1,431 matches
-
cele relatate observăm că subiecții cu despicături labiomaxilo-palatine prezintă coeficienți de inteligență mai mici decât cei fără despicături, fapt explicat de handicapul dat de nedezvoltarea limbajului în primii ani de viață. Distribuția probabilității de încadrare în grupele de inteligență pentru subiecții cu uranoschizis se înscrie pe o curbă ușor deplasată la stânga, față de subiecții cu integritate anatomică, marcând o creștere atât în zona de retard psihic cât și în cea de D.M. Astfel, ei se încadrează în zona de D.M. cu o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
față de subiecții cu integritate anatomică, marcând o creștere atât în zona de retard psihic cât și în cea de D.M. Astfel, ei se încadrează în zona de D.M. cu o probabilitate de: P3b =7,74, raportat la P3a =3 pentru subiecții normali și în zona de retard psihic cu o probabilitate de 12,85% raportat la 9%, cât s-a înregistrat pentru subiecții fără despicături velare. Atât subiecții normali cât și cei născuți cu malformații palatovelare cuprinși în zona valorilor 79-90
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
se încadrează în zona de D.M. cu o probabilitate de: P3b =7,74, raportat la P3a =3 pentru subiecții normali și în zona de retard psihic cu o probabilitate de 12,85% raportat la 9%, cât s-a înregistrat pentru subiecții fără despicături velare. Atât subiecții normali cât și cei născuți cu malformații palatovelare cuprinși în zona valorilor 79-90 pentru Q.I., nu au o deficiență mintală propriu-zisă putându-se adapta la procesul de învățare. Ei manifestă numai unele forme de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
structurale stabile. Această stare se întâlnește însă în cazurile de sindroame neuroendocrine în care dominanta o formează - sindroamele plurimalformaționale sau în cazurile în care se supraadaugă elemente de encefalopatie. Rezultatele experimentelor efectuate relevă faptul că gradul de retard psihic la subiecții rhinolalici asemenea celui numit paradoxal de M. Chiva „debili mintali normali”(op. cit. de C. Păunescu, 140; p.89), nu atinge particularitățile psihoindividuale ale D.M. În această grupă se încadrează disritmiile psiho-motorii la vârstă mică, continuate prin disritmii ale dezvoltării psiho-intelectuale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normali, menținându-se chiar și la vârstele de 7 și 8 ani (3,4%). Răspunsurile ratate constau la subiecții noștri în răspunsuri fără sens, fără analogii fonetice și de contaminare și nu reliefează deosebiri esențiale comparativ cu cele întâlnite la subiecții normali. Ele se găsesc într-un procent de 11,1% la copilul rhinolalic la vârsta de 5 ani, comparativ cu 7% înregistrat pentru copilul normal de aceeași vârstă. Frecvența răspunsurilor fără legătură este ușor crescută la rhinolalici și se mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
înțelegere a limbajului sensibil egal cu grupul normal, dar superior grupului C - oligofreni; b) nivel de utilizare a limbajului inferior grupului A - subiecți normali - dar superior grupului C - oligofreni. Utilizarea limbajului se înscrie deci ca versantul cel mai precar la subiecții rhinolalici, explicat atât prin dificultățile impuse de insuficiența velară cât și prin rămânerea în urmă pe plan afectiv. Copilul rhinolalic - nu realizează dorința de a vorbi, lovindu-se de diferite obstacole și limbajul pierde astfel din intensitatea sa. El trebuie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
n” de evenimente din lotul experimental, în funcție de factorii care au contribuit la obținerea calificativelor bine și foarte bine (vezi demonstrarea teoriei matematice). Gradul de organizare și progres al grupelor din lotul experimental se calculează astfel: Grupele I și II cuprind subiecții cu rezultate bune și foarte bune în activitatea de reeducare fonetică și analiza factorilor care au concurat la obținerea lor indică posibilitățile de modelare a vorbirii în condiții patologice, cu maximum de eficiență (grafic 21). Grafic 21 Gradul de organizare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în grupele III și IV în funcție de îmbinarea acestor factori. Probabilitatea de a face parte din grupa I în funcție de vârsta operației și reușita ei este cu atât mai mare cu cât vârsta e mai mică, șansele cele mai mari obținându-le subiecții operați în jurul vârstei de 24 luni, deparece tipul neuromuscular de articulare verbală începe să se exerciteze pe condiția unui văl refăcut din punct de vedere anatomic (grafic 26). Din punct de vedere psiho-pedagogic vârsta la care începe terapia logopedică are
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în terapia logopedică. Astfel, cei patru factori considerați principali și asupra cărora se poate acționa dirijat, colaborează într-o proporție de 4/5 la obținerea rezultatelor, 1/5 reprezentând alte influențe care se datorează particularităților psiho-individuale precum și elementelor de hazard. - Subiecții care se bucură de transferul afectiv echilibrat al părinților și de sprijinul acordat în efectuarea exercițiilor de antrenament muscular respirator și fono-articulator au de 4,2 ori mai multe șanse de normalizare a vorbirii, în timp ce riscul de a păstra defectele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
poate fi considerată un răspuns adaptativ față de stresul tensional crescut; o dată cu creșterea presiunii arteriale, indiferent de mărimea radius-ului intern, raportul perete/lumen trebuie să crească în vederea normalizarii stresului tensional [Nichols și ORourke, 1998]. Această creștere a fost observată la subiecții non-renali, nu și la cei uremici. La aceștia din urmă, raportul perete/diametru în arterele mari, de conductanță, nu se relaționează cu modificările presionale [GuØrin et al., 1998]. Aceste observații diferite la pacienții non-renali față de cei renali sugerează faptul că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
cu hiperfosfatemie reprezentau 39% din totalul populației dializate studiate. O asociație asemănătoare există între produsul Ca × P și mortalitatea cardiovasculară: riscul relativ de deces a crescut cu 34% la cei 20% dintre pacienți cu Ca × P > 72 mg2/dl2, în comparație cu subiecții prezentând valori în limite normale (42-52 mg2/dl2). Pentru fiecare creștere cu 10 mg2/dl2 a produsului Ca × P, riscul relativ de deces crește cu 11%. Cauzele specifice de deces la aceiași pacienți au fost analizate ulterior de Levin și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
fost confirmată, într-un studiu necroptic, la copii cu insuficiență renală cronică [Milliner et al., 1990]. Ayus și col. [1998] au demonstrat că 90% dintre pacienții dializați care prezentau calcificări valvulare primeau preparate de vitamina D, față de doar 10% dintre subiecții fără calcificări. Pe de altă parte, administrarea de vitamina D 1a-hidroxilată (sau 1a,25-dihidroxilată) reprezintă unul dintre mijloacele esențiale în combaterea hiperparatiroidismului secundar sever, responsabil de complicații importante pe termen lung la bolnavii dializați. Parathormonul (PTH). Secreția de PTH trebuie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
proinflamatoare (r = 0,3, p < 0,05). Pacienții cu scorurile de calcificare cele mai mari (peste 400 de unități Agatston) prezentau niveluri serice semnificativ crescute ale interleukinei 6, factorului bazic de creștere a fibroblaștilor (bFGF) și proteinei C reactive, în comparație cu subiecții având calcificări minime (sub 10 unită]i Agatston) sau absente. Pe de altă parte, pacienții cu istoric de boală coronariană prezentau un scor de calcificare net superior (778,6 versus 3,3 unită]i Agatston) în comparație cu cei fără evidență de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
evidențiază calcificări masive ale coronarelor la pacienții dializați asimptomatici. Prevalența calcificărilor cardiace în populația uremică este deosebit de ridicată; prezența unor scoruri de calcificare mai mari de 400, înalt predictive pentru evenimente cardiovasculare majore la populația non-renală, este foarte frecventă la subiecții dializați, încă de la vârste tinere. La mulți dintre acești pacienți se constată o progresie rapidă a calcificărilor cardiace (dublare a scorului de calcificare la 1-1,5 ani, față de creșteri cu 25% pe an la non-renali). Prevalența și amplitudinea calcificărilor coronariene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
dublarea și plasamentul. În cazul grupelor de control, dezvoltarea calităților motrice și mai ales a celor psihomotrice s-a acționat exclusiv cu mijloace specifice altor ramuri sportive, altele decât voleiul. Administrarea pre testului, proba în care au fost implicați toți subiecții cuprinși în eșantionul de subiecți, ne a permis verificarea inițială a nivelului calitativ al capacităților psihomotrice și colectarea datelor de start. Probele au fost administrate de către cadrele didactice care-și desfășurau activitatea cu grupele de studenți din anul I și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Florin Țurcanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_821]
-
crescut pentru schizofrenie" au evidențiat, că fără a utiliza criterii diagnostice specifice majoritatea clinicienilor 29 reușesc să recunoască pe viitorii schizofreni uneori chiar înaintea vârstei de 8 ani (Samenoff et al, 1984)4. Relativ rarele studii prospective veritabile au urmărit subiecții considerați "cu risc crescut pentru schizofrenie" (copii având unul sau ambii părinți schizofreni). Ele au raportat dificultăți și tulburări care sunt mai mult sau mai puțin similare celor descrise anterior: tulburări de concentrare și de control afectiv, conduite inadaptate la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1. Programe de "reeducare" socială bazate pe "economia de jetoane". "Economia de jetoane" reprezintă un program de reeducare pus la punct de Ayllon și Azrin în decursul anilor ‘60 - ‘70 odată cu "sistemele de credit motivațional" găsindu-și aplicarea la subiecții cu un grad mare de regresie. Principiul este simplu și constă în stabilirea unei liste de comportamente pe care echipa de asistență și pacientul schizofren cad de acord, în mod contractual, să le modifice, cu stabilirea în paralel a unei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
verifica efectele provocării sexuale ale agresivității, Zillmann a oferit spre vizionare la trei grupe de subiecți un film provocator sexual (pentru primul grup, un film despre box foarte violent (al doilea grup și un film documentar (interesant și neprovocator. Toți subiecții, după vizionare, au fost supărăti de un coleg, pus anume să facă acest lucru. In final, subiecților li s-a permis să acționeze ca profesori și să pedepsească prin țoc persoana care i-a suparat. S-a constatat că subiecții
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Tabelul 5 și REF Ref118867682 \h \* MERGEFORMAT ). Ce ne arată însă acest indicator? Este posibil să nu existe decât foarte puține persoane care să nu creadă în Dumnezeu în toată populația, dar acestea să fie prietene cu cei 40% dintre subiecții intervievați. Acest indicator nu ne oferă informații cu privire la proporția în populație a persoanelor sceptice religios; totuși, aflăm că vizibilitatea socială a acestora este destul de ridicată. Este important de accentuat aici că întrebarea se referă la prieteni, și nu la cunoștințe
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
avea tendința de a utiliza mai puțin beta-blocada la pacienții cu hipokinezia peretelui ventricular (diagnosticată ecocardiografic), la pacienții fără istoric de boală coronariană, în comparație cu cardiologii; la pacienții cu istoric de boală coronariană, cardiologii utilizează mai frecvent terapia agresivă antihipertensivă la subiecții dializați (chiar și în situații periculoase, cum ar fi istoricul de fracturi în contextul hipotensiunii ortostatice). în schimb, nu ar exista diferențe în deciziile terapeutice între cardiologi și nefrologi în ceea ce privește hipertrofia ventriculară stângă, insuficiența cardiacă congestivă sau disfuncția diastolică [Martirosyan
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
Cu toate acestea, pacienții renali au șanse mai reduse de a primi medicație antiagregantă plachetară cu aspirină în comparație cu subiecții non-renali [Wright et al., 2002; Shlipak et al., 2002]. Deși există preocupări legate de un eventual risc crescut de sângerare la subiecții renali, aspirina în doză redusă este recomandată de către toate comisiile de experți, în ciuda faptului că nu există studii de clasa A la pacienții renali. De asemenea, a crescut, în Statele Unite, procentul pacienților care primesc medicație hipolipemiantă: 29,2% în 2003
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
vârste foarte tinere în această populație. De altfel, discrepanța dintre riscul CDV în populația dializată [i cel din popula]ia generală este maximă la vârstele tinere. în același sens, curba mortalității CDV în funcție de vârstă este aparent paradoxal relativ plată la subiecții renali, în net contrast cu populația non-renală [Sarnak, 2003]. Semnificativ este faptul că polimedicația pacientului dializat este asociată cu costuri foarte mari: circa 15.000 USD/an/pacient, reprezentând, pentru totalitatea pacienților dializați din Statele Unite, o sumă depășind 3,6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91915_a_92410]
-
testarea linkage-ului și testarea asocierii. Principalele caracteristici sunt redate în tabelul 4.1. Asociație înseamnă că anumite alele ale unui locus marker tind să apară mai frecvent la cei afectați pentru întreaga populație (familii diferite prezintă aceleași alele marker la subiecții afectați). Linkage înseamnă că anumite alele marker apar mai frecvent la cei afectați în interiorul unei familii (fenomen de co-segregare alelică). Familii diferite pot avea alele marker diferite co-segregate cu boala. Locus-ul marker este reprezentat de un fragment de ADN care
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
aibă succes, este nevoie ca locii marker care flanchează gena de susceptibilitate să prezinte co-segregare cu fenotipul de boală în interiorul familiilor. Practic analiza linkage-ului încearcă să identifice regiuni ale genomului care prezintă un număr mai mare de alele comune pentru subiecții dintr-o familie cu frecvență mare a unei boli decât numărul ce ar fi fost de așteptat prin șansă. Identificarea unei astfel de regiuni de linkage va indica că undeva în acea regiune există cu mare probabilitate o variantă genică
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
Risch et al., 1996; Risch, 2000; Cardon et al., 2001; Tabor et al., 2002). 4.1.2. Analiza asocierii Această metodă reprezintă o modalitate de a determina dacă o anumită alelă marker este semnificativ mai frecventă la subiecții afectați față de subiecții control. Dacă este dovedită asociația între o alelă marker și boală, se consideră că alela marker testată este responsabilă direct de apariția bolii sau, (în cazul în care nu se „potrivește” în nici un mecanism etiopatogenetic), că alela marker se află
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]