7,897 matches
-
Numește câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: curaj și victorie. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei în secvența: n-ar extrage. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul noroc. 2 puncte 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 4 puncte 5. Transcrie două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al artelor. 4 puncte 6. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 7
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat și taina. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei din secvența: Dac-al ei glas. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat și taina. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei din secvența: Dac-al ei glas. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]
-
un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat și taina. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei din secvența: Dac-al ei glas. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității
Variante rezolvate. Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339510_a_340839]
-
1. Numește câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: subit și melancolia. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei în secvența mă-ntorc. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul viață. 2 puncte 4. Precizează tema dialogului dintre personajele din textul dat. 4 puncte 5. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe. 4 puncte Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Centrul Național de
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
neprevăzut; melancolia = tristețea, nostalgia. Cratima marchează căderea unei vocale și rostirea într-o silabă a două cuvinte diferite. De câteva zile, Marin învață mai cu viață. Sfârșitul vacanței. Mărci ale adresării directe din text: verb la modul imperativ - dați și substantiv în vocativ - domnule. O modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text este caracterizarea directă: „ȘTEFAN (scuturându-se din melancolia care i-a cuprins pe toți): Bună treabă mi-ai făcut, domnule Bogoiu. Te felicit. În câte e azi? În
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
Numește câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: curaj și victorie. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei în secvența: n-ar extrage. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul noroc. 2 puncte 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 4 puncte 5. Transcrie două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al artelor. 4 puncte 6. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 7
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat și taina. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei din secvența: Dac-al ei glas. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat și taina. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei din secvența: Dac-al ei glas. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității
Ghid de pregătire pentru BACALAUREAT 2013, Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339575_a_340904]
-
cuvinte considerate până atunci inestetice pentru că poezia poate fi și o metaforă a suferinței, exprimând paradoxal că unele frumuseți florale pot naște și din mucegai: „din bube, mucegaiuri și noroi / Iscat-am frumuseți și prețuri noi“. Desigur că primele trei substantive exprimă metaforic și condițiile precare de viață. Referindu-se la această translație estetică, G. Călinescu într-un articol intitulat Arghezi [1927], scria: „Nimeni nu poate fi mai trivial cu atâta suavitate și mai elevat cu mijloace atât de materiale cum
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: a fermecat și taina. 2 puncte 2. Explică rolul cratimei din secvența: Dac-al ei glas. 2 puncte 3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul glas. 2 puncte 4. Transcrie două cuvinte din text a căror formă reprezintă abatere de la normele actuale ale limbii literare. 4 puncte 5. Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte 6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
prefață, ceea ce am refuzat cu toată delicatețea. Dar ce-a ieșit acum în presă cu acest volum nu pot să nu semnalez. „Bellu le-a bătut pe gimnaste”, asta este esența, însoțită de adjective ca „tulburător”, „cutremurător”, „halucinant”, „incredibil”, și substantivul „dezvăluire”, titlurilor zilei. Reflexele de bâlci ale presei actuale își au rolul lor în tabloidizarea subiectului, însă nici cu cartea însăși nu-mi e rușine. „Prețul aurului” poartă subtitlul „Sinceritatea incomodă”. Or, amintirile dnei Olaru nu sunt, în opinia subsemnatului
Maria Olaru – adevăruri nesincere () [Corola-blog/BlogPost/339088_a_340417]
-
ca om sărman? Ei bine. Exceptând dicționarul enciclopedic care impune un anumit sens cuvintelor, literatura își creează, nu numai prin licențe literare, noi valențe asupra vocabularului. În această meditație adâncesc sensul a două vocabule și anume sărman și mizerabil ca substantiv și ca adjectiv. Sursa meditației este romanul de mare anvergură a lui Victor Hugo numit Mizerabilii. Romanul poate fi găsit în absolut toate bibliotecile lumii cât și într-un imens număr de biblioteci personale. El poate fi un document istoric
SĂRMANII BOGĂTAŞI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340909_a_342238]
-
adică “metaforizat “.Dau un exemplu, în versul:” Jinduit bluestem de aur, mărul,/ îl pândim să cadă în panere: “(Radu Gyr- Mărul de aur )- toți termenii subliniați de noi apar, prin conținutul lor semantic, îmbogățiți, căci bluestem de aur depășește sensul substantivului” invocarea urgiei divinității, nenorocire a cuiva, imprecație, ocară, meledicție“, de aur, pe acela de bogăție frumoasă, să cadă, însemnând speranța unei împliniri, panere, obiect din împletitură unde se păstrează ceva ce a fost cules. Jocul semantic dintre propriu și figurat
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
de față, "VIPERA": - imi place nespus de mult această reptilă și apreciez comportamentul său calculat și răbdarea cu care este înzestrată, așteaptă mult și bine, analizandu-și prada, iar la momentul potrivit realizează asaltul în urma căruia obține rezultatul dorit; - prezenta substantivului comun "venin" (sau derivatele acestuia) în poeziile din volumul în lucru ("Ziua despărțirii", " Glasul tău", "Eu și tu", "Lacrimi seci", "O inimă", "Numai tu" etc.).” Străină de lamentațiile stridente,Florentina Dinu cercetează lumea prin fereastra sufletului primăvăratic, plin de vigoare
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
ce-i cu "adică"? E adverb... - Când? - Nu sunt "adică", "și anume" propte pentru apoziții? - E așa... și nu-i așa. Ce te faci cu "la o adică?" - E locuțiune adverbială... - Nu-i așa. - Vreți să spuneți că e un substantiv? Ca "un bine"? - Ei, "un bine" - "binele" -, dar "o adică"? - Adicătele... Hohote de râs. - Cum e, Domnule Profesor? - Nu știu, că de-aia întrebai. N-am cunoscut om care să scormonească mai mult și mai circumspect printre structuri și categorii
DE SFÂNTUL DUMITRU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342022_a_343351]
-
șambelan priveghez la Cuvinte...” Întâlnim, în universul creației, și tristețea metafizică, și „voluptatea morții”, și totul, și nimicul, și lumina, și întunericul, și aproapele, și departele, și dezdurerarea și melanholia, și ermetismul, și spleenul, și „invazia predicatelor nerușinate”, și „teroarea substantivelor vulgare”, și „invazia adjectivelor obscene”, și „sfârșitul atributelor abjecte” și Fiara, și „cumpăna privirii”, și Câmpia Eternă, și Clipa, și Adevărul, și Îngerul, și Femeia, și piatra, și Iubirea, și Cerul, și Tăcerea, și umbra, și norul, și copacul Yggdrasil
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
neînduplecată stă / la fereastra de la turn / până când păruse-mi-se-m / că întreaga lume-o plânsem / cu un fel de fel de sare / ca delfinii cei din mare. (AmNS, 120). La „receptare“, trebuie să se țină seama și de schimbarea categoriei gramaticale de la substantivele codru și modru (s. n., regionalism: „mod“, „chip“, „fel“; „putință“, „posibilitate“), în adjectivele codriu / „pădureț“ și modriu / „chipuelnic“, „părelnic“; se remarcă și rima savant obținută la cronicăresc-verbalul plânsem, prin inversiunea predicativ (verbal)- pronominală de la mi se păruse mie, în păruse-mi-se-m („suspinul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
ține-n înălțime / pe copacul de nimic. / Fi-voi eu, la urma urmei / behăit de piatră ce ridic / un păstor de punct asupra turmei / pietrelor lucrate doar de robi, de sclavi, de javre / desmuțind cuvântul din balade / și păduchiul unui substantiv, / verbului i se făcuse frig / iară de mișcarea din silabe / mi-au rămas orbite oarbe. («Homer» - AmNS, 126). XXI. Treapta înfrângerii zeilor-chirurgi: Tu departea, tu departea mea... (1984). Ciclul conține versuri erotice, elogiind marea împlinire a „întregului“ ființei prin regăsirea
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
purificare a eului pregătit pentru călătoria în Univers, cu totul diferit de fumul înecăcios pierzător de viață. Clipele egoului sunt un țârâit veșnic, o scurgere a timpului într-un infinit cosmic unde „răgete lungi / Pornesc din ocol” (Pastel, 1965:38). Substantivul participial onomatopeic, la plural, „răgete”, urmat de adjectivul „lungi”, creează un spațiu în care teama de natură este continuă, un produs al nostru și o întărire a poetului tocmai pentru a se înțelege că eternitatea este continuarea unei alte vieți
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
se mută în inimă. Un prieten care acum este călugar mi-a spus: ,,Tu ai o patimă, iubești foarte mult filmele''. Stăteam amândoi zgribuliți în fața Bisericii ,,Mavramol'' într-o dimineață târzie de iarnă și i-am primit cuvintele imaginându-mi substantivul ,,patimă'' ca o funcție matematică cu limite de la minus infinit la plus infinit. Apoi mi-a dăruit o carte cu poezii. Nu știa că volumele așezate pe noptieră sunt drogul meu de fiecare zi. Nu pot urca treptele mai sus
DESPRE MINE de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342302_a_343631]
-
Sărbătoarea Crăciunului este “Sărbătoarea Născutului” (fr. Noel, de Natale). Unii lingviști consideră cuvântul „Crăciun”, în limba română, provenind din limba tracă, de la expresia „bela-gines”, care înseamnă „naștere curată” sau „eveniment miraculos”. De la această sintagmă tracă se crede că vine și substantivul „Bărăgan”. Alți cercetători iau în considerație și posibilitatea ca substantivul „Crăciun” să fi provenit și de la alte două cuvinte trace: „kartum” = „născuți” și cher-sones = „fiii cerului”. Am dat explicația de mai sus cu dorința de a face pe cine citește
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
lingviști consideră cuvântul „Crăciun”, în limba română, provenind din limba tracă, de la expresia „bela-gines”, care înseamnă „naștere curată” sau „eveniment miraculos”. De la această sintagmă tracă se crede că vine și substantivul „Bărăgan”. Alți cercetători iau în considerație și posibilitatea ca substantivul „Crăciun” să fi provenit și de la alte două cuvinte trace: „kartum” = „născuți” și cher-sones = „fiii cerului”. Am dat explicația de mai sus cu dorința de a face pe cine citește acest eseu să fie conștient și fericit să sărbătorească pe
VESTEA BUCURIEI de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342484_a_343813]
-
propriu, „Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund, în formă de sac și cu opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze (Octopus vulgaris)” și cu cel figurat: „Persoană lacomă, apucătoare hrăpăreață” (din rus. karakatița). După 1990, a fost folosit ca substantiv propriu, constituind traducerea filmului italian „La Piovra” care a avut ca temă corupția din societatea italiană și a fost prezentat de Televiziunea Română „Și că în unele locuri se vorbește de un nou serial care ar bate de departe .” R., IV
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
care a avut ca temă corupția din societatea italiană și a fost prezentat de Televiziunea Română „Și că în unele locuri se vorbește de un nou serial care ar bate de departe .” R., IV, 22/1993, p. 3 El a devenit substantiv comun care denumește „Fenomenul amplu de corupție ce s-a extins în țara noastră, asemenea unei caracatițe”: „ trezește Ministerul Justiției”.J.n., V, 1350/1997, p. 17; „[...] e un pretext cusut cu ață albă pentru ca o veritabilă caracatiță economică să-și
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]