2,985 matches
-
comunicarea mai mult sau mai puțin secretă între cărțile autorului. Cea de-a doua califică mecanismul narativ prin care este înscenată anecdotica: unul relativizant, care favorizează incertitudinea și scepticismul, care transmite și date neesențiale, de umplutură, care plusează în dreptul „versiunilor”, subminând „povestea unică”. „Întâmplările mele sunt ca acele cutii care ascund alte cutii mai mici”, scrie într-un loc O., oferind în trecăt formula literaturii pe care o practică. Cărțile lui de vârf sunt Ficțiune și infanterie (1980) și Cu cărțile
OLAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288518_a_289847]
-
El prezintă, în consecință, o anumită incompatibilitate cu sistemul industrial modern, bazat pe raționalitate, competență, performanță individuală recompensată social, corectitudine în relațiile dintre persoane. Această incompatibilitate poate genera perturbări reciproce. În unele condiții, sistemul industrial modern și-a impus logica, subminând treptat solidaritatea relațiilor de rudenie și preferențialitatea implicată de acestea sau reducând-o la sfere neutre. În alte condiții sau, cel puțin în anumite etape, sistemul relațiilor de rudenie a presat puternic sistemul industrial modern, modificându-i într-o anumită
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
investesc o „plusvaloare” considerabilă în cunoștințele lor fragile, conferă o autoritate cognitivă cvasiabsolută mecanismelor lor de decizie, obținând prin aceasta un consens ridicat. O asemenea soluție la problema incertitudinii generează însă o intoleranță structurală față de orice cunoștință care ar putea submina certitudinea subiectivă, artificial instituită. În mod special, sistemul devine opac la explorarea alternativelor, la evaluarea lor critică, cu un feedback evaluativ asupra eficienței funcționării. „Ignoranța structurală” despre care vorbea Goulder sau „iluziile necesare” analizate de Marx își au sursa, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
creând un sentiment de participare efectivă. Urmarea este o creștere a nivelului de încredere, a implicării politice și cooperării sociale. Aceste descoperiri sunt foarte importante pentru România și pentru alte democrații în tranziție, în care tradiția asocierii voluntare a fost subminată și unde amenințarea unei alienări politice care poate slăbi sistemul rămâne foarte serioasă. Reguli și rezultatetc "Reguli și rezultate" În cadrul unei anumite comunități politice, regulile jocului contează. Studiem adesea care sunt efectele cerințelor constituționale. De exemplu, România dezbate de câtva
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a fiecărei persoane și pe aceea a garantării de drepturi egale și a mecanismelor formale care fac posibilă participarea. Criticii de extremă dreapta și cei de extremă stânga au prezis de mult instabilitatea capitalismul democratic, fie pentru că masele invidioase vor submina proprietatea inegală, fie pentru că proprietatea concentrată va submina egalitarismul democratic. Aceste temeri s-au dovedit a fi exagerate, cu toate că tensiunea dintre acumulare și egalitate rămâne inevitabil o problemă centrală a politicilor publice.7 Aceste exemplificări au fost introduse spre a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de drepturi egale și a mecanismelor formale care fac posibilă participarea. Criticii de extremă dreapta și cei de extremă stânga au prezis de mult instabilitatea capitalismul democratic, fie pentru că masele invidioase vor submina proprietatea inegală, fie pentru că proprietatea concentrată va submina egalitarismul democratic. Aceste temeri s-au dovedit a fi exagerate, cu toate că tensiunea dintre acumulare și egalitate rămâne inevitabil o problemă centrală a politicilor publice.7 Aceste exemplificări au fost introduse spre a crea o imagine a tipurilor de întrebări frecvent
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
adevărate. Cum ar putea fi cineva pe deplin convins, fără un punct de vedere exterior, dacă i s-ar spune, de exemplu, că în România de azi Biserica Ortodoxă este absolut esențială pentru integrarea la nivelul comunității, sau că televiziunea subminează valorile familiale tradiționale? Ați putea decide să vă încredeți în propria judecată și să încercați să descifrați semnificațiile comune în urma investigației proprii. Totuși, nu îmi este clar încă ce înseamnă semnificații comune. Sunt, oare, semnificațiile culturale ale ardelenilor exact aceleași
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
asupra rezultatului final. Nici măcar nu ar fi nevoie să respect legea în mod voluntar; cu toate că cred într-o societate bazată pe ordine și justiție, „scăpările” mele individuale (cum ar fi să-mi împușc vecinul pe care-l detest) nu ar submina, ele însele, ordinea socială, sau afecta standardele generale de obligații sociale. Două dintre cele mai celebre variațiuni ale problemelor legate de acțiunea colectivă din literatura de specialitate a științelor sociale se referă la organizarea de grup și a bunurilor deținute
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
suprautilizată, despădurirea duce la pierderea rezervelor de oxigen, toate deoarece fiecare consumator preconizează că efectul acțiunii sale marginale individuale va fi neglijabil asupra rezervei totale, cu toate că suma unor asemenea acțiuni poate constitui o catastrofă socială. În consecință, interesul personal rațional subminează condițiile necesare satisfacerii interesului colectiv, vătămând în cele din urmă și interesul individual. Argumentația de bază poate fi prezentată și într-o formă mai riguroasă. În acest scop, voi introduce distincția dintre bunurile publice și cele private. Bunurile private pure
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Est. De exemplu, cu privire la soluțiile externe știm că corupția celor care sunt responsabili cu impunerea comportamentului cooperant este responsabilă de eșecul încercării de a-i intimida eficient pe cei care acționează fără să țină cont de alții și că aceasta subminează rapid sentimentele de încredere și reciprocitate între aceia care ar fi tentați să fie încrezători. Știm, în ceea ce privește soluțiile interne, că sentimentul comunității și al schimbului de asigurări pozitive, necesar evitării catastrofei sociale implicite din egoistul joc de „Dilema prizonierului”, necesită
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
automat complementară în raport cu capacitățile cetățenilor democratici existenți și nici automat complementară în raport cu activitățile publicului democratic existent. Nu există nici un merit într-o minciună sistematică, fie chiar una în sprijinul unor principii nobile. De fapt, cel mai ușor mijloc de a submina principiile nobile este acela de a le apăra cu neadevăruri neputincioase și transparente. Aceasta este calea care duce în ultimă instanță la neîncredere și dezamăgire. Eu doresc să construiesc o societate democratică bazată pe fundamente concrete, bazată pe oameni, așa cum
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe fundamente concrete, bazată pe oameni, așa cum sunt ei și cum pot fi. Apărarea democrației bazată pe ceea ce oamenii nu sunt și nu pot deveni vreodată constituie o apărare cel puțin ciudată. Nu cred că noi, specialiștii în științele sociale, subminăm democrația atunci când arătăm că anumite idealuri dragi multora și utopii promise nu pot fi atinse. Este absolut necesar să descriem în detaliu cum operează lucrurile acum și să explicăm de ce. Totodată, eu recomand în egală măsură să ne unim eforturile
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Lawrence, În cele trei mari domenii (economie, societate și mediu) se estimează că dezvoltarea durabilă reprezintă pentru viitor promisiunile unui progres regional, național și global. La nivel regional, spune Geoffrey Lawrence, apar numeroase experimente de guvernare care Întretaie, provoacă și subminează structuri decizionale existente deja. Ele sunt În plină dezvoltare și implementate din cauza imaginii eșecului vechilor forme de guvernare În a produce o dezvoltare durabilă. Reprezintă aceste experimente, se Întreba sociologul australian, o revitalizare a democrației participative, luând În calcul problemele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de formare. Atelierele de formare și sensibilizare În dinamica grupului, reuniunile de discuții sunt un teren favorabil de „afirmare” pentru cei care nu pot sau nu vor să participe la un proiect comun. Tactica lor este de a denigra, persifla, submina, a arunca În derizoriu regulile, jocurile de rol ale celorlalți, Întregul program. Asemenea conduite găsesc adesea adepți, promotorii se angajează În astfel de hărțuieli sperând să atragă complici, să-i seducă și să-i deturneze; 4. „embolia” situațiilor și practicilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o desfășurare normală, de a deturna. Dacă reușesc, aceasta le procură o jubilație perversă; 5. alianțele negative contra eșaloanelor intermediare. Este strategia unor responsabili, a unor șefi nesiguri de competența lor și care nu suportă inițiativele participative, schimbările. Pentru a submina orice tentativă de schimbare participativă ei recurg la alianțe demobilizatoare, Înăbușind orice Încercare de a regândi, relansa, reformula; 6. atacul Împotriva fondatorilor. Pornind de la situații Întâlnite Într-un colegiu, Sirota relatează despre situații În care unii membri, veniți mai târziu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
punând accent pe factorul național, așa cum este reflectat în lucrările acestora. Interesul lui s-a îndreptat și spre istoria tiparului, studiată într-o lucrare încă utilă - Din trecutul tiparului românesc (1940) - sau spre rosturile educative ale cărții. Excesiva preocupare didactic-analitică subminează sinteza, necesară în astfel de incursiuni. Uneori criticate de confrați, textele lasă de dorit și la nivel formal. În cazul poeților Văcărești, P. aduce, totuși, o situare istorică mai precisă, alături de o caracterizare pertinentă a scrierilor. Având opțiuni neosămănătoriste și
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
dorește să aducă viitorul în prezent. Totuși, prezentul său este mai mereu amenințat de provizorat, întrucât un alt „nou” stă la pândă pentru a-l înlocui. Nici nu și-a făcut „noul” prea bine loc, că deja alte „noutăți” îl subminează prin căutări de afirmare și consacrare. Modernul nu doar afirmă actualul, ci, odată cu acesta, consacră „vechiul”, „tradiționalul” sau chiar „arhaicul”. Desigur, pe această cale se poate întâmpla ca modernul să scoată și „tradiția” din lada istorică a vechiturilor, să o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a răsturnat fluxul determinării. Ceea ce faci a ajuns să aibă preeminență asupra lui cine ești, identitatea fiind derivată exclusiv din rolurile jucate. Normele sociale reglementau distribuția rolurilor și practicile asociate acestora într-o asemenea măsură încât orice abatere risca să submineze identitatea personală. Autoritatea nu era a identității construite, ci a celei atribuite și asociate cu roluri corespondente. Atribuirea era una structurală, adică derivată din clase și apartenență politică, ocupații și stare civilă etc., și apărată de stat, care avea propria
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cale a consacrării și multiplicării inegalităților. Pe de altă parte însă, se produce o dezintegrare a grupurilor și claselor sociale și o afirmare tot mai puternică a individualității pe piața muncii. Piața capitalistă a bunurilor și a muncii funcționează astfel încât subminează solidaritățile de grup, premiază indivizii care-și organizează proiectele de viață astfel încât să beneficieze de noile oportunități oferite și îi sancționează negativ pe cei care nu reușesc să gestioneze riscuri și oportunități existente. În consecință, indivizii elaborează și aplică strategii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
familia de astăzi le cuprinde pe ambele. 3. Tipurile de familii s-au tot diversificat și continuă să se diversifice odată cu schimbările din codurile culturale ale conviețuirii și în diviziunea sexuală a muncii. În ce măsură diversificarea actuală a tipurilor de familii subminează structurile instituționale tradiționale ale familiei ca principiu constitutiv al societății este o întrebare a zilei pe care strategiile personale (private) ale vieții și cele politice ale organizării sociale trebuie să le abordeze și să le instituie. Aceste trei opțiuni ipotetice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
arată că universitarii performanți în cercetare preferă să reducă timpul instruirii sau să lucreze cu masteranzi și doctoranzi și, dintre aceștia, numai cu cei mai performanți. Pentru a evita alocările de timp și resurse care sunt „eficiente Pareto”, dar care subminează echitatea tratării studenților sau, respectiv, performanțele cercetării, universitățile nu pot apela decât la soluții normative bazate pe o concepție clară despre misiunea instituției. Ca atare, rezultă o stratificare instituțională între universitățile a căror misiune este centrată fie pe cercetare, fie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau local Antreprenoriat academic Organizare disciplinară și mai ales interdisciplinară pe problematici a instruirii și a cercetării Rețele transinstituționale Diversificare pe vârstă și performanțe a populației studențești dintr-o universitate Opțiuni Profilare instituțională Statul va promova politici stimulative și va submina dependența etatistă a universităților Universitățile vor deveni corporații ale cunoașterii și învățării, vor profesionaliza managementul propriu și vor păstra participarea universitarilor la conducere numai cu roluri consultative Universitățile vor opta pentru un cosmopolitism valoric al serviciilor sociale și civice, îmbinând
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care, așa cum am discutat deja, descuraja colaborarea dintre oameni, erodând permanent încrederea interumană. Pe de altă parte, dubla morală a vechiului regim (una se spunea în spațiul public și alta era realitatea recunoscută și experimentată de majoritatea membrilor societății) a subminat la rându-i încrederea în instituții. În fine, fără a fi exhaustiv, menționez între factorii explicativi ai nivelului redus de încredere și nivelul relativ redus de instrucție școlară a populației active din România. Figura SEQ Figura \* ARABIC \s 1 3
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și astăzi legile corupției și ale uitării. Ce a rezultat din toată această trudă nevăzută și foarte rar apreciată a savanților, dacă nu în primul rând o relativizare a condiției culturale a europeanului? Utopia ideologică a iluminiștilor a fost treptat subminată de prestigiul arheologiei. Clasând timpul ca „imagine a lumii” (M. Heidegger), modernitatea a separat abrupt „cronica” (devenită rubrică de ziar) de „istorie” (apanaj al filozofiei culturii), dezvoltând - mai ales în spațiul german - un irezistibil gust pentru sinteze. În mod cert
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lui Czesßaw Mißosz, a introdus noțiunea crucială de ketman, întâlnită inițial în culturile islamice de către Gobineau și definită de Mißosz ca fiind o strategie complexă prin care intelectualii trăitori în regimul comunist, rămânând în mod ostentativ fideli retoricii oficiale, o subminau totuși printr-un „joc pe care îl jucau pentru a-și apăra gândurile și simțămintele”. În acest fel, intelectualii își păstrau (sau cel puțin așa credeau ei) libertatea spirituală interioară chiar atunci când articulau (mimau) discursul puterii. Vezi masa rotundă despre
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]