12,569 matches
-
în mod caleidoscopic celui care se apropie de ele. Fiecare epoca aduce cu sine o problematic umană proprie și în condițiile contemporane apar premisele dispariției înstrăinării și a efectelor dezumanizante ale unei lumi dominată de obiecte care ajung să-și subordoneze individual. Caracterul formative al operei constă în faptul că ea este un factor esențial de cunoaștere și înrâurire a gândirii și sensibilității umane având un rol specific în înfăptuirea progresului social. Integrarea valorii estetice în istorie va fi cu atat
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ, ACCIDENTAL, VALOAREA ARTISTICĂ, SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371531_a_372860]
-
a acestui românesc. Este o religie care a fost asimilată de spiritualitatea românească, originea ei fiind grecească și bizantină. Spiritualitatea românească e mult mai largă, mult mai bogată. Cu alte cuvinte, nu se poate face o privire asupra acestei probleme subordonându-ne Ortodoxiei - această privire trebuie făcută cu ochiul clar al filosofului, care se situează în afară de orice constrângeri, pentru a avea o impresie de ansamblu. Or, cred că s-a putut vedea din toată opera mea filosofică de până acum că
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
aproape tresărirea nestăpânita a emoției. Ar fi oare deajuns pentru a înțelege oprirea timpului? Noi oamenii vrem totul, dacă încă visăm, dacă încă vedem, dacă încă sperăm, dacă încă suntem parte a pământului care respiră dând gândurilor puterea de a subordonă tot ceea ce se mișcă, tot ceea ce există, tot... nu, știu, ăsta nu se va putea. Dă-ne tu atunci, cerule, o putere să oprim timpul. Și glasul iubirii răspunde că din străfundurile pământului. Nu puteti oameni opri timpul, dar puteți
TIMPUL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375004_a_376333]
-
Trebuie să veniți! Mă las condus, doar vom vedea ce și cum. Un pietroi uriaș pătat cu roșu domina curtea goală, părăginită din vecinătatea bisericii. Eu mă strâmb în tăcere. El însă, rămâne stană. Foarte iritat, uită că mi-e subordonat și, răcnind nefiresc, îmi indică o poartă în mijlocul grădinii, pe care eu n-o văd! Îl privesc îngăduitor. Știu, așa am simțit de când l-am primit la Secție, că-i mai atipic. Încerc să-l calmez, dar el nu se
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
nu e atât de vrednic de slujire precum Acela care s-a făcut pe Sine însuși sclav, din dragoste pentru oameni. În aceste condiții, pământul de care ești legat, oamenii pe care-i slujești, sistemul de relații căruia îi ești subordonat, nu mai înseamnă nimic, lucrurile iau o întorsătură neașteptată și chiar spectaculoasă, așa cum vedem din lepădarea de către Francisc a veșmintelor părintești în fața episcopului și a asistenței, acest gest uimitor și insolit pentru acea epocă, în care sistemul de relații era
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
era bine statornicit, capătă valoare de simbol, semnificând lepădarea totală de sine pentru a-L urma pe Cristos și recunoașterea dependenței filiale numai față de Tatăl ceresc. Este aceasta o altă formă de libertate într-o vreme când fiecare om era subordonat sistemului ierarhic structurat, cu reguli înțepenite, rigide, încât o astfel de lepădare era echivalentă cu un act aproape nebunesc? Da, este o formă de libertate nouă, la care acced doar sufletele alese, în dorința lor de a ajunge pe culmile
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
lumina înflăcărată de dorințele pasiunii primare ale amândorura cu delicatețe și simplitate. Cine-ar putea să uite oare, Sudoarea ce curgea din noi Atât de-aproape de izvoare, Încinsă... peste sânii-ți goi. Poezia de dragoste a lui Constantin Triță se subordonează trecerii implacabile a timpului, se asezonează spațiului, se adaptează naturii, se supune sentimentelor celor mai firești, se răzvrătește împotriva amintirilor, cheamă speranțe, inventează nemărginiri. Plâng fântânile de dor, Gândurile dorm în ciuturi Spre adâncuri când cobor, Dăruind fiori și fluturi
PATIMI ȘI IUBIRI, DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375625_a_376954]
-
comunelor, erau tătărești. Mama mare se numea Semilia și împreună cu familia sa venise în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei, iar soțul său era mocan de la munte. Ea vorbea perfect turcește și devenise astfel translatorul oficial al autorităților care se subordonau pe atunci turcilor. Bunicii materni aveau douăzeci și cinci de hectare de pământ iar mama mare a născut cincisprezece copii dintre care au trăit doar șapte, trei fete și patru băieți. Țăranii făceau mulți copii ca să aibă cine munci mai târziu pământul
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
folclorică. Ea devoalează ca o oglindire limpede, armonia lăuntrică și vitală a celei mai originale autoconstrucții sufletești tumultoase oltenești, de cea mai autentică exprimare și cea mai oltenească ieșire din regres cultural, amenințător azi dinspre managementul muzical. Cântecele ei sunt subordonate doar strălucirii care au avut-o cântecele Mariei Lătărețu, pentru că nu are cum să mai fie de acum alte cântece, decât la o apropiată luminozitate. Cu mândră maramă brodată, diafană, revărsată ca un voal de mireasă princiară, cu straie populare
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
Acest sentiment încolțește, precum ghiocelul primăvara, în mitul care reunește iubirea și trupul Patriei ce nu pot fi niciodată separate.Mitul este cel care le reunește ca metalimbaj. Metacomunicarea din acest volum în care poeta se exprimă pentru noi își subordonează dualitatea, optând pentru triadă. Poeta este o ființă luminoasă visând la “o țară dialectică a minunilor “, cum ar spune Thomas A. Sebeok. Tocmai această țară a minunilor este despărțită de râuri ce aprind în pieptul poetei dorul prelung: “Am aripi
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
centru (fals) al infinității. Așezarea sa într-o lumină care nu curge din divinitate și care posedă o strălucire înșelătoare este amăgirea strecurată de către diavol în sufletul omului, reușindu-se astfel stârnirea esenței păcatului - egocentrismul. În loc să tindă și să se subordoneze unui punct central situat în afară de sine și pe care să-l recunoască drept realitate ultima, omul le adună pe toate la sine, crezându-se stăpânul lor și unicul posesor. Amară înșelătorie! Din fals chivernisitor devine adevărat slujitor și supus celor
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
în normalitate. În localitățile unde erau mutați, chiar dacă aveau multe inconveniente de confort, se construiseră în grabă barăci, blocuri din prefabricate, unde aceștia primiseră câte o garsonieră sau un apartament ce le asigurau condiții de trai modeste. Comandamentul Brigăzii care subordona Batalioanele de lucrări miniere își avea sediul dispus în barăcile instalate pe spațiul comunei Vârț care fusese demolată și locuitorii ei fuseseră mutați pe lângă alte comune din apropiere. Poziția era centrală față de unitățile subordonate. Majoritatea cadrelor din conducerea acestei Mari
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
locuim în ea? El nu locuiește oriunde? Dumnezeu, Care Se simte atât de lăudat în slăvile cerurilor, are plăcerea să locuiască într-o inimă de om. Este locul pe care l-a făcut special ca să fie găzduit El. Mintea este subordonată inimii. Ființa noastră de răspundere și de adevărată bucurie prin unire cu Dumnezeu e inima. Curătirea inimii ar fi deci un motiv ce trebuie respectat în vederea sfintei împărtășiri cu Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos. A te împărtăși cu
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
anului care s-a scurs. De aproape un an de zile băncile externe și-au redus „livrările” către România și au blocat creditările, extrăgând în schimb din țară cât mai multă monedă europeană. Acum, satisfăcuții „beneficiari”, reprezentanți ai grupurilor financiare subordonate ocultei mondiale așteaptă efectele operațiunilor lor. Povestea cu revenirea economică a țării este o Fata Morgana. Profitând de naivitatea românilor, economia va oferi speculanților momentul prăbușirii ei, moment când aceștia vor profita din plin. Morganaticele creșteri economice din 2010, au
PRACTICA, NU TEORIA CONSPIRATIEI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344854_a_346183]
-
anului care s-a scurs.De aproape un an de zile băncile externe și-au redus „livrările” către România și au blocat creditările, extrăgând în schimb din țară cât mai multă monedă europeană. Acum, satisfăcuții „beneficiari”, reprezentanți ai grupurilor financiare subordonate ocultei mondiale așteaptă efectele operațiunilor lor. Povestea cu revenirea economică a țării este o Fata Morgana. Profitând de naivitatea românilor, economia va oferi speculanților momentul prăbușirii ei, moment când aceștia vor profita din plin. Morganaticele creșteri economice din 2010, au
PRACTICA, NU TEORIA CONSPIRATIEI de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344854_a_346183]
-
să semene cât mai mult cu creștinismul și invers, Biserica să semene cu lumea și invers și toate acestea devin posibile pe fondul ignoranței biblice, lipsei de spiritualitate creștină și responsabilitate pastorală. În această îngrămădire de învățături, unde totul se subordonează democrației și dreptului omului la libertate de exprimare și manifestare, orice este posibil și tolerat. Printre altele, este acceptată și ideea că omul se naște ca oricare obiect electrocasnic cu o carte de instrucțiuni și garanție, în care este specificată
DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344882_a_346211]
-
intereselor sau poftelor lor, drept pentru care unele dintre lucrurile vrute sunt bune, altele sunt rele. În general oamenii vor mai mulți bani, frumusețe, inteligență, sănătate, libertate, democrație, vacanțe, mai multă mâncare, băutură și distracții... De obicei, oamenii neglijează sau subordonează lumea spirituală, cerul și viața veșnică în favoarea lumii materiale, care oferă confort, plăcere, fericire... Și aceasta dovedește care este scopul unui om și unde =și va petrece veșnicia. Biblia prezintă un om bogat (Luca 16:19-31), care murind ajunge în
DESTINUL OMULUI DEPINDE DE ALEGEREA PERSONALA de LUIGI MIŢOI în ediţia nr. 8 din 08 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344882_a_346211]
-
privim la abnegația, blândețea și umilință lui Hristos, dorința de înălțare și iubirea de sine dispare și noi suntem schimbati.Cel care a învățat de la Isus este eliberat de infatuare și în sufletul său este pace pentru că eul sau este subordonat Duhului Sfânt. Atunci nu mai avem dorința de a atrage atenția altora asupra noastra, nu vom mai caută pozițiile înalte căci știm că locul cel mai înalt este la picioarele Mântuitorului. El ne spune:" Luați jugul meu asupra voastră căci
A TRAI FERICIRILE DOMNULUI HRISTOS de EMMA IORDACHE în ediţia nr. 12 din 12 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344915_a_346244]
-
și fenomen social, act și fapt istoric. Biserica nu poate lucra și cultiva mântuirea oamenilor desprinsă fiind de realitatea materială a vieții, despărțită fiind de pământ și de timpul acesta “palpabil”, pentru că ea a luat naștere în timp și este subordonată, în acest sens, categoriilor temporale. Ea este în mod necesar și concret o instituție. Alcătuirea sa ierarhică e ancorată în realitatea ei sacramentală, doar succesiunea apostolică a episcopatului poate atesta că Dumnezeu rămâne printre noi, cu ajutorul Sfintelor Taine - după cum spune
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
cel față de femeie. Acolo se întâmplă prima raportare de referință a celui care pornește în viață. Orice profesie ar avea o femeie, este privită cu reticență și neîncredere și mai mult decât atât, este abordată de parcă ar trebui să se subordoneze din start bărbaților. Să dea un tribut. De parcă ar avea obligația de a se dărui fizic. Unii sub pretextul ocrotirii își permit să hărțuie. Și mai în glumă, mai în serios, comportamentul lor aduce grave prejudicii morale femeilor. Egalitatea în fața
DESPRE SUPUNEREA FEMEII IN SOCIETATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1 din 01 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345005_a_346334]
-
că au avut nume cu inițiale diferite; solitarii nu s-au bucurat de o asemenea iertare!... Din acest motiv, cu toate că în ultima listă am selecționat câte un tilu semnificativ pentru ce înseamnă decăderea literaturii prin dictatura actului critic de partid, subordonat nu atât ideologiei - care e mai relativă și, poate, chiar mai permisivă, ci direct actului grosier propagandistic ce impune minciuna laudativă, glorificarea nerușinată și triumfalismul nesimțit, manicheismul lipsit de nuanțe a condamnării sau sanctificării, în ultimă instanță minciuna sinucigașă pentru
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (II) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348838_a_350167]
-
sculptează și ordonează lucrurile? Însă prin ludicul gratuit al permutărilor prozatorul Octavian Curpaș acordă lui Dumitru Sinu - personajul centralis al volumului în cauză- trecerea prin amintiri, grație ingeniozității punctului de fugă necesar, pornind cumva de la adamicul limbii ca resort universal, subordonînd, în final, totul unei motivații clare de cunoaștere și nostalgie definitivă. Prin urmare "Exilul românesc la mijloc de secol XX" este un fel de Georges Rouault în ulei...față de care și Carppacio s-ar simți, cumva, tulburat. Într-un muzeu
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
existență nu se separă ci se întrepătrund, se intersectează. Cunoașterea morală, la care omul poate ajunge printr-o experiență eclezială proprie, personală, prin integrarea sa liturgică, este cea care va da măsura acestei vieți autentice, în care toate aspectele se subordonează scopului hristocentric al realizării împărăției lăuntrice. În acest fel, nu mai vorbim de viață biologică, viață psihosomatică, viață de familie, viață profesională, viață socială, viață culturală etc., ci vorbim de aspectele mai sus pomenite doar ca laturi normale și valorizate
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
ea este și fenomen social, act și fapt istoric. Biserica nu poate lucra și cultiva mântuirea oamenilor desprinsă fiind de realitatea materială a vieții, despărțită fiind de pământ și de timp, pentru că ea a luat naștere în timp și este subordonată, în acest sens, categoriilor temporale. Ea este în mod necesar și concret o instituție. Alcătuirea sa ierarhică este ancorată în realitatea ei sacramentală, doar succesiunea apostolică a episcopatului poate atesta că Dumnezeu rămâne printre noi, prin Sfintele Taine - după cum spune
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
este propriu" (8). Altfel spus, dimensiunea creștină (și chiar ortodoxă) a gândirii lui Nae Ionescu nu trebuie confundată cu rigoarea teologică. “Teologul”, “filosoful religios” și “metafizicianul” reprezintă tipuri deosebite de gânditori creștini. Teologul ramâne în afara “cercului vicios” al filosofiei; el subordonează rațiunea supraraționalului asumat prin credință, mișcându-se smerit în liniile de forță ale tradiției dogmatice, dincolo de orice “aventură” a gândului autonom. Filosoful religios, mult mai tributar rațiunii, simte și el nevoia de a se raporta la un absolut revelat, față de
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]