1,093 matches
-
state. Atracția este dată și de focurile de artificii care se pot admira zilnic, timp de 31 minute, în zona World Showcase Lagoon. În anul 2007 acest parc tematic a fost vizitat de 10,93 milioane persoane. 3. Disney Hollywood Studios este al treilea parc tematic deschis în anul 1989, unde peste 9,5 milioane vizitatori au venit în anul 2007. 4. Disney Animal Kingdom Park a fost deschis în anul 1998 și are drept obiectiv protecția animalelor, fără a fi
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Resort). Disneyland Paris (Euro Disney) este una dintre cele mai vizitate destinații europene, primind în anul 2008 un număr de 15,3 milioane turiști în cele două parcuri tematice de aici: Disneyland Park (12,7 milioane turiști) și Walt Disney Studios (2,6 milioane vizitatori). * Strasbourg, capitala legislativă și democratică a Uniunii Europene, este un important centru turistic urban, cu un patrimoniu cultural și istoric valoros. Orașul numără cca.650.000 locuitori (2007) și este situat în apropierea graniței cu Germania
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din ochiul unui cașalot adult normal o fereastră de circa cinci picioare lungime. O, bravul meu căpitan, de ce nu ni l-ai desenat și pe Iona la fereastra aceea?! Tratatele cele mai conștiincioase de istorie naturală compilate în folosul tineretului studios nu sînt nici ele scutite de aceeași eroare de neiertat. Uitați-vă la populara lucrare a lui Goldsmith, Natura însuflețită. în ediția ei prescurtată, tipărită la Londra în 1807, există cîteva planșe ce înfățișează o așa-zisă „balenă“ și un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îți lasă un gust teribil de uscat la lectură, ceea ce nu e, însă, cazul cu prezenta listă, care-l face pe cititor să se simtă copleșit de un adevărat potop de băutură și mîncare bună. Am închinat trei zile digestiei studioase a acestei uriașe cantități de bere, carne și pîine, zile în care mi-au venit numeroase gînduri profunde, susceptibile de aplicațiuni transcendente și platonice; mai mult încă, am alcătuit eu însumi tabele suplimentare, cuprinzînd cantitatea probabilă de batog și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
I (492-496), episcopul Romei îl cheamă insistent pe Dionisie să vină în Italia. Renumele cunoașterii limbilor greacă și latină, absolut necesare în nesfârșitele dispute teologice și în contactele bisericești ale epocii schismei acachiene, completat de preferința pontifului pentru tovărășia călugărilor studioși și înduhovniciți, respectiv a călugărilor „sciți” cărora li se adăugase și Dionisie Smeritul, au pledat pentru alegerea compatriotului nostru dintre alți monahi vestiți din capitala imperială. Aprecierea a fost reciprocă, acest lucru dovedindu-se prin remarcabilul portret moral pe care
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sarcinilor politico-profesionale din compartimentele și colectivele de muncă. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar A 23, f. 1-5. 206. 1989 iunie 5 - Ordin circular al șefului Direcției I „Informații interne” din D.S.S., colonel Gheorghe Rațiu, cu privire la necesitatea intensificării supravegherii „tineretului studios”. MINISTERUL DE INTERNE STRICT SECRET DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI Ex. nr. 1 DIRECȚIA I Nr. 0051.695 din 05.06.1989 CĂTRE, SECURITATEA JUDEȚULUI................. - Tovarășului șef al Securității Vă informăm că, din date obținute recent, rezultă că, în continuare, într-o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
față de mișcările ce au loc în țările lor. Raportați de îndată, la telefon 393, toate informațiile de interes operativ și interveniți preventiv după caz, direct ori prin factorii educaționali, pentru menținerea ordinii și controlării oricăror încercări de a antrena tineretul studios în acțiuni ostile sau acte de dezordine. ȘEFUL DIRECȚIEI I Colonel /ss/ Rațiu Gheorghe A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 8.833, vol. 16, f. 138. 207. 1989 septembrie 8 - Plan de măsuri privind acțiunea „Orizont-89” (deschiderea anului școlar
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sale asupra istoriei rom�nilor nu au fost contestate. Dar chiar ? i dup? aceea, Iorga a r? mas istoricul rom�n prin excelen??. Studiile istorice erau pentru Iorga cel mai uman studiu. Era convins c? istoria �l poate educa ? i �reintegra� pe studios �n umanitate. Dar era o sarcin? extraordinar?: un istoric trebuie s? aib? cuno? țin? e enciclopedice. Iorga era �nzestrat cu capacit?? ile necesare cercet? rîi ? i g�ndirii istorice; avea intui? ie ? i capacitatea de a analiza faptele ? i documentele. Dup? p
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1974, urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Repartizat în învățământul gimnazial, predă la o școală generală din orașul studenției sale până în 1980, când devine cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași. Studios și tenace, cu o putere de muncă deosebită, D. își consolidează pregătirea în cele câteva stagii de perfecționare efectuate în Germania Federală și Franța. În 1999, și-a susținut doctoratul cu teza Idei estetice și literare în anchetele din presa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]
-
realitate obiectivă care poate fi cunoscută, progres liniar ireversibil și perfecționare umană erau concepute prea rigid, sufereau de prejudecăți istorice și nu luau În considerare alte perspective și puncte de vedere ale condiției umane și sfârșitului istoriei. Noua generație de studioși se temea de metanarațiunile atotcuprinzătoare și viziunile utopice care Încercau să creeze o imagine unificată a comportamentului uman. Fixând omenirea Într-o „singură manieră corectă” de a gândi despre lume, argumentează postmoderniștii, gândirea modernă a neglijat alte puncte de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Hartmann, un cap sistematic remarcabil, toată lumea e ori plictisită de moarte (Sombart), ori prea supus intrată în teme ale vremii, dar nu ale lor (Spranger), ori lipsită de minimul de eros și de actorlâc de care are nevoie un om studios ca să exprime transmisibil idei (Vierkandt, Preuss). Cioran va spune lucrurilor mai brutal pe nume. Aproape că nici Hartmann n-are darurile oratorice ale lui Vianu”. Ca numai peste o lună să observe cu totul altceva: „La început răsfățat întrucâtva și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prietenul doar în aceste epistole, ci își declară prețuirea pentru el și în presa vremii, ca în acel cald articol pe care l-a publicat, în 1933, în Rampa, în anul când Golopenția pleca la studii în Germania, tânărul foarte studios apărându-i lui Comarnescu ca ocupând un loc „aproape unic” în cadrul generației sale, un tânăr care „posedă o duioșie și o luciditate de mare înțelept, știind de minune să alterneze construcția și iubirea de neam cu grija de propășire și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
respinsă. Ceea ce interesează și merită a fi subliniat este faptul că, de-a lungul anilor, au fost publicate diferite lucrări și studii speciale dedicate comunității românilor americani, fie În România, fie În SUA sau Canada. Autorii acestor realizări științifice sînt studioși români sau americani, iar „subiectul” pare a fi trezit interesul unui tot mai larg grup de specialiști. O asemenea „metamorfoză științifică” era de așteptat, Întrucît istoria românilor americani reprezintă un capitol distinct al istoriei americane, al istoriei canadiene, al istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
argumentele celor În cauză. Așa se explică mirarea și chiar surprinderea lui, cu atît mai mult cu cît, pentru el, acei americani continuau să rămînă români. Auzind că se simțeau bine „acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate În care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar Însușite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
un immigrant [...]. Le même fait, vu du point de départ et vu du point d’arrivée, voilà l’émigration et l’immigration, et ces deux aspects sont inséparable l’un de l’autre”. Făcînd distincția necesară Între emigrație și imigrație, studiosul francez preciza că emigrarea este o decizie a cuiva de a părăsi locul unde s-a născut sau trăia la un moment dat, pentru a se stabili definitiv sau pentru un timp altundeva. Emigrația nu a Început, evident, cu strămutarea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
migrant laborers. They are characterized as a phenomenon induced by economic opportunities, on the one hand, and lack there of, on the other hand”. Al doilea val, așa cum au ajuns a fi numite aceste „exoduri” migratorii, a fost, considera același studios, the political migration period, survenit după al Doilea Război Mondial. „This was a process that has received little attention. Given revolutionary changes occurring in Romania, most people - scria el - arriving in the United States at this time came as a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
little interest in studying Romania and even less in Romanian Americans. As a result, much work needs to be carried out to uncover the past and recover the experience of yet living people and their memories”. SÎntem siguri că mulți studioși români nu vor Împărtăși Întru totul aceste observații. Nici românii americani nu vor reacționa altfel. Unele nuanțări sînt, indiscutabil, necesare. Important este Însă faptul că aprecierile citate aparțin unui „American scholar”, deci nu unui român sau român american. În demersul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de o atare stare de fapt. Totuși, vizitele intervenite În timp, corespondența, schimburile de publicații, eventualele manifestări culturale etc. nu au fost În măsură să suplinească lipsa unei istorii a comunității românești din SUA. A fost nevoie de efortul unor studioși care au reconstituit, În demersuri secvențiale ori Încercări monografico-tematice, istoria românilor ce și-au Însușit o nouă identitate, devenind astfel români americani. Dintre cei care s-au afirmat În această direcție amintim pe Aurel Sasu, Vladimir F. Wertsman, Alexandra Roceric
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o realizare asemănătoare a lui Vasile Stoica, din 1926, sau de o carte publicată de Gelu Neamțu, În 1997. Această apariție prefațează de fapt Cuvinte despre românii-americani, Întregind, totodată, o investigație care a ajuns de mult una predilectă pentru un studios român - devenit la un moment dat român-american - absorbit de la Început de trecutul și prezentul acelora care și-au Însușit, Înaintea lui, o nouă identitate. De aceea, volumul În America, la „Vatra Românească” adună În paginile lui informații din sfera cercetării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că membrii comunității despre care vorbim nu sînt români În America, ci români-americani, și aceasta reprezintă o enormă diferență”, că „grupul românilor-americani este o structură istorică În devenire”. Toate aceste considerații, care au fost nuanțate cu mulți ani Înainte de diverși studioși, au ajuns a fi recunoscute și de Alexandru Nemoianu, după o experiență unică, aceea a devenirii sale ca american, Întregită de o calitate pe care și-o revendică mereu și Întru totul justificat, aceea că și-a asumat „un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
alte centre de învățământ teologic (Sibiu, Caransebeș etc.). Existența unei biblioteci și a unui cabinet de lectură avea un rol esențial. Biblioteca, inaugurată tot în 1867, dotată cu literatură beletristică și științifică, urmărea a „ațâța gustul pentru lectură” al tinerimii studioase și al locuitorilor orașului. Cabinetul de lectură făcuse abonamente la numeroase periodice de limbă română, dar și în alte limbi. Luna februarie 1869 marchează debutul activității publicistice a societății. Acum se tipărește „Speranța”, periodic apărut, cu o întrerupere de un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
care tinerii georgiști o va afirma tot mai intens în viitor. Președintele partidului va preciza la Cameră, că existența acestei organizații era necesară, pentru a evita manipularea exercitată de multiplele "poliții și Siguranțe", care își recrutau informatorii din rândul tineretului studios. Ca urmare, el preconiza extinderea și perfecționarea organizației tineretului georgist, care urma să înglobeze studenți, țărani, lucrători și funcționari. Ea urma să fie subordonată organizațiilor județene georgiste 257. Totuși, în toamna anului 1936, a luat ființă "secția de luptă a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
i se pierdea în cea a soției lui și abia apuca să spună: „M-am întors, vezi...”, înainte de a se prăbuși și de a muri din cauza rănilor. 3 În anul acela, Franța m-a încătușat într-o singurătate profundă și studioasă. La sfârșitul verii, mă întorceam de la Saranza, asemenea unui tânăr explorator, cu o mie și una de descoperiri în bagajele mele - de la ciorchinele de struguri al lui Proust până la plăcuța care atesta moartea tragică a ducelui de Orléans. Toamna și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
vorbească abia la patru ani și n-a reușit niciodată să pronunțe ușor consoana r. Cursul primar îl începe în satul natal (1901), continuând la școala săsească din Sebeș (1902-1905). Urmează apoi Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1905-1914). Elev foarte studios, cu atracție precoce pentru filosofie, după ce trece bacalaureatul, ca să nu fie încorporat în armată, odată cu izbucnirea primului război mondial, se înscrie la Seminarul Teologic din Sibiu, pe care îl va absolvi în 1917. Student al Facultății de Filosofie din Viena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
monoloagelor versificate, cu unele scene nu lipsite de dramatism, eșuează în cele din urmă în stridente exaltări patriotice. Ușurința de a versifica este vizibilă și în traducerea, în cadențe cam săltărețe, a tragediei Cidul de Corneille, în 1883. Pentru „junimea studioasă”, D. a alcătuit un Tratat de literatură (1887), cuprinzând noțiuni de stilistică, retorică și poetică, precum și un capitol despre „facultățile literare” (geniu, talent, imaginație), toate exemplificate cu pasaje din clasicii francezi și din scriitorii români. Capitolul final, consacrat istoriei literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286849_a_288178]