectului studiat. Astfel, dacă (n societățile industriale occidentale soluția este societatea socialistă, la noi etapa următoare era societatea ... capitalistă. De fapt, (n opinia sa, socialismul era una dintre formele (n măsură să ne sincronizeze cu Occidentul. (n scrierile sale, Gherea a abordat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ruralul românesc / 145 4.1 Comunitatea din perspectiva locuitorilor ei / 146 4.2 Comunitatea din perspectiva administrației locale / 160 5. Comunitatea în contextul globalizării / 162 5.1. Semnificații ale globalizării / 162 5.2.Implicații ale globalizării în cele două sate studiate / 166 6. Concluzii / 174 Capitolul 5. Identitate colectivă, etnică și culturală în comunitatea rurală / 179 1. Aspecte preliminare / 181 2. abordări teoretice ale identității / 182 3. Identitate colectivă / 184 3.1 Identitate colectivă în satul românesc / 186 3.2. Identitate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
5. Identitate colectivă, etnică și culturală în comunitatea rurală / 179 1. Aspecte preliminare / 181 2. abordări teoretice ale identității / 182 3. Identitate colectivă / 184 3.1 Identitate colectivă în satul românesc / 186 3.2. Identitate colectivă în cele două comunități studiate / 188 4. Identitate culturală și identitate etnică / 196 4.1. Identitate culturală / 196 4.2. Identitate etnică și națională / 199 4.3. Aspecte empirice ale identității culturale și etnice în cele două comunități / 205 4.3.1. Criterii obiective / 207
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Activități economice ne-agricole / 261 5.2. Proprietate funciară în ruralul românesc între 1990 și 2007 / 262 5.3. Tălmăcel și Ludoș studiu de caz / 267 5.3.1 Proprietate funciară și alte tipuri de proprietăți în cele două sate studiate / 268 5.3.2 Tipuri de activitate și surse de venit în cele două sate / 271 6. Concluzii / 272 Concluzii / 273 Anexe / 281 Bibliografie / 317 INTRODUCERE Sat bogat, sat sărac... Am putea adăuga: sat cu populație tânără, sat cu populație
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vedere social, cultural și identitar, fără a asocia aceste două discipline, sociologie și etnologie, și fără a face un excurs de factură istorică în analiza celor două sate. Abordarea este așadar una interdisciplinară, cerută în mod necesar de natura temei studiate. Studiul de față își propune așadar să analizeze aspecte legate de comunitate, identitate și proprietate (în speță proprietate funciară) în satul românesc de astăzi. Cele trei sunt intim legate: nu putem vorbi despre comunitate o temă extrem de actuală pentru satul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de analiză teoretică și una de explorare empirică a datelor relevante, ceea ce a făcut ca fiecare temă analizată să aibă parte de o tratare globală și unitară. Primul capitol al lucrării este destinat unei prezentări generale a celor două comunități studiate, Tălmăcelul și Ludoșul, aspectele vizate fiind următoarele: date generale, așezare și detalii geografice despre localitate, istoricul acesteia, populația, infrastructura, economia, arhitectura, cultura, obiceiurile și tradițiile. După indicarea localizării celor două comunități, capitolul face atât pentru Tălmăcel, cât și pentru Ludoș
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în mod global. Din acest motiv, generalizarea anumitor concluzii a fost dificilă și uneori chiar imposibilă. Întrebările la care am încercat să ofer un răspuns în acest capitol au fost: care sunt elementele culturale pe care cele două comunități rurale studiate le promovează pentru a-și afirma identitatea colectivă, etnică și culturală (în cazul în care există)? Care sunt strategiile identitare utilizate cu precădere, cu alte cuvinte ce fac locuitorii acestor comunități pentru a-și menține sentimentul identității lor colective, etnice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satului. * Cultură proprie, extrem de originală, de înalt nivel artistic (Stahl, 1969) O dată cu primul război mondial, procesul accentuându-se ulterior, pe măsură ce semnele industrializării devin vizibile, aceste patru caracteristici nu se mai regăsesc aproape nicăieri în ruralul românesc, iar cele două sate studiate nu fac excepție. Figura 1.1 Localizarea celor două comunități studiate orașul Tălmaciu (înglobează și Tălmăcelul) comuna Ludoș Tălmăcelul, ca și Ludoșul de altfel și zonele din care fac parte, se caracterizează printr-o complexă și complicată istorie locală. Nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
largă de moduri de conceptualizare a schimbării și de mentalități legate de schimbare, alte cercetări de teren calitative (de exemplu Stăvărache, 2005) arătând această diversitate. Consider că unele din concluziile oferite de acestea sunt valabile și pentru cele două sate studiate: resimțirea restituirii proprietății ca problematică, datorită efectelor legate de fărâmițarea proprietății, absenței capitalului financiar și a utilajelor, respingerea structurilor asociative, sau considerarea migrației în străinătate ca una din principalele căi de ieșire din impasul economic. 7. CONCLUZII După o tratare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vizibilă mai ales în ce privește exterioritatea vieții cotidiene, adică dotarea gospodăriei, vestimentație, etc. Orientările postmoderne sunt, la nivelul anului 1999, vizibile mai ales la nivelul populației urbane. În rural, acestea fie nu apar, fie au o intensitate scăzută. Cele două sate studiate sunt extrem de asemănătoare din punct de vedere al gradului de tradiție, modernitate și postmodernitate elementele care o indică pe aceasta din urmă fiind aproape inexistente. Cu greu se pot face diferențieri între ele din acest punct de vedere. De asemenea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Prelucrarea datelor a relevat însă o structură a dimensiunilor relevante pentru comunitate diferită de ceea ce ne așteptam. Astfel pentru a determina care sunt dimensiunile cele mai importante în analiza comunității, am realizat o analiză factorială, separat pe cele două sate studiate, care a relevat pentru fiecare din acestea trei factori (vezi tabelele 4.3 și 4.4). Se observă cu ușurință diferența între cele două comunități vizate: dacă dimensiunile referitoare la relația afectivă a subiecților cu satul din care fac parte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
față de sat (0,7) Dimensiunea relației afective negative cu satul Sentiment de rușine în raport cu satul (0,6) Factorul 3 Încredere în oamenii din sat (0,6) Dimensiunea interacțională Apropiere sufletească de oamenii din sat (0,4) Sursa: cercetare proprie comunități studiate sunt diferite: ludoșenii sunt semnificativ mai înclinați decât cei din Tălmăcel să spună că pământul nu e deloc important pentru ei si de asemenea sunt mai puțin legați de pământul lor, afirmând ca ar fi dispuși să îl vândă în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dezinteresată care exista odată și care era una din trăsăturile de bază ale comunității. Individualizarea produsă de modernizare a devenit evidentă. Oamenii sunt preocupați de interesele proprii în detrimentul intereselor comunității. Și relativ la acest aspect sunt diferențe între cele două comunități studiate: în Tălmăcel oamenii au un comportament interacțional mai accentuat, în sensul că își vizitează semnificativ mai des (în comparație cu cei din Ludoș) rudele și prietenii, își oferă ajutorul mai des, coeziunea comunitară este mai puternică (atunci când e nevoie oamenii din întreaga
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]