30,949 matches
-
Această ordine și cîteva reguli elementare de politețe - nu sînt eu gazda? - determină distribuirea locurilor pe platou, pe care o transmit echipei mele. Apoi încep să pun în ordine materia primă a emisiunii, după cum urmează: Recitirea tuturor notelor și pasajelor subliniate pentru fiecare carte în parte. Alcătuirea unor fișe de legătură între cărți și autori pe baza unor asemănări sau divergențe, a felului în care s-ar putea completa sau confrunta, a reacțiilor pe care le aștept. Însemnarea pe prima pagină
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
se face aluzie la lumină ca metaforă (topică) a cunoașterii prin citarea celebrei fraze goetheene și a Verbului Divin din ,,Geneză", reluate într-o propoziție scurtă care le precede: Puțină lumină, vă rog!" Este o parodie ce problematizează proiectul Luminilor, subliniind declinul acestora, neîncrederea într-o ,,narațiune care să dizolve toate diferențele și contradicțiile" (Linda Hutcheon). În același timp este o pendulare între viitor, prolepsele prin care cititorul află cum vor sfîrși eroii cărții, datorate Creatorului și trecut, prin analepsele ce
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
anului, lansarea noii stagiuni pare să anunțe o reașezare în normalitate. Bineînțeles, ar fi fost mai bine dacă ea s-ar fi făcut cu o premieră, așa cum se obișnuiește nu cu o reluare, sau măcar cu un eveniment; dar așa cum sublinia Directorul General, Maestrul Ludovic Spiess la conferința de presă, între dorințe și posibilități este o distanță pe care numai un parcurs bine chibzuit o poate, în timp, micșora. Proiectul prezentat, coerent și realist, întemeiat pe politica pașilor mici, promite să
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
E un marțafoi și memoria îmi amintește de atitudinile și felul de a fi al lui Zufall (fostul ei valet, n.m.). Pantalonii prăzulii, de aceeași culoare cu jiletca, se umflă pe fundu-i enorm, fără a-l ascunde, ci mai degrabă subliniindu-l și cad pe niște glezne nu prea groase, disproporționate față de tot restul iar ceea ce urmează, gleznele-i fără vigoare, sunt îndesate în niște botine de o incredibilă ineleganță și, printr-un rafinament inspirat de nu știu ce sucub vicios scăpat din
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
într-un grupaj de lecturi din perspectivă extraestetică. Totuși, romanul Jucăria (prima ediție a apărut în '89) nu poate fi citit fără o minimă contextualizare. Mai toți "întîmpinătorii" cărții au remarcat jocurile intertextuale și de limbaj, poeticitatea romanului, fără a sublinia miza evident subversivă a cărții. Din această ultimă perspectivă, lucrurile se schimbă radical. O societate militarizată guvernată de un general dictator, mare pasionat de jocurile cu păpuși. Lumea mizerabilă a cazărmilor, a războiului. Un personaj (Alexandru) cu drame de luciditate
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
autoarea) trece prin lectură (actuala sau trecută, lis putînd fi atît formă de persoana I singular prezent, cît și cea de perfect simplu), în cel de al doilea, "el" este recuperat, apropiat și apropriat că TU, a cărui identitate este subliniată, tot printr-un artificiu de "gradul al doilea", prin omofonia TUÉ/TU ES. De altfel, în finalul cărții toate aceste forme abstracte ale individualității se aglutinează într-un gest al despărțirii și al reconcilierii, al cărui pandant îl sugerase printr-
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
adaugă, unde lucrează, migălește ca să fie un cît mai bun literat, ca fraza lui să fie o cît mai bună literatură, eu șterg, tai", spune poetul. Simona Popescu oferă o alternativă de lectură surprinzător de adecvată și nu uită să sublinieze tot timpul caracterul paradoxal: "Am citit cărțile lui într-o cheie realistă (căci așa trebuie ele citite, tocmai pentru că sînt suprarealiste!) - lectura literală a unor cărți care par extrem de opace, de ermetice, dacă le privim din interiorul fenomenului literar. Îndată ce
Critică și suprarealism by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16256_a_17581]
-
de literatură română la Pisa. Așadar, trei filologi italieni, observatori atenți și receptivi, pentru care România, după propriile declarații, reprezenta/reprezintă patria de suflet. Nici una din constatările, de o impecabilă urbanitate, ce ar trebui să ne îndemne să luăm aminte, subliniez, nu a fost făcută de la distanța autoprotectoare a turistului grăbit sau a cercetătorului arid, obsedat de canonul obiectivității. Scrierile lor (publicate în 1916, 1939, respectiv 1999), în care întîlnim aceeași constatare privind propensiunea românească spre conservatorism - avînd drept corolar exacerbarea
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
să abandonați această carte. Eu însă, mereu convins că la capătul celălalt al saulei se află un om, continuu să scriu. Măcar din curiozitate, acel om ipotetic este capabil să mă salveze". Tema, poate, a romanului e sugerată de cuvintele subliniate de Cronicar. Și, acum, vine Mira Nedelciu și ne spune care au fost ultimele cuvinte ale lui Mircea Nedelciu, în clipa sfîrșitului: "Mă scufund. Cad în gol. Apoi, și-a recăpătat brusc liniștea zicînd: Acum, urc. Am ieșit la suprafață
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16343_a_17668]
-
îndurate ca emigrant sunt însă compensate de admirația unei tinere poete, cunoscută sub numele de Grecca Ida del Carretto. Criticul menționează duioasa legătură dintre cei doi "înstrăinați" pentru a realiza un sugestiv portret celei care va fi, ulterior, contesă Fusco, subliniind elementele definitorii ale liricii sale, profund marcate de experiența exilului. Studiul Un exil francez la București: Ange Pechméja pune problema dialogului dintre culturi, autorul sesizând, cu regret, neputința noastră, de a nu ne face cunoscute valorile, de a nu ne
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
H. Nagel de la universitatea din Leyda care s-a făcut "avocatul diavolului" vorbind în favoarea terorismului. El atacă prisosul de "respectabilitate" arătat de cetățeni autorităților Statului fără să caute să afle dacă acestea sunt îndrituite să combată terorismul fără nici o ezitare, subliniază redacția ceea ce Nagel vede în acțiunea statului un exces antidemocratic. Domnul Nagel nu mestecă prea mult cuvintele; nu se joacă, o spune direct. Nu ni se întâmplă oare și nouă să dăm dreptate "justițiarilor" și să ne pară rău când
Pata de cerneală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16376_a_17701]
-
inginerești și nici chiar numai la cele de programare. Atenția fiind concentrată în special asupra problemelor de "hard-" și de "software", nu s-au remarcat suficient aspectele care par colaterale, dar în realitate sunt mult mai mult decât atât. Aș sublinia dintru început că viziunea inginerească asupra C trebuie să însemne înțelegerea faptului că acesta nu constituie un scop în sine, ci el este menit să-l ajute pe om, iar în faptul de a fi ori nu funcțional intră nu
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
fațete ale noilor procese. Dar rămân încă de cercetat multe aspecte. Astfel, dacă unii cercetători (sau simpli beneficiari) susțin utilitatea exprimării laconice (cf. Anis 1998, 214), cauzată șí de "cost" (financiar și temporal), în cazul lungirii mesajului se impune (și subliniez aceasta) șí considerentul adaptării mesajului la necesitatea aprecierii cantității informațiilor și a valorii lor, ca și a ierarhizării ei din punctul de vedere al acesteia din urmă. De asemenea, al adaptării la (sau orientării către) statutul (rangul ierarhic, de pildă
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
interpretat -, ceea ce nu poate constitui un bun punct de pornire în educația celor încă în curs de a se "forma". M-aș opri aici la alte deficiențe ale modului cum se înțelege "comunicarea dintre C și om". În primul rând, subliniez, din nou, că numai printr-o extensie stilistică se vorbește despre această comunicare, ca și cum ar fi posibilă între om și un obiect (cel de-al doilea fiind inanimat, oricât ar fi dezvoltat ca un robot "inteligent"). Totul rămâne, ca expresie
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
moarte a fiului ei, Chester. Când este și ea convinsă de vinovăția acestuia, acționează pentru a i se comuta pedeapsa capitală, scriind persoanelor influente, făcând lista cu semnături, organizând conferințe de presă și dezbateri publice, mergând în audiențe etc. Autorul subliniază și implicațiile politice ale procesului. De pildă, unul din avocații lui Chester, Albert M. Mills, era democrat, pe când procurorul Ward aparținea Partidului Republican. De altfel, cel din urmă urma să candideze, în toamna anului 1907, pentru funcția de judecător al
Când viața "bate" literatura... by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16381_a_17706]
-
că nu complexitatea etnică în sine, ci complexitatea etnică din cadrul statului-națiune idealizat a dus la omogenizare etnică, provocînd conflicte etnice. Autoarea are dreptate cînd precizează că nu numai amestecul rasial provoacă dezordinea, dar impuritatea rasială generalizată constituie dezordinea însăși. Și subliniază că revoluția înfăptuită de Herder în materie de națiune și folclor ca mijloc de stabilire a identității naționale pentru țările Europei de Est, cărora le-a oferit rațiunea de a fi. De la această moștenire herderiană Balcanii au fost considerați un
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
Părinți și scriitori bisericești au fost martiri, ca Sfântul Policarp, Sfântul Ignatie Teoforul, Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Sfântul Ciprian, Pamfil, Origen etc., pecetluind cu moartea lor viața și misiunea Bisericii, după pilda marelui martir Iisus Hristos. Moartea lor martirică subliniază sensul și valoarea operelor lor scrise. Alți autori patristici au fost și ierarhi sau membri ai clerului obișnuit și, în această calitate, s-au manifestat ca organizatori de biserici, de instituții pentru asistența socială, de viață monahală, de mănăstiri, de
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Lăsând la o parte aspectele strict negative ale filosofiei, aceasta venea și cu lucruri pozitive: afirmarea existenței unui singur Dumnezeu, apariția lumii și a omului sub egida unui Demiurg, dorința de cunoaștere a adevărului, binelui și frumosului etc. Apologeții au subliniat faptul că ceea ce a obținut filosofia nu sunt adevăruri absolute, ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
nu sunt adevăruri absolute, ci deschideri și perspective pentru cunoașterea lui. Iată de ce filosofia are nevoie de superioritatea creștinismului. Ca urmare, apologeții au încercat să realizeze o împletire a adevărurilor raționale cu revelația 72. Și Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază uneori laudativ rezultatele filosofiei naturale: evitarea celor de prisos, mulțumirea cu cele necesare, stăpânirea de sine, răbdarea, liniștea sufletească, rezolvarea tuturor situațiilor pe calea 69 Radu Preda, Mărturia patristică, în rev. Studii Teologice, Seria II-a, XLV (1993), nr. 5-6
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
o încerca Ludovic XVI la merișorii de pe terasa din Versailles, ciuntiți în piramide regulate și urâte" (Maiorescu 1996, p.79). Influențat în teoria "limbii organice" de ideile lui Schopenhauer, Maiorescu folosește vechiul simbol al regularității teraselor de la Versailles pentru a sublinia astfel, în Direcția nouă în poezia și proza română (II Proza ) din 1872, necesitatea unui "fundament dinlăuntru" pentru cultura română. Respingea, așadar, artificial impusa "formă dinafară", nu numai în ceea ce privea limbajul artificial ciparian, la fel de tare forțat în forme fixe
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
României literare", dl. Nicolae Manolescu răspundea la întrebarea " Cine l-a inventat pe Vadim?" în esență, "infractorul ideologic și moral" ar fi un produs al deșănțării și vulgarității promovate obsesiv de presa din România. Dl. Manolescu are toată dreptatea să sublinieze importanța lui Ion Cristoiu în deschiderea, începând cu 1992, a pârtiei vulgarității fără seamăn și a promovării perversiunilor celor mai joase la rang de virtuți naționale. Tineri jurnaliști fără experiență și fără brumă de cultură au devenit victimele "bulevardismului" cristoiot
Chelia d-lui Goe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16499_a_17824]
-
națională e un recent exemplu pentru ce vrem noi ! Mi-ar părea rău să te las să te-nflăcărezi degeaba își întinse ea mâna înmănușată-n parfumată muselină de mătase, ca și cum i-ar fi mângâiat mult scurtatele plete ce-i subliniau împătimitul aer leonin. Dar el se-nflăcăra: Belgia, doamnă, și-a rezolvat situația pe care noi o vrem rezolvată acuma, cu doar treizecișicinci de ani în urmă. A fost sub dominație austriacă, așa cum unii dintre ai noștri mai sunt și
Femeia fie ea regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_233]
-
lipsă de spiritualitate, cum am fi putut crede, el este și o problemă de rasă, o deznaționalizare a industriei și a administrației. Aici scoate capul paradoxul la care m-am referit. Ieri, ca și azi, doctrina naționalistă începe de la a sublinia dimensiunea spirituală a neamului și de la a proclama misiunea noilor generații "de a face istorie, iar nu politică", și ajunge la epurarea din economie și din administrație a elementelor alogene. Nu doar de evrei e vorba, ci și de unguri
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
și naturală dedublare are și reflexe literare. Un loc comun destul de răspîndit e cel al îndrăznelilor de limbaj din Moromeții lui Marin Preda. Desigur, critica literară din ultimele decenii a discutat mai mult despre etica si filosofia personajelor și a subliniat pe drept cuvînt autenticitatea și umorul vorbirii lor; există totuși o părere, destul de răspîndită, după care prin această autenticitate s-ar încălca limitele tradiționale ale "bunei cuviințe" în scris; pentru a-i verifica existența, ar trebui trasată istoria receptării cărții
Paradoxuri ale limbajului agresiv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16577_a_17902]
-
din jurnale mai vechi, cu o perspectivă, evident, datată, depășită, corectată prin evoluția bolii și a dramei. Nu este vorba aici de trucurile compoziționale prin care jurnalul (și jurnalul în jurnal) intră în corpusul unei ficțiuni literare pentru a-i sublinia gradul de artificialitate, convenția. Caietul cu coperte îndoliate, 1985-86 și Diary M, 1993-98 sunt scoase la lumină și transcrise masiv dintr-o dorință imperioasă, o necesitate aproape organică a tatălui de a merge, cât mai mult, pe urmele fiului. Certitudinile
La școala Harmony by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11838_a_13163]