3,238 matches
-
se va vedea În viitor curajos sau slab, șovăitor, Învins, va continua să vadă și să construiască proiecte de viitor. Se pune, În mod legitim, Întrebarea ce este și de ce este personajul care ilustrează persoana reală atât de Încărcat de subiectivitate? Nota de subiectivitate a personajului ține de sfera emoțional-afectivă a persoanei pe care o reprezintă, de egoismul acesteia, de tendința de conservare și afirmare, de exemplaritate și depășire. Prin personaj, persoana se „conservă”, este „compensată”, apărând așa cum dorește, cum aspiră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În viitor curajos sau slab, șovăitor, Învins, va continua să vadă și să construiască proiecte de viitor. Se pune, În mod legitim, Întrebarea ce este și de ce este personajul care ilustrează persoana reală atât de Încărcat de subiectivitate? Nota de subiectivitate a personajului ține de sfera emoțional-afectivă a persoanei pe care o reprezintă, de egoismul acesteia, de tendința de conservare și afirmare, de exemplaritate și depășire. Prin personaj, persoana se „conservă”, este „compensată”, apărând așa cum dorește, cum aspiră, cum ar vrea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o proprietate morală a persoanei umane care se extinde și dincolo de Eul acesteia. Eul este resimțit ca o intimitate de sine a persoanei, prin care aceasta este separată de ceilalți. L. Lavelle Îi dă următoarea definiție: „Eul este definit prin subiectivitate, iar subiectivitatea prin insularitate”. Eul este „insula” interioară a persoanei. Fiind experiență interioară, Eul are capacitatea de a putea intra În dialog cu sine Însuși („Eu” și „Mine”Ă, cu Dumnezeu considerat ca Eul divin, În dialogul dintre „Mine” și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală a persoanei umane care se extinde și dincolo de Eul acesteia. Eul este resimțit ca o intimitate de sine a persoanei, prin care aceasta este separată de ceilalți. L. Lavelle Îi dă următoarea definiție: „Eul este definit prin subiectivitate, iar subiectivitatea prin insularitate”. Eul este „insula” interioară a persoanei. Fiind experiență interioară, Eul are capacitatea de a putea intra În dialog cu sine Însuși („Eu” și „Mine”Ă, cu Dumnezeu considerat ca Eul divin, În dialogul dintre „Mine” și „Al meu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
autoritate, tact, comunicare În relațiile cu lumea sau cu alte persoane (tipul psiho-morală. Eul realizează sinteza datelor din lumea externă, facilitează apropierea de ceilalți a individului respectiv, fiind subiectul Întâlnirii interpersonale. El este cel care mediază acordul conștient, dar și subiectivitatea din cadrul Întâlnirii interpersonale, sau cea cu obiectivitatea lumii externe. În toate aceste situații, Eul are ca rol afirmarea persoanei respective, pe care o reprezintă. În sfera psihianalizei sunt studiate mecanismele de apărare ale Eului. Psihologia Morală aduce În discuție un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
practici religioase (rugăciunea, isihasmul, extazul mistic etc.Ă fie prin acțiuni de factură pur psihologică (creație artistică, contemplare, joc, dans etc.Ă, sau morală (devotament, sacrificiu, lupta pentru realizarea unor idealuri supreme ale umanității etcă. Experiența transcendenței este realizarea „trăirii subiectivității pure”, ca o „experiență internă și fenomenologică”, afirmă E. Husserl. Ea reprezintă actul de convertire a empiricului În transcendent, de afirmare pură și totală a Eului meu personal. Este transformarea Eului empiric În Eu transcendent, proces prin care Eul devine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se discută imaginea Eului. Tipurile de imagini ale Eului Nu trebuie să confundăm tipurile de imagini ale Eului personal cu tipurile psihologice. Acestea sunt, În primul rând, tipuri psiho-morale, care poartă amprenta valorilor Supra-Eului, care construiesc imaginea identității și a subiectivității persoanei respective, valoarea acesteia sau, În cazuri negative, lipsa de valoare. Din acest motiv, atunci când studiem „tipurile imagologice ale Eului, trebuie să avem În vedere, drept criteriu de referință, un anumit tip de imagine de factură psiho-morală perfect echilibrată, mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a categoriei de obiecte pe care le cuprind și le exprimă ideile sunt Însă extrem de diferite Într-un ele. Multe dintre aceste idei presupun și o componentă emoțional-afectivă, fapt care face ca unele dintre ele să fie și Încărcate de subiectivitate. Acestea sunt În principal ideile estetice și cele religioase. Ideile morale Însă, fiind puse sub semnul datoriei, dictată de conștiința morală, nu au nici caracter de subiectivitate și nici de obiectivitate. Ele sunt supuse, așa cum afirmă I. Kant, „imperativului categoric
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
emoțional-afectivă, fapt care face ca unele dintre ele să fie și Încărcate de subiectivitate. Acestea sunt În principal ideile estetice și cele religioase. Ideile morale Însă, fiind puse sub semnul datoriei, dictată de conștiința morală, nu au nici caracter de subiectivitate și nici de obiectivitate. Ele sunt supuse, așa cum afirmă I. Kant, „imperativului categoric” care, impune datoria, obligativitatea respectării și conformării individului cu acestea. Între cele două categorii de idei se situează ideile filosofice, care au caracterul unor reflecții generale privind
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eu și un Tu nu este vorba numai de o Întâlnire exterioară, percepută ca prezență fizică, corporală, ci și de o Întâlnire interioară, de o reciprocitate interioară resimțită afectiv ca un sentiment pentru celălalt și Împreună cu acesta, dar și ca subiectivitate În câmpul conștiinței mele, o conștiință unificatoare care realizează acordul relației Eu-Tu. În relația mea cu celălalt se dezvoltă un sentiment reciproc: de bucurie sau de tristețe, de iubire sau de ură, de plăcere sau de suferință. Sentimentele mele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vor constitui viitoarele acțiuni psihologice și morale ale unei persoane. 2. Scopul Orice intenție urmărește realizarea practică a unui scop. Intenția este dorință pură, aspirație a persoanei. Scopul este aspectul concret, obiectiv, al intenției materializate În act. Prin act, intenția, subiectivitate pură, devine obiect sau obiectivitate concretă, care va satisface dorințele, plăcerea persoanei care a proiectat-o ca dorință anterioară. Intenția este, În felul acesta, o anticipație a scopului dorit de individ. Din acest motiv, orice scop, ca punct final al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Nu se putea altfel”, „Nu aveam de ales”, „Am fost forțat de Împrejurări”. Dar, oare aceste argumente-scuze nu arată subiectivismul meu, În spatele căruia Încerc să mă ascund, Să mă dezvinovățesc? Judecata intelectuală Însă Îmi relevă, desprinsă de orice fel de subiectivitate, vinovăția mea sub toate aspectele sale. În cazul acesta, eu nu mai pot aduce nici un fel de argumente scuzabile. Recunosc, văd greșeala, dar mai ales Înțeleg tardiv faptul că ea nu mai poate fi reparată. Astfel, așa cum remarcă și A
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Din acest motiv, deși există criterii de evaluare interpretarea și Înțelegerea bolii psihice, intervine de fiecare dată o doză apreciabilă de subiectivism, care diferă de la un observator la altul. Există un anumit „punct slab”, care limitează metodologia și Încarcă cu subiectivitate gândirea psihiatrică. Se pune astfel Întrebarea dacă este sau nu autentică nebunia? Mai mult chiar decât atât, dacă nebunia există oare În realitate, sau dacă nu cumva este un construct mintal al psihiatrilor? Au existat specialiști și atitudini, ieșite din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
obiect, ci invers, și va atribui romanului modern, ajuns la suprema realizare de sine prin Marcel Proust, ca particularitate predominantă „panlirismul”. Explicitându-și aserțiunea, precizează că e vorba nu de înlocuirea creației obiective prin confesiune, ci de considerarea existenței din unghiul subiectivității, de înfățișarea nu a realității „în sine”, ci a imaginii ei create de conștiință. Asupra modernismului românesc eseistul formulează o judecată extrem de aspră, afirmând că acest curent a dat puține valori incontestabile (Ion Barbu, Ion Vinea, Constantin Brâncuși, Marcel Iancu
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
pe o „ființă-în-sine”, concept cuprinzător, globalizant (Ungreifende), care este construit din următoarele: a) ființa care ne înconjură: lumea și transcendența; b) ființa care suntem sau pe care o reprezentăm: subiectul vital (obiectivitatea pură, instinctele); conștiința în general (sciziunea obiect-subiect); spiritul (subiectivitatea pură, convingerea); existența (ceea ce ne angajează, credința). Analiza naturii persoanei umane în sfera igienei mintale ne dezvăluie câteva aspecte particulare ale acesteia, extrem de interesante teoretic și de o mare importanță practică. Obiectul igienei mintale este starea de sănătate mintală, iar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
scrisă apelează la anumite suporturi scrise, concretizate în lucrări de control sau teze. Elevii au șansa să-și prezinte achizițiile educației fără intervenția profesorului, în absența unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrării, ușor de realizat, îngăduie o diminuare a subiectivității profesorului. Ca avantaje putem evidenția posibilitatea verificării unui număr relativ mare de elevi într-un interval de timp determinat, raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare constituit din conținutul lucrării scrise, avantajarea unor elevi timizi sau care se exprimă
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
scrisă apelează la anumite suporturi scrise, concretizate în lucrări de control sau teze. Elevii au șansa să-și prezinte achizițiile educației fără intervenția profesorului, în absența unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrării, ușor de realizat, îngăduie o diminuare a subiectivității profesorului. Ca avantaje putem evidenția posibilitatea verificării unui număr relativ mare de elevi într-un interval de timp determinat, raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare constituit din conținutul lucrării scrise, avantajarea unor elevi timizi sau care se exprimă
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
cultivând umorul și amuzându-se pe seama noastră." " Când a tăcut parcă mi-era teamă s-o ating, într-atât mi se părea de fermecata, de inaccesibila. Avea o fixitate ciudată a feței...". Cerințe: 1. Selectați verbe/ sintagme care atestă/ ilustrează subiectivitatea percepției. 2. Identificați principala modalitate de caracterizare a personajului feminin că rezultatul aceleiași perspective subiective. 3. Stabiliți relațiile între sentimentele personajului-narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul eroinei. (fascinație - misterioasă, ireala). 4. Deduceți două trăsături ale personajului masculin
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
banal al cromolitografiei." " Îmi descopeream nevasta cu o uimire dureroasă...[...]. Printr-o ironie dureroasă, eu descopeream acum treptat, sub o madona crezuta autentică, originalul: un peisaj și un cap străin și vulgar." Cerințe: 1. Selectați verbe/ sintagme care atestă/ ilustrează subiectivitatea percepției. 2. Identificați principala modalitate de caracterizare a personajului feminin că rezultatul aceleiași perspective subiective. 3. Stabiliți două relații între sentimentele personajului narator și modul în care acestea modifică/ influențează portretul eroinei (fascinație - iubita angelica). 4. Deduceți două trăsături ale
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
de rezonanțe intelectuale), se definește printr-o libertate expresivă, un flux al dialogului, o identificare a tipului de convenție, interpretări chiar și sensibile, asimilări valorizante în care percepțiile instantanee izbutesc să-și spună cuvântul; avatariile și colajele creativității surprind forma subiectivității cu un aport semnificativ, esența este explorată iar aprecierea un vis fragmentat...vis care se vrea o altă poveste și care se va desfășura într-un alt cadru...de ce nu?! Creativ...
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
pe cel referitoare la relația de grup, conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință, condiționarea, prejudecățile, diferențele culturale, frica de confruntare, agresivitatea, competiția, rezistența la schimbare, lipsa de încredere în sine, comportamentele egocentrice, necunoașterea de sine, sentimentul de incompetență, subiectivitatea, nerealismul, pasivitatea excesivă, lipsa comunicării, marginalizarea. Să nu ne izolăm și să nu izolăm pe alții, și să fim dependenți doar de ambiția de a duce până la capăt realizarea unui vis frumos - punerea în practică a noii idei, care va
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
reprezentând o modalitate de realizare a evaluării sumative. Și aceste metode prezintă atât avantaje cât și limite, ceea ce înseamnă că și unele și celelalte trebuie foarte bine cunoscute și dozate de către evaluatori. Avantajele cu relevanță maximă sunt: înlătură sau diminuează subiectivitatea notării, pentru că lucrările pot fi secretizate, asigurându-se astfel anonimatul celor care le-au elaborat; se evaluează un număr mare de elevi și o cantitate mare din materia care a fost parcursă; subiectele pot fi echilibrate în privința gradului de dificultate
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
trăiri hipocondrice însoțite de simptomele negative tipice: greață, astenie, insomnii, anxietate, depresie, dureri musculare, dureri somatice. Aceste reacții pot scade în intensitate după o perioada de tratament și pot fi trăite de bolnav mai mult ca un acompaniament difuz al subiectivității. Ele se manifestă cu intensitate crescută numai în cazul apariției unor incidente și complicații sau când are loc o scădere a capacității de rezistență la stres. Premizele unei bune adaptări psihologice la tratamentul sunt: a. Nivel intelectual suficient Un nivel
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
ființei”, un vizionarism ce luminează lumea și îi dă un sens incantatoriu. Exceptând exercițiile din perioada Argoticelor, aceasta este, propriu-zis, prima ipostază a lirismului „nichitian” și ține de la Sensul iubirii până la Dreptul la timp (inclusiv): o poezie de recuperare a subiectivității, încercând să reînnoade relația cu modernitatea (ceea ce nu înseamnă o prelungire automată a stilurilor modernității), o lirică la persoana întâi singular, care recuperează miturile (Orfeu, Amfion, Galateea ș.a.) și inventează altele, legate de tema răsăritului și a luminii, a zborului
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Punctul de plecare este o criză de natură existențială. Dar fantasmele ei se ascund printre rânduri, nu sunt la vedere, pe scena poemului. Dacă e vorba, într-adevăr, de o cauzalitate subiectivă, trebuie spus că ea devine o contemplare a subiectivității. Elegia întâia este o definiție, în stil taoist, a ceva esențial dar nedeterminat și nenumit. De la punct, cel mai concentrat semn și imaginea cea mai redusă a universului, până la Creatorul absolut, totul poate fi îndreptățit, sugerat de acest enigmatic punct
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]